1,873 matches
-
și mărețe catedrale în întreaga lume ortodoxă. Fiind de viță princiară dacică din Cappadocia și mare Comandant de oști, Sfântul Gheorghe a dat demnitate monarhiei creștine, dând nume unor distinse dinastii engleze: de Hanovra, de Saxa-Coburg-Gotha, de Windsor; elene și sârbe. Prințul capadocian Gheorghe a dat nume de voievozi: Gelu; domnitori: Ghica, Bibescu, Ștefan; principi: Cantacuzino-Grănicerul, Manu, Brătianu; boieri ca Eminovici; mari generali: Magheru, Avrămescu, Arsănescu, Băgulescu, Costandache; martiri: Doja, Manu, Clime, Furdui, Jimboiu, Luminosu, Popovici, Nițescu, preoți-martiri: Dragomirescu, Guțescu, Șerban
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
la revista școlii „Năzuințe”, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, si arabă. Colaborări cu poeme și piese de teatru la 42 de antologii românești, franceze, italiene, americane, indiene, si coreene. Prolific autor, coautor, editor, si co-editor a 180 de cărți publicate de circa patruzeci de edituri (printre care edituri
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
scrisă în acea limbă este mult mai cunoscută, și promovată pe mapamond. În acest context, mai trebuie să se țină seama și de faptul că literatura română este situată într-o lume înconjurătoare de literaturi învecinate, cum ar fi maghiara, sârba, ucrainiana, bulgara, ce o influențează sau care sunt influențate de ea.Urmărirea atentă a acestor influențe constituie obligația istoriei literaturii noastre implantată într-o lume de literaturi. De la o epocă la alta se exercită noi influențe; Franța a influențat literatura
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363340_a_364669]
-
de câțiva ani a preluat comanda susnumitei citadele de cultură, realizând spectacole de mare succes, cu săli arhipline, unde spectatorii se simt fericiți, iar de cele mai multe ori cântă odată cu artiștii, iar unii, mai entuziaști, joacă de mama focului hore și sârbe. - Bună ziua! - Poftiți! Cu cine am onoarea?... - Să zicem, pentru început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în același timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA. - Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori... - E bine
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se duc cu plocoane la nași, apoi toți ies la plimbare pe ulițele satului, în straie de sărbătoare. Conform tradiției, în Duminica Paștelui nu se joacă. Se spune că, în urmă cu veacuri, s-a scufundat un han sub tropăiturile sârbelor și brâurilor jucate de domnișani și au pierit atunci zeci de suflete. Așa că, începând de atunci, nu se mai joacă în prima zi a Sărbătorilor de Paște. În schimb, lumea joacă a doua și a treia zi. Copiii ciocnesc ouăle
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe baltă”. Acesta-i buchetul de cântece interpretate cu o voce numai cristal, o voce numai credință și dragoste, de
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
Ionescu/Popescu O relatare în spirit și ordine. Pedanterie, perdele puse la soare. Trăiască soarele, ura! Dosare, dosoare. Nevinovatul ucigaș vine ca un trâmbițaș. Rococo, un cal maro a urcat în tribună și tună despre egalitate. Legulitate. Consilierul cantonal joacă sârba pe-un țambal. Wilhelm Pick, wilhel pick, cine știe cine a fost acest pic de om? Ia un drog de la nenea Buddenbrock. Ah, colonul, cum ne doare, pune-n loc trei colonade. Începătorul este frate cu Dumnezeu. Cadavru, numele tău este Mavru
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
și Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie și pentru icoanele făcătoare de minuni și pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate și pescărușii Pontului Euxin și pentru sârba oltenească și poarta de lemn maramureșană, Pentru graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor și lacrimile văduvelor de război și ale copiilor așteptându-și soții și tații ce nu aveau să se mai întoarcă, pentru crivățul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
eclesiologică pe termen scurt sau mediu la exodul masiv al populațiilor din țările estice ale Europei? Un fapt incontestabil este că nu putem nega efervescența activităților misionare ale parohiilor constituite în urma acestui exod. Fie ele sub jurisdicție română, greacă, rusă, sârbă sau aparținând jurisdicțiilor altor patriarhate, parohiile din diaspora reprezintă nuclee de identitate ortodoxă și adesea națională. În lumina celor afirmate până aici iată că, site-ul Mitropoliei Ortodoxe a Europei Meridionale și Occidentale, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
