375 matches
-
de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă influențelor străine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul pașoptist al cărui reprezentant ar fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în analizele socialului. Pentru că obiectivul nostru în aceste rânduri a fost doar să punctăm originile și continuitatea preocupărilor vizavi de specificitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
chiar va căuta să-i dea un colorit și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție, are un rol mare în viața noastră din trecut”) atestă factura sămănătoristă și dă seamă de confuzia acesteia cu tradiționalismul, pe care, de fapt, revista îl practică. Lui N. Iorga, „membru de onoare” al gazetei, i se publică, sub titlul Reviste regionale (8-9/1924-1925), o scrisoare deschisă adresată redacției. Aici Iorga generalizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
de precizat în ce constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați...” Departe de a-l modela în vederea identificării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
și a practicat în lirica și teatrul său estetica expresionismului, descoperit și asumat pe vremea studiilor la Viena. Avea să mărturisească mai târziu că se simte foarte apropiat de Brâncuși, dar sub raportul unui „tradiționalism metafizic”, care detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De asemenea, nu recunoștea ortodoxiei deținerea „adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ostentație a formei sau a conținutului tipologic sau tematic a unei opere, pot fi amintite, în afara celor care au ca hipotext elemente de caragialism, Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune parodică vestitul cuplu Don Quijote și Sancho Panza. Interesantă, din această perspectivă, este și piesa lui Matei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în literatura română. Pentru a promova tezele esteticii proprii, el creează o rubrică specială, „În Empireu”, în care clasicii literaturii române - Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlahuță, Maiorescu, Delavrancea - „își exprimă” părerea asupra unor probleme estetice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
și într-o nuvelă precum Cetatea de altădată. În altă serie tematică, deschisă de o nuvelă ca Gherasim, ca și în Lupii sau în Ceasul reîntoarcerii, accentele narațiunii amintesc de timbrul mai vechilor povestiri sadoveniene sau voiculesciene, cu un aer sămănătorist prea pregnant. Nuvela ce dă titlul volumului propriu sintetizează în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
în Occident, unde era un produs local. Numai că aici nu avem de-a face cu un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în idealul său sămănătorist aveau să fie distruse fie dinăuntru, fie dinafară. Idealizarea acestei Românii de pe vremuri constituie esența sămănătorismului. Iorga a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în idealul său sămănătorist aveau să fie distruse fie dinăuntru, fie dinafară. Idealizarea acestei Românii de pe vremuri constituie esența sămănătorismului. Iorga a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseseră de aceste legături naturale despre amintirile văilor de la Dorohoi; ele au răsărit acum în mintea mea, cu satele și boierii lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc. Dacă vrea cineva să-i ceară lui Iorga o soluție la indiferent ce problemă, trebuie să-l întrebăm mai întîi care era interesul României (așa cum îl vedea el) în momentul acela? El sesiza acest interes în cadrul naționalismului său cultural sămănătorist. S-a situat întotdeauna cu modestie în spatele interesului național al poporului român. După întrebarea relativ la interesul național românesc, i-am putea pune multe alte întrebări în privința poziției sale, dar nu trebuie să uităm să revenim la interesele românilor. Unii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu este poet". Îi simpatiza pe scriitorii ai căror cititori nu erau receptivi: "Acolo unde oamenii nu sînt interesați de literatură, scriitorul trebuie să aibă aceeași senzație pe care o are scînteia atunci cînd cade pe zăpadă"84. După perioada sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E greu de înțeles cum cineva familiarizat cu literatura universală ca Iorga putea adopta asemenea doctrine estetice! Naționalismul lui cultural explică respingerea violentă a curentelor moderne și criticile aspre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
modelul clasic latin întrucît latinii "aduc logică, limpezime, armonie și măsură în civilizație". Clasicismul lui Iorga era identic cu cel din tabloul Greciei antice zugrăvit de Winckelmann: edle Einfalt, stille Grosse, descriere pe care Iorga o considera potrivită pentru satul sămănătorist. A fost un romantic îndrăgostit de clasicism. Înainte de a veni în contact cu societatea "Junimea", istoriile lui literare sînt opere de pionierat scrise cu scrupulozitate. După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare, a impus sămănătorismului o linie eminesciană. Deși Eminescu avea aceleași idealuri politice ca și Iorga, el nu confunda niciodată esteticul cu eticul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema țărănească. Dar Iorga credea în forța naționalismului său cultural și că revoluția culturală o va dezlănțui. Numai dacă România putea recunoaște faptul că țărănimea era unica ei nădejde putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a disprețului pentru mișcarea "sămănătoristă" condusă de el. Cu cîteva zile mai înainte publicase un articol în "Epoca", un articol intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a aflat întotdeauna într-un asemenea post de comandă încît nu se punea aproape deloc problema colaborării la enunțarea și cu atît mai puțin a contrazicerii punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor în ianuarie 1907, ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor". Iorga a jucat un rol hotărîtor în apariția revistei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]