809 matches
-
natura v-a adus pe lume împintenați, gata să puneți șaua și frâul pe ceilalți. Ne priviți de sus, de parcă am fi niște animale corcite cu oamenii. Și, chiar dacă n-o spuneți, pentru voi suntem de fapt un fel de sălbatici cu fața albă, abia coborâți de prin copaci. Vă place părul nostru blond. Iar femeile voastre jinduiesc să și-o tragă cu noi pentru că avem mădularul zdravăn, nu blegit, ca al vostru. Unde pui că suntem mari și puternici. Mult
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
i-am zis, până la urmă, nu-i decât un mexican sălbatic și ignorant. — Da, spuse Maera, dar cine o să se ocupe de taurii lui după ce primește o cogida? — Păi, cred că noi. — Da, noi, spuse Maera. Noi ucide taurii la sălbatic, noi ucide taurii la bețiv și taurii la dansatori de riau-riau. Da. Noi ucide. Chiar că noi. Da. Da. Da. Bătrânul meu Dacă stau acum să mă gândesc, cred că bătrânul meu era făcut să fie gras, ca tipii ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. Je connais beaucoup des șobolani de l’eau. — Dă-mi pușca, spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică. — Il est nebun pour tras, spuse madam Fontan. Mais il est trop jeune. André băgă pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vînătăi și carne vie, nestoarse, nelegate, și nealinate cu untdelemn: 7. țara vă este pustiită, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8. Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într-un cîmp de castraveți, ca o cetate împresurată. 9. De nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor o mică rămășiță, am fi ajuns ca Sodoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
aducă dacă nu în stadiul culegătorilor africani, măcar în stadiul de consumatori ale produselor occidentale. Dar nu se putea trece imediat la aceasta, până nu se demonstra că noi, cei mulți din țara, asta suntem doar o adunătură atavică de sălbatici cărora trebuie să li se explice și să li se demonstreze ce e democrația (ce naiba o fi aceea în conceptul idioților, fiindcă numai conducerea poporului nu e, ceea ce căuta să ne predea ei). Poate nici nu scriam aceste rânduri dacă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
afară, urmate de strigăte puternice de triumf, anunțară că puntea mobilă era de-acum lăsată. Imediat după aceea, prin poarta deschisă aproape cu totul înaintea lui Sebastianus se profilă masa întunecată și înțesată de lănci a dușmanului. Sute de oameni, sălbatici, înaintau, alergând în lumina torțelor, care aruncau reflexe mișcătoare pe armurile lor și le luminau cu cruzime chipurile strâmbate de pofta nestăvilită de sânge și jaf. Maliban îl zgâlțâi de-un braț. Haide, Prefectule! îi strigă. Aici nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ochii. Expiră din suflet niște rău și inspiră niște bine. Nu, mulțumesc, Wallace, nu vreau whisky. Wallace Își turnă puțin. De unde avea ignorantul nespecialist puterea să facă față acestor miracole ale tehnologiei care Îl făceau să pară un fel de sălbatic din junglă lipsit de orice capacitate de Înțelegere? Cum putea fi prin viziune, printr-o inocență arhaică, lăuntrică, premergătoare științei de carte, prin forță naturală, un Întreg nobil? Copiii dădeau foc la biblioteci. Și se Îmbrăcau În șalvari, lăsându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
obișnuiau uneori să se poarte insolent ca să Îi atragă atenția și să spună lucruri usturătoare imaginându-și că asta le face fascinante. De aceea luase Shula cartea? Din seducție feminină? O singură specie: dar sexele ca două triburi diferite de sălbatici. În culorile războiului. Surprinzându-se și șocându-se reciproc În sălbăticie. Acest Govinda, acest gen de bărbat ușor, sprinten, mustăcios, măsliniu, fragil, zburător - un intelectual. Iar după intelectuali se dădea În vânt. Ei făceau ca lumea să rămână de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai fi zis nimic. Dar Sheba e singura persoană cu adevărat din înalta societate pe care am cunoscut-o vreodată. Candoarea ei plină de directețe e la fel de exotică pentru mine cum ar fi o farfurie de argint pe masa unui sălbatic dintr-un trib amazonian. Acum zice că s-a dus să doarmă puțin. (N-a dormit bine azi-noapte.) Dar îmi dau seama, după scârțâiturile podelei de deasupra capului meu, că lucrează în lut în camera nepoatei ei. Se duce de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mine. Și cu documentarea ta cum rămâne ? a întrebat-o el. Alice a izbucnit într-un râs îndurerat. Of, pentru numele lui Dumnezeu, cui îi pasă de documentarea mea ? Când tu, John Aberdeen, m-ai părăsit. Stau în mijlocul ținutului ăsta sălbatic, uitat de Dumnezeu, și stau singură. Zgomotele de fond s-au înrăutățit. Alice a coborât crevasa și-a luat-o înspre poiana dintre copaci. Nu reușea să prindă decât finalurile cuvintelor. „ ...e ... te ... pe .... at.” Femeia a început să alerge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
