359 matches
-
care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la situația din țară. "L'Indépendance Roumaine" (ziarul liberalilor) pur și simplu îi iubește"29. Naționalismul are două fețe: dacă în naționalismul lui Iorga s-a impus conservatorismul tradițional, aceasta s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale în care sistemul sovietic din Rusia era numit un "socialism antisocial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Europa. Nici măcar nu propunea o abordare treptată a reformei sociale; în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Europa. Nici măcar nu propunea o abordare treptată a reformei sociale; în schimb, propovăduia naționalismul cultural, care trebuia să ducă la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la crearea unei forțe de temut. Dar concepțiile sămănătoriste ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clasă, chiar dacă respectiva clasă reprezenta mai mult de 80% din poporul român! Iorga lupta pentru unitate națională bazată pe sămănătorism. Trebuie să ținem seama și de ego-ul lui Iorga și de profundul său devotament pentru dinastie, ceea ce făcea ca această fuziune politică să fie problematică, chiar dacă Mihalache i-a oferit lui Iorga președinția partidului. Numeroasele negocieri dintre Mihalache și Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sacrificat, Miorița și cîntecele de dragoste triste și pline de durere, Doinele se poate să fi fost (după părerea lui Simion Mehedinți) cea mai mare contribuție românească la folclorul și cultura omenirii, chiar dacă România trăia în secolul al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu avea ceea ce avea Brătianu și sistemul lui: un concept al secolului al XX-lea numit "prin noi înșine". Brătianu voia să spună că România se va industrializa prin propriile ei eforturi, fără să recurgă la împrumuturi străine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism. El numea fondarea Internaționalei a III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat de o condamnare a "rasismului și a teoriilor rasiste". Iorga conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism) și spunînd că, dacă intelectualii sași acceptă aceste promisiuni, "putem ajunge la o înțelegere pe această bază"81. Iorga rămînea îngrozitor de consecvent. În perioada aceasta, mai curînd evreii decît ungurii au provocat cele mai multe tulburări din România Mare și au pus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să revină sub steagul Ungariei". Iar evreul de la Cernăuți vărsa încă lacrimi pentru prăbușirea Austriei. Cultura evreului de la Chișinău era rusească 88. Și mai era o problemă: practic, nici un evreu nici cei nou veniți, nici ceilalți nu manifesta interes față de sămănătorism. Condamnînd aspru aproape zilnic excesele antisemite, Iorga le cerea la fel de consecvent evreilor să-și părăsească ghetourile, să renunțe la izolarea și la limba lor (idiș) etc.89 Comentînd asupra "tulburărilor antisemite", Iorga susținea că "în România Mare, cu toate că elementul românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe cei din Bucovina cu cultura lor austro-germană și pe cei din Basarabia cu cultura lor rusească pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reacție decît o reflecție spontană. Una dintre trăsăturile permanente ale "Neamului românesc" fuseseră atacurile violente ale lui Iorga la adresa corupției dominante, într-un amestec ciudat cu mîna nonviolentă a unui tată care vede că odraslele lui nu trăiesc conform normelor sămănătorismului și ale revoluției culturale care se presupunea că va decurge din acesta. Din păcate, violența atacurilor lui Iorga nu depășea lipsa lor de efect. O altă trăsătură permanentă era condamnarea alcoolismului. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în contact permanent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceste manifestări erau opera studenților radicali de dreapta, atacurile lui nu făceau decît să toarne gaz pe foc. A dus o luptă neobosită și împotriva condițiilor sanitare tot mai proaste de la București și din toată România. Nici măcar afecțiunea sa față de sămănătorism nu-l putea opri. Oricine a trăit în partea aceasta a lumii îl poate înțelege. Pentru cel care locuiește permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, întorcîndu-se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritantă. Iorga menționa că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a sesizat decît simptomele, dar nu părea să fi înțeles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industriașilor în opoziție cu cele ale agricultorilor etc. sămănătorismul său sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța lui Iorga în domeniul economic este totală; chiar dacă a scris cîteva cărți descriptive valoroase despre economia, comerțul sau industria românească din perspectivă istorică, acestea prezintă interes mai mult în ceea ce privește statistica și descrierea situației respective
