1,925 matches
-
voturi de la tine - Biet român uitat de soartă Și reușesc a le obține Tot bătând din poartă-n poartă. Ești mințit pe zi ce trece De mizere caractere, Tu nu-nțelegi ce se petrece - Pentru tine-s vagi mistere. Ești sărman pierdut în ceață Și curtat de hoți din paie Ce-ți promit miere, dulceață, Dar te-alegi doar c-o bătaie. Tu, român uitat în viață Ce-ți dorești un trai decent, Atunci când mergi umil prin piață Stai, privești și
TÂLHARI LA DRUMUL MARE ROIESC ÎN PARLAMENTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384540_a_385869]
-
frățiorilor? --Du-te, omule, în drumul tău! insistă moș Ion cu milă, văzându-l cât de jalnic este. Dacă vrei să ne mulțumești, ajută-i pe cei întâlniți în cale. Și în caz că îți cer ajutor, ajută-i! Bătrâni, copii, soldați, oameni sărmani, du-i cu mașina unde-ți cer și nu le lua bani, că și ei sunt niște prăpădiți. După ce a plecat Mototolea, Vasile Curcă nu se lăsă până nu i-o trânti bătrânului: --Bă, da’ fraier mai ești, moș Ioane
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de ea o apucă amețeala și în stomac simți un leșin. Se afundă pe spate în fân, ca să nu cadă din fânar, și cu privirea spre bolta cerului ațipi... Pătru descalecă la poartă și pătrunse
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
familia evreului Efraim. Se înțelege cu câtă recunoștință au fost primiți evreii în casa egipteanului. Dar cea mai mare uimire printre egipteni a fost apariția fiicei evreului, Talya. Nu mai puteau de uimire, cum de poate să crească într-o sărmană căsuță de evrei nevoiași, o asemenea frumusețe de fată! Și cel mai impresionat de neașteptata prezență feminină era, desigur, Rameses. Acum o vedea atât de aproape de el, că era cu totul transpus de frumusețea ei. Nu degeaba o urmărise atâta
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
hotelieră din cvartalul Gării de Nord, un hotel din cele mai civilizate ale Bucureștiului, atât în funcție de servicii cât și de spațiu, personal, prețuri etc., are un portofoliu cu implicare personală mai singulară și cu decisivitate fermă, indeclinabilă. Nu e de dorit pentru sărmanii slujitori ai scriiturii să descoase de tot haina pe care o poartă o personalitate cu o atât de importantă răspundere, pentru că dacă ei ar putea cunoaște și înțelege cum se poartă, haina aceasta, ar îmbrăca-o la rându-le însă
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
și în afara orelor de curs. Era acea perioadă a... „educției prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau dacă este, are caracter speculativ ... pentru reducerea pedepsei. Și aci scriitorul creează imagini vii. Parcă-i vezi pe sărmanii elevi prin ”crăpătul de căldură”, fie prășind sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
Brașov, dedicată Evului mediu, mulți pepeni tăiați - în turnirul organizat, în care aceștia țineau loc de capete de sarazini, fiind retezați cu sabia de bărbații ce întruchipau cavalerii călăreți, care se întreceau în lupte - și apoi erau consumați de oamenii sărmani, veniți la locul evenimentului, povesti Cornelia. - Mie, cea mai minunată, în Spania, îmi pare a fi marea. Sunt îndrăgostit de ea pe vecie ! declară Alfredo romantic. - Am văzut recent un film suedez polițist, acțiunea desfășurându-se în Costa del Sol
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
ascultă. Din vechime necinstea era legată de strigătul public. În opera clasică „Les miserables” a lui Victor Hugo, Jan Valjan fură o pâine împins de foame, deoarece nu căpăta de lucru. Strigătul public îl condamnă la galere pe viață. Un sărman șomer înrăit de societatea nedreaptă care ajunge, după evadare, un prima stimat de un întreg oraș prosper. „Așa-i românul”? Poate! Înțelepciunea populară constată: hoțu-i primul care strigă „M-a furat, prindeți-l!” Tot această înțelepciune spune însă: Hoțul cu
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
Făcând o mică paranteză aici, cred că mass-media nu a înțeles absolut deloc ceea ce se s-a întâmplat în cazul femeii din Prahova care a decedat: în rând, pe un eșantion atât de mare, nu rândul te ucide, iar acea sărmană femeie, pentru care am tot respectul, putea muri și în spital, la autobuz sau mergând pe stradă. Poate părea ciudat ceea ce spun, dar cred că ea a avut o moarte plăcută lui Dumnezeu. Revenind la pelerinaj și la sacrul inerent
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
dorim mai mult decât avem nevoie? Nici banul, nici averea nu cumpără... Vecia Moartea, numai dânsa, trăiește Veșnicia! De ce nu moare dorul, decât, cu noi odată? Și poetul, oare, cât greu poartă-n suflet De slovele îi plâng cu deznădejdi sărmane Și sufletul îl arde de clocotiri vulcane? De ce este visul, când îl visez, albastru? Tristețea, de ce plânge în suflet părăsit? De ce iubirea-i foc ce se transformă-n vers, Iar dragostea e legea nescrisă-n Univers? Ființa-mi înflorește precum
VĂZDUHUL MĂ-NVELEȘTE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383986_a_385315]
-
și neagră ca o noapte de toamnă, Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnă Să nu dormi și să legeni pruncul care scâncește, Pe când vântul de toamnă în frunze lovește, Cum lovește adesea în omul sărman, Cel ce uită să fie creștin... și uman... Te invit viață să bem o cafea! De nu vrei ...așază-te lângă inima mea... Vei zări sentimente care-ncet se-adâncesc, Și atunci vei afla cât de mult te iubesc, Deși