parcă pentru a avea la îndemână o armă împotriva bărbaților care ar fi putut să se poarte necuviincios la vederea unei fete așa drăguțe în imediata lor apropiere. Aruncându-se pe scara suprapopulată, se prinse bine, în timp ce picioarele îi atârnau sălbatic în aer; împunse un bărbat care nu numai că ocupa, după părerea ei, prea mult loc, dar mai comisese și greșeala de a-i face cu ochiul, neștiind cu cine avea de-a face. Sampath îl auzi urlând alarmat, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
stufoși. Urletele sporadice, îndepărtate, ale vreunui câine sălbatic. Nici o urmă de pași, nici un semn al prezenței umanității. O fereastră cu un petic de sac pe post de geam, fluturând în vânt. O ușă acoperită în același fel. Era locuința unui sălbatic, a unui naufragiat. Virgil Jones se integra în acea încăpere la fel de bine ca un elefant într-o solniță. Indul stătea așezat îndatoritor pe podea, având pe el un costum închis la culoare și învechit. Purta un melon pe cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
răspunsul lui Vultur-în-Zbor. — Mulțumesc, domnule Gribb, spuse Vultur-în-Zbor. Dumneavoastră și soția dumneavoastră ați fost foarte generoși. — Prostii, prostii, prostii, prostii! Acum fă o baie și o să-ți găsim niște haine care să nu fi fost sfâșiate de știu eu ce sălbatici furioși. Spilcuit, ferchezuit, așa-i omul reușit. Curățel și aranjat, cum stă bine la băiat. Ei, ei? Da, spuse nesigur Vultur-în-Zbor. Dar nu sunt convins că hainele dumneavoastră îmi... Se opri. Domnul Gribb îl liniștea cu gesturi violente. Nu ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a i se supune, conjurînd cu vigoare o scuipătură sonoră, ceea ce fu suficient spre a ne atrage privirile sulfuroase ale unui trio de cuvioase care călătoreau În grup, În partea dinapoi a vehiculului, Înzestrate cu cîte un exemplar din liturghier. — Sălbaticule, bîigui preafericita din partea de est, care semăna În chip uimitor cu portretul oficial al generalului Yagüe. — Iată-le, zise Fermín. Trei sfinte are Spania mea. Sfînta Roșeață, sfînta Babalîc și Sfînta Nazuri. Cu toții laolaltă, am transformat țara asta Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de rău, încat a făcut semnul predării și, în cateva cuvinte s-a arătat dispus să primească cererea în căsătorie a lui Ferrau pentru sora sa. Dar frumoasa fată, nesimțind nicio înclinație pentru un bărbat atât de brutal și de sălbatic la înfățișare a fost atât de deznădăjduită de această propunere,încât, a șoptit fratelui sau să vină, dupa ea, în pădurea Ardenilor, a dispărut din ochii amândurora cu ajutorul inelului fermecat. În clipa urmatoare, Argalia încăleca pe armsarul său cel iute
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
undeva, pe la mijloc, în această ligă globală. În partea de sus, se află europenii, a căror capacitate de 250 de cm³, le lasă spațiu îndeajuns pentru dezvoltarea în exces a creierului, chiar față de ignoranții peruvieni de 230 de cm³ sau sălbaticii Tasmanieni, de 218 cm³. De aici, imperiul. Desigur, pastorul recunoaște că este o măsurătoare simplă și învechită, dar a trebuit să aștepte până acum ca să obțină uneltele, care vor face posibilă trecerea la nivelul următor. Îl așază pe Robert în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un tip din partea locului, din Kelso, Tweed, care schimbase lumina palidă, apoasă a Scoției pe soarele arzător al Indiei și, deși tânăr, trecuse timp de zece ani prin cele mai mari încercări, străbătând luni întregi jungla de răsărit, trăind printre sălbaticii care preamăreau puterea diavolului și-și atârnau tigvele pictate ale copiilor pe pereții exteriori ai colibelor ca decorații. Ignorând prezența mută, dar plină de adorație a lui Malcolm, Elspeth asculta vrăjită poveștirile despre acei bieți oameni care se închinau idolilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
