663 matches
-
în folosință diverșilor particulari. Conținea o lustră de Murano și un scrin baroc rămase de la familia Cruceanu. Scrinul din hol pe care Valerica Scurtu își ținea murăturile... În noaptea dinaintea "sinuciderii" lui Panaitescu, s-a spart o țeavă chiar în săpatele comodei. Mi-e destul de lesne să reconstitui acum evenimentele. Încercând să-l miște, unul din locatari a declanșat resortul ascunzătorii. Pot să-mi imaginez surpriza celor cinci când au dat cu ochii de tablouri. Discutând la Iași cu domnul Vâlcu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
printr-o deschidere în partea de mijloc a peretelui de vest. La două din cele patru morminte, deasupra intrării, s-a săpat în piatră câte o cruce cu capetele unghiulare. Mormintele au un caracter pregnant creștin, dovedit de prezența crucii săpată pe piatra de deasupra intrării în camera funerară. La aceasta se adaugă și inscripția grecească cu caracter creștin de pe peretele de sud al dromosului, înainte de intrarea în camera funerară: Ku\rie boh\ne, în traducere: Doamne, ajută! Asemănări la Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu sirenele lor leșinate străzile goale ale nopții. În grabă, trupurile erau aruncate în gropi. Nici nu se rostogoleau bine că lopețile de var se și sfărâmau pe fețele lor, iar pământul îi acoperea într-un fel anonim în gropi săpate din ce în ce mai adânc. Ceva mai târziu, totuși, administrația s-a văzut obligată să caute loc în altă parte și să mai lărgească spațiul. O hotărâre a prefecturii i-a expropriat pe cei care ocupau unele locuri de veci și resturile exhumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
confirmau ceea ce Elio știa deja: fusese aruncat În mare. După un preambul lung condimentat cu explicații contorsionate, președintele Îi dezvălui rezultatul ultimelor sondaje, despre care spunea că de-abia acum le aflase: numerele demonstrau că brazda cu matroana fusese deja săpată. Fioravanti 46,7%, iar Tecla Molinari 50,4%. Împotriva tuturor previziunilor, matroana se dovedise a fi o tipă puternică. Datele referitoare la Roma erau bune, Însă din păcate alegerea colegiului de cartier se dovedise a fi hazardată. Avea să Încerce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
folos, pentru că prima dată locul n-a fost bun. Simon și Levi erau siguri că Hamor îi înșelase cu bună știință și-și alimentau unul altuia furia vorbind despre ceva ce ei numeau umilirea lor. Cam pe când a doua fântână săpată începea să dea apă bună, supărarea lor devenise parte din ei, ca propriile nume. Eram recunoscătoare că nu trebuia să-i văd prea des. Mă speriau cu privirea lor neagră și cu cuțitele lungi care le atârnau tot timpul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
încerce să-mi vină de hac. Am plecat de la școală pe căi ocolite, luând-o spre cișmea, peste deal, pe poteca din spatele blocurilor. Lângă vechiul teren de fotbal, am părăsit poteca, pentru că nu voiam să trec pe lângă șanțul de canalizare, săpat doar pe jumătate, de teamă să nu-l întâlnesc pe muncitorul zis Csákány, fiindcă atunci când muncitorii ne-au pus odată la muncă voluntară, au mințit, spunându-mi în glumă că e tatăl meu, dar nu-l recunosc cin cauză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cap și Își rosti numele În timp ce Îi Întindea mîna. - Dumneata trebuie să fii comandantul Fersen. Era mai mult o afirmație decît o Întrebare. Lucas se mulțumi să Încuviințeze strîngîndu-i mîna și se reîntoarse atent să cerceteze frontonul menhirului și semnul săpat din care se prelingea sînge. Un oval avînd deasupra două liniuțe oblice. - După pescăruș, crabul, murmură Ryan. Evident. - O spui de parcă ar fi vorba de o continuare logică. - Oarecum, răspunse el. În ajunul morții lui Gildas, Marie Kermeur a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
așază pașii În urmele strămoșilor și că trăiește o clipă unică. Ieșiră la lumină unul după altul sub dolmenul de la Ty Kern. Tot Marie descoperi sub licheni, pe partea opusă a pietrei plate a megalitului, cel de-al șaselea semn săpat: semnul soarelui. Înzestrat cu același mecanism. Marie Îl puse În mișcare. Și totul se Închise la loc. Se uită la Lucas: acesta nu mai scotea o vorbă. - Acum știm În ce fel asasinul nostru putea circula Încoace și Încolo În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
stătea mintea la asta. - Vreau să-l văd pe Unu, i-am spus lui Tuni. - Bine, dar hai să te mai dăm o dată cu unsoare de capră. 24. Satul Dogonilor se Întindea mai mult sub pământ - era alcătuit, deopotrivă, din găuri săpate adânc și din case din argilă, ridicate deasupra găurilor. Casele nu erau decât pe sfert de Înalte față de găurile de sub ele, de care le despărțeau bulumaci groși de lemn, așezați unul lângă altul - În acele găuri se retrăgeau Dogonii, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-ți spun nici despre degetele și picioarele degerate, căci de astea Îți amintești chiar dacă nu le-ai mai trăit niciodată. Doar puțin să-ți dea ghes aripa fricii sau răsuflarea morții, că amintirile astea vechi, Îngropate cu mult dincolo de cuvinte, săpate adânc În oasele și sângele tău, prind iarăși viață. Pielea ți se face de găină, simți pe spinare gerul exodului nostru, inima ți se strânge de tot frigul pe care l-au Îndurat Krog și ai lui În călătoria peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