Paul muncește lângă Oslo, iar Marian într-un sătuc de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste două zile plecau amândoi din nou, la muncă. Ajunși acasă, am continuat picnicul cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin toate camerele. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalti doi nepoți mai mari, care nu au vrut să ne însoțească la picnic. Băieții au încins
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
lacrimă, surâs temei și împlinire, cântecul, dragul tău pe viață, urmașul tău pe vecie? Când plângeam, mama-mi cânta Și-n cântec mă legăna, Iar lângă leagăn tăicuța Cânta din fluier doinița, Doina ciobănașului Ce-și pierduse turma lui, Hore, sârbe și bătute Știa el, cântece multe... Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
sunt. De unul singur nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am primit o educație curată, de la țară
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
învețe interpretarea cântecului popular românesc? Niculina Stoican: Mă bucur să constat că tineretul român s-a deschis din nou spre cântecul popular. Am participat la multe nunți, și pot să vă spun cu bucurie că tinerii încercau să joace hora, sârbă, să cânte odată cu mine cântecele populare pe care le știau probabil de la părinții și bunicii lor. Mă gândesc cât este de frumos să faci educație prin exemplu generațiilor care vin după tine, să faci în așa fel încât mesajul tău
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana Monete - Locul I, (o
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
cei prezenți. După masa copioasă, a urmat oferirea darurilor tinerilor căsătoriți, începând cu nașii și urmând cu ceilalți nuntași. Un taraf de lăutari foarte talentați au interpretat cântece melancolice de pahar, alte melodii specifice nunților, precum și muzică de dans, hore, sârbe, chiar tangouri și valsuri. Noi, tinerii cavaleri de onoare am fost invitați la dans de către domnișoarele de onoare într-o altă încăpere, unde era și un patefon la care am pus muzică de dans, în timp ce ceilalți nuntași erau înlănțuiți în
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
chiar tangouri și valsuri. Noi, tinerii cavaleri de onoare am fost invitați la dans de către domnișoarele de onoare într-o altă încăpere, unde era și un patefon la care am pus muzică de dans, în timp ce ceilalți nuntași erau înlănțuiți în sârbe și hore. În pauza dintre jocuri, unii nuntași plăteau lăutarilor să le cânte melodiile lor preferate, pe care le fredonau sau le cântau cu voce tare. Noi am continuat petrecerea în încăperea cu patefon, unde eram aprovizionați cu prăjituri și
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul tot rotit te-om prinde. Te-om înfășa ca pe un prunc, Te vom moși cu vorba sfântă iară Și-n făptuirea vrerii cea din veac Nu vei mai
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINĂ S-a deschis astăzi bujorul, Semn că e aproape vara, Greierul, cantautorul, A luat în mâini vioara. Și-a cântat un sfert de oră, Dar cu câtă gingășie! Două sârbe și o horă, Lângă tufele de vie. Cinci lalele-nflorite Se înalță pe răzoare, Gărgărițe adormite Lenevesc pe-un gard, la soare. Pupăza, pe-o rădăcină, Cântă, da-i cam răgușită: - Pu- pu- pu! Azi, în grădină, Toată lumea-i fericită
LÎN GRĂDINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348575_a_349904]
-
întotdeauna o ceată de copii neastâmăprați din care nu lipseam nici eu și după ce obosea taraful cu Jieneasca sau Cățeaua, aducea în prim plan unul din șlagărele la modă ca de exemplu: Sălbatică-i stepa baikală. O da apoi pe sârbe sau învârtite și mesenii erau poftiți la dans. Atunci alergam pe la mese golind paharele de vin și apoi ne lăudam între noi cine cât a apucat să toarne mai mult pe gât. De fapt și la școală aveam să învățăm
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
să te duci pe ringul de dans, ceea ce era un obicei destul de deranjant. La un moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
de fapt unor cerințe politice impuse de societate și nu a preluat niciodată funcțiile statului, aceasta și pentru că în lumea ortodoxă statul s-a dezvoltat mai târziu, respectiv în epoca modernă. Nu se poate susține că Biserica Bulgară sau cea Sârbă au îndeplinit funcțiile țaratelor, așa cum nici Patriarhia Ecumenică nu a continuat Imperiul bizantin. Meritul esențial al Bisericii este că a păstrat sacralitatea și a răspândit sfințenia în lume [25] . În Balcani, Biserica Ortodoxă a fost până în epoca modernă singura instituție
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]