el deveni imediat Andrew: încă de pe când sta să-l asculte, ignorând piciorul lui Malcolm care o tatona, sorbea vorbele pastorului cu nesaț, chiar înainte de avea ocazia să-i adreseze vreun cuvânt. Andrew. Acesta zăcuse trei săptămâni în coliba unor sălbatici, rugându-se la Dumnezeu să-l scape de halucinațiile provocate de malarie. Andrew văzuse femeile tribului expunându-și trupurile cu nerușinare și le ceruse să se acopere. Andrew le vindecase bolnavii, făcându-și-l dușman de moarte pe vrăjitorul local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la Assam. Disputele cu societatea Misionarilor au sfârșit prin încheierea misiunii lui Andrew la biserica din junglă. De fapt, după cum îi explică el cu multă blândețe, misiunea lui acolo se cam sfârșise. Un altul avea acum rolul să țină mințile sălbaticilor întoarse spre Dumnezeu. Menirea îl chema în altă direcție. Privind peste acoperișurile înnegrite de funingine de la King’s Cross la orizontul londonez marcat de ceața verzuie, Andrew își alcătuise în minte imaginea altui oraș și mai întunecat. Printre cartierele sărace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dinți expuși, guri roșii sinistre, care urlă. În balcon apare chiar pastorul ca o imagine a damnației. Are fața și hainele pline de funingine, părul și barba par depărtate de cap, într-o învălmășeală de fum cenușiu. Ochii îi sunt sălbatici și strigă ceva mulțimii, ceva ce nu se aude din cauza trosnetului flăcărilor. Văzându-l, mulțimea se dă un pas înapoi, unii încearcă chiar să fugă. Scandarea șovăie, se oprește. Ține la piept o grămadă de cranii. Pe moment, scena este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pantofilor săi bine lustruiți pe caldarâm. S-a înfuriat pe Star că l-a făcut să vină aici. Triburi și origini? Este ca o glumă proastă. Doar ca să-i facă o plăcere trebuia să se gândească atât de mult la sălbaticii ăștia? Este ca și cum te-ai uita în vasul de toaletă după defecație. În această stare de spirit, se adaugă mulțimii care intră pe stadion să urmărească spectacolul public, grandios, al Imperiului. Nu sunt prea mulți spectatori. Mici ciorchini de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
n-au fost tocmai ... — Exact, aprobă profesorul cu amărăciune. Și erau destul de vorbăreți. Morgan se întreabă dacă n-ar trebui să mai încerce, sugerând acestea cu aerul omului care speră că va fi contrazis. Gittens, ale cărui teorii preferate despre sălbaticii nobili, au fost cam infirmate în ultimele săptămâni; de când se află aici nu mai are chef să discute cu nici un Fotse. Schimbă repede sbiectul. — Zece ani? Nu sunteți sigur, nu? Asta este, zice profesorul, ce m-a lăsat să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mor. Viața mea a fost un iad. Ți-am dăruit o prințesă, arată ea spre împăratul Hsien Feng, și ai tratat-o ca pe un gunoi. De îndată ce va împlini treisprezece ani, o vei da. O vei mărita cu vreunul dintre sălbaticii de la graniță pentru a încheia pace. Îți vei vinde propria fiică... Doamna Yun cedează. Cele două gropițe alcătuiesc un rânjet bizar: — Să nu crezi că sunt surdă. Te-am auzit pe tine și pe miniștrii tăi discutând despre asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe rînd capete tunse. Triumfătoare, învățătoarea apărea apoi în cancelarie, împingînd din spate cîte un mic troglodit foarte murdar care, furișînd priviri rele, era silit să-și deșarte pe masă traista plină. După ce-l ușurau în acest fel, Fărocoastă trîntea sălbaticului un picior în spate, interzicîndu-i să mai aducă nuci verzi la școală. Umorul lui Costică era gustat cu hohote de rîs în cancelarie. Cum rezervele elevilor păreau inepuizabile, mai toată vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ospăț fără să ne ceară nimic În schimb. Am mâncat toți până ni s-au umflat burțile. Mișu, pentru că nu avea gust, a molfăit și el, acolo, câte ceva și abia Își putea ascunde mulțumirea când ne privea cum Înghițeam ca sălbaticii și făceam schimb Între noi cu feluritele arome. Abia după ce ne-am ghiftuit am Început să ne punem Întrebări despre averile lui Mișu. Și lămurirea deplină avea să se Întâmple a doua zi, după ce l-au chemat pe taică-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]