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu Maniu pe parcursul întregului an 1924. S-au mai făcut cîteva încercări la începutul lui 1925. Scopul lor era să se formeze un "partid monarhist de stînga democrat, cultural și nerevoluționar". Au existat unele conflicte ideologice, Iorga neabătîndu-se niciodată de la sămănătorism. Drept urmare, Maniu a prezentat în mai 1925 următoarele condiții de unificare cu Iorga și cu partidul lui: să fie excluse orice fuziune a organizațiilor celor două partide, modificarea programului vreunuia dintre ele și orice angajare în formarea unui viitor guvern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parte și Iorga. În anii interbelici, în toată Europa centrală și de sud-est a apărut o serie de partide țărănești democrate. Acestea aveau și un caracter pacifist, constituind un fel de "Internațională Verde" (ca o contracarare a Internaționalei Roșii). Pentru sămănătorismul lui Iorga, o asemenea evoluție nu avea nici un fel de precedente "organice, el neascunzîndu-și antipatia față de ea. Dacă Iorga ar fi realizat însă unirea cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și cu Partidul Țărănesc al lui Mihalache, alianța aceasta ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au fost dezastruoase nu numai pentru liberali, ci și pentru Iorga și Averescu. Maniu a obținut aproape 80% din voturi. Aceste rezultate reprezentau pentru Iorga "abstracția ideologică tenace a alegerilor libere"211. Era firesc, întrucît alegerile însemnau o înfrîngere pentru sămănătorism și o victorie pentru democrația țărănească susținută de Maniu și Mihalache. Maniu și-a format guvernul la 9 noiembrie 1928. Și-a început guvernarea cu o declarație caracteristică: "Primul nostru țel va fi să conferim principiilor Constituției sensul lor real
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga au avut o soartă comună. Amîndoi erau de o integritate ireproșabilă, amîndoi erau lipsiți de abilitate politică și erau inflexibili în privința idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit în credința sa în democrație și moralitate creștină ca și Iorga în sămănătorismul său. Amîndoi erau patrioți români și naționaliști. Ce păcat pentru România că acești doi oameni nu au putut găsi o platformă comună! Ceva îi deosebea totuși: Iorga era din fire un luptător, pe cînd Maniu era înclinat mai mult spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu bălegar, și toate acestea în mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul moșierilor, considera plecarea în Statele Unite și șansa de a munci pentru un salariu decent ca muncitor industrial drept un mare pas înainte. Imaginea idealistă a satului românesc din perspectiva sămănătorismului însemna mult pentru Iorga, dar puțin pentru acești oameni! Ei proveneau din diferite sate ale României. Iorga își amintea cît de tare îi bătuse inima atunci cînd acești americani de origine română au intonat Imnul național al României în cinstea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sfîrtecată. Iorga vedea acest moment apropiindu-se. Manifesta o animozitate deosebită față de orice manifestare de refacere a Germaniei și Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de îngropăciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume sămănătoristă. Chiar și în literatură, sămănătorismul a devenit irelevant și mai contestat ca oricînd. În privința scrierii istoriei, pînă acum, istoria românilor era (în România) destul de mult ceea ce spunea Iorga că este. Tinerii istorici ai "Noii școli" de istorie îl contestau pe Iorga, fapt la care acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fanteziilor și reveriilor lui Iorga și la concluziile sale excentrice și exaltate. Erau aceste inconsecvențe bazate pe imoralitate? Nu. Aceste atitudini devin consecvente dacă nu uităm că Iorga încerca să apere România Mare în cadrul idealurilor lui sămănătoriste. România Mare și sămănătorismul constituiau temeliile lumii lui. Ele erau pentru el apogeul moralității și al conștiinței. Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozițiile lui Iorga interesele României? Iorga credea sincer că da. El nu era avid în atitudinile sale, așa cum erau mulți dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
participa la viața politică presupunea: 1) cunoașterea contururilor generale ale lumii și 2) înțelegerea soluțiilor de moment. Trăgînd apoi concluzia că "votul universal" nu a fost niciodată o binecuvîntare a cerului pentru România"12. Iorga nu era ideolog și, dincolo de "Sămănătorism" , nu credea în ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu instincte excelente, care contempla spectacolul și exercitarea democrației în România. Carol a fost proclamat rege, iar fiul său, prințul Mihai, a devenit "Mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Zalău, Maniu s-a înscris la Universitatea de la Budapesta unde s-a dedicat excesiv studierii legii lui Werböczi. Avea să rămînă veșnic un străin, privind Regatul din unghiul de vedere al unui străin, fără să aibă capacitatea (pe care numai sămănătorismul o putea da) de a iubi și înțelege România 19. Maniu era foarte pasiv și-i răspundea rareori lui Iorga. În Cameră, profesorul Madgearu (ca și Mihalache) a încercat de mai multe ori să-i arunce lui Iorga în față
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului și al personalității sale? Explicația era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa sămănătoristă cu o încăpățînare pe care doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt "nerecunoscători!"55 Iorga era propriul său ministru al instrucției publice. El voia să reformeze școlile primare, sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă în mod cinstit și să fie mai dificilă. Proiectul legii lui propunea ca directorii de licee să fie aleși, iar inspectorii școlari să provină din mediile universitare. A emis noi dispoziții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]