domnul ministru, care nu a uitat cum să vorbească cu poporul, le-a trimis cu covorul roșu, să-l întindă pe scări și până... Până unde, dom’ ministru? întreabă Nuța, care musai să știe întotdeauna la milimetru până unde trebuie săpat, măturat sau dat cu var. ─ Ei, până unde, zice Zenovia. Până colea, unde opresc mașinile, ce tot întrebi atâta? Cea de-a treia nu zice nimic. O cheamă Tina, nepoata de soră a Zenoviei, și e puțin mai sărăcuță cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
zile și nimănui nu i-ar fi trecut prin cap că are vreo semnificație. Piatra, în schimb, era o noutate. Probabil mica furtună de adineaori rupsese una din tulpini, dezvelind astfel miezul, ca și cum ar fi înlăturat o coajă. Un text săpat, scris în caractere runice, ura „noroc viteazului Thull, căci Graalul strălucește în vârful muntelui”, după traducerea lui Adler. Imediat, ceilalți oaspeți se înghesuiră să vadă minunea. Mintzi nu-și ascundea bucuria, alerga de colo-colo și scotocea până și prin rondurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
1 aprilie 1501-1 octombie 1501), nepaginat. O sursă vernaculara din 1508, "Libro di Ricordi scripto dal 1508 al 1540", citată de Richa, Notizie (n. 4 mai sus), VIII, 251, a confundat Civitavecchia (lat.: Civitas Vetus) cu Orvieto (Urbs vetus). Stema, săpata în piatră, este păstrată la Bargello: vezi F. Fumi și C. Gado, Stemmi nel Museo nazionale del Bargello (Florența, 1993), 106-107, fig. 133. 59 Printr-o lege din 15 aprilie 1502, Zorzi, L'amministrazione (n. 41 mai sus), 103; discutată
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în toată Moldova, probabil ca urmare a detensionării situației politice, marcată prin acel „secol de pace” (jumătatea secolului V - mijlocul secolului VI), fapt ce nu se reflectă clar din cercetarea ambiguă a zonei bazinului (cu un număr mic de așezări săpate sistematic). Aceste argumente fac plauzibile și înregistrarea unui spor demografic de aproximativ 70% pentru toată Moldova (nu și pentru bazin), secolelor amintite, comparativ cu etapa marcată de migrațiile triburilor germanice. În acest context, se observă și o evoluție materială a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterioare, stațiunile bazinului corespund, potrivit caracteristicilor descrise pe parcursul capitolelor, categoriei așezărilor mici, fapt dovedit de statisticile comparative cu stațiunile din restul teritoriului Moldovei. În sprijinul acestei idei aducem criteriul densității locuințelor și al suprafeței medii, ocupată de casele unei așezări, săpată sistematic în proporție de 70%: la Dodești, în faza maximă, cele 25 de locuințe (secolele VIII-IX), ce ocupau 350m2, pentru o familie, reprezintă un procent al densității de 0,0024, mic față de situația înregistrată la Dridu, unde 29 locuințe (secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceste imagini ale durității și forței, se asociază altele venite din aceeași sferă a maiestății triumfale: vulturul ce se rotește deasupra eroului și poartă cu el un memorabil dialog, calul magnific care „turbă, mușcă, sare”, În fine, scutul de fer săpat pe care sînt gravate insignele imperiului. Aceasta este teza, forța luminoasă a mitului, binele În dialectica maniheistă a poemului. Antiteza e figurată prin imagini din altă sferă de elemente: fluide, covîrșitoare ca număr, inconsistente ca structură. Mai Întîi un vuiet
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se foloseau pe atunci lucrări ample de îngrijire și întreținere pentru că nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrurilor”: introducerea mașinilor mai performante, studierea logicii mașinii din care să rezulte modul de proiectare a locurilor de muncă, a specializării, normării, controlului, stimulării muncii etc. În deceniul al nouălea al secolului trecut, când Frederik Taylor a Început să studieze săpatul nisipului, Întemeind ceea ce mai târziu avea să se numească managementul științific, el nu s-a Întrebat niciodată: Ce operațiune trebuie executată? De ce trebuie executată? El se Întreba doar: cum este executată? Aproape 50 de ani mai târziu, Elton Mayo, de la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs la un instrument
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor însărcinate; ‐ pregătirea furajului din frunzari; ‐ săpatul și gunoitul pomilor. În nr. 7/septembrie și nr. 8/octombrie 1928, su b semnătura Enache Mantu, plugar, membru ales al Camerei de Agricultură Tutova, este publicat articolul: „Ce a văzut un țăran din Tutova la Expoziția din Praga (Cehoslovacia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o asemenea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o asemenea trasare de hotar câțiva adolescenți, c are erau trași de păr, înțepați sau pălmuiți și apoi răsplătiți cu câțiva galbeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a pus degetul pe fruntea ta și dacă sânge de viteaz va fi să curgă prin vinele tale, nu-l cheltui de pe acum. A veni vremea, când îți vei da zbor inimii și vei fi vultur între oameni... MATEI LA SĂPATUL VIEI Pe timpul lui Matei, țăranii erau foarte asupriți, căci trebuiau să facă clacă la boieri, adică să le lucreze pe nimic mai multe zile pe săptămână, iar femeile lor trebuiau să lucreze tot pe nimic, la curtea boierească. Țăranii nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
zise: Mă mir că se tot vorbește despre muncă grea la țărani! Ce muncă fac ei de e așa de grea? Că ce sapă, sau seceră, sau cosesc? Atunci zise Matei: Să poftiți cu mine la vie, că e tocmai săpatul viei! Boierii au trebuit să asculte. S-au dus la vie și fiecare a luat o sapă de la lucrători și a început să sape. Era cald în după-amiaza aceea, dar fiindcă și regele săpa cu ei, n-au avut încotro
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]