CU VIAȚA LA O CAFEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383503_a_384832]
-
leproși). Am înteles atunci, pentru prima dată, de ce Dumnezeu nu păcătuiește, deși scrie o groază de poezii zilnice - unele din ele, chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
nostru a fost ocupat de ruși și când a început războiul, apoi foametea organizată de bolșevici, ca să ne șteargă de pe fața pământului. Oamenii cei mai bogați din sat aveau bani și își „cumpărau” libertatea, iar în locul lor erau deportați cei sărmani și nevinovați, astfel a fost ridicată o femeie cu 4 copii mici și dusă în Tiumeni, de unde nu s-au mai întors la vatra strămoșească. Îmi amintesc că era înainte de război și tata a cumpărat o cute de la dugheana lui
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
cine va fi pedepsit, și când, pentru aceste strigătoare la cer nelegiuiri și trădări de Patrie și de Neam? ...Țăranii de la Pungești nu știu, probabil răspunsul la a aceste întrebări. Eu, cu totul întâmplător, îl știu. Niciodată, în această viață sărmană, de pe acest Pământ Înnegrit de Păcate, mai marii demonilor tereștri nu vor fi pedepsiți, căci “corb la corb nu-și scoate ochii”. Tot Judecata Lui trebuie așteptată, din păcate. Așa cred eu, și mă pregătesc, primul, pentru Neînduplecarea și Dreptatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
deloc, cunoscut profilul acestui ierarh de sprijinitor al celor obidiți. În timpul păstorii sale, Vlădica Melchisedec a oblojit rănile soldaților din Războiul de Independență și ale multor orfani. În egală măsură s-a ocupat de cei necăjiți ca și de copiii sărmani pe care îi avea mereu la inimă. Mai toți biografii îl descriu ca un bun samarinean, deși această latură este umbrită de celalalte mari calități ale sale, în parte enumerate aici. De aceea, profilul samarinanului rămâne deschis cercetării... Era la
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ani după ce a adormit în Domnul, prin înființarea unui așezământ de ocrotire a copiilor; activitatea a încetat în perioada ateistă. În ultimii ani însă, pe lângă Episcopia Ortodoxă a Romanului, ființează Centrul de zi ”Melchisedec Ștefănescu” ce se ocupă de copiii sărmani. Prin ani, personalitatea sa a adunat Ortodoxia Românească, la reflecție, în nenumărate simpozioane, conferințe, seminarii... Mărturie că a slujit la Dunărea de Jos stă de veghe chiar chipul Episcopului Melchisec Ștefănescu, într-o frescă în Catedrala Galaților. Este realizată, prin
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor. Se spune ca însuși Sfîntul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casă în care trăiau cele trei surori era mai mult decît săracă. Tatăl lor plănuia să-și vîndă fetele, crezînd că astfel se va chivernisi. Plînsetele și
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
o făclie...) E cincisprezece-a lui iunie astăzi, prieteni, și, cu drag, eu vă rog, îmbrățișați, măcar astăzi, rostirile lui de foc, conștientizându-i menirea: „Ca un luceafăr am trecut prin lume...” (Odin și Poetul) Un vers îndumnezeit in aeternum, „sărman copil”, cu suflet înveșnicit de frumusețe tainică, întru ascultare: „Nu crede că-n furtună, în durere, / În arderea unei păduri bătrâne, / În arderea și-amestecul hidos / Al gândurilor unui neferice / e frumusețea. Nu - în seninul, / În liniștea adâncă sufletească, / Acolo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
GUSTUL VIEȚII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cele visate s-au mai destrămat doar amintirea le-a întruchipat, sunt bulbi de gând ce se despart prin țărâna dintr-un gard. Sărmani mai suntem neștiind noi ne deșteptăm trăind, sărmani tot suntem, dăinuim noi ne deșteptăm trăim. Gândul prinde gustul vieții, viața prinde zorii dimineții! Referință Bibliografică: Gândul prinde gustul vieții / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V
GÂNDUL PRINDE GUSTUL VIEȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383221_a_384550]
-
nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cele visate s-au mai destrămat doar amintirea le-a întruchipat, sunt bulbi de gând ce se despart prin țărâna dintr-un gard. Sărmani mai suntem neștiind noi ne deșteptăm trăind, sărmani tot suntem, dăinuim noi ne deșteptăm trăim. Gândul prinde gustul vieții, viața prinde zorii dimineții! Referință Bibliografică: Gândul prinde gustul vieții / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
GÂNDUL PRINDE GUSTUL VIEȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383221_a_384550]
-
se îmbrace în straie de pace, ca cei necăjiți să își găseasca alinarea în pântecul țării, iar glasul gliei sale mult iubite să răzbată în timp și spațiu, atingând inimile tuturor celor însetați de onoare. “E plină Țara de copii sărmani” și asta îl doare cu adevărat pe poet, suferința unor suflete inocente pentru care merită să luptăm până la capăt pentru a readuce curățenia morală și spirituală. “Pe-un munte-un fluier trist cântă” cu jale și durere, iar poetul ascultându
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
să vrei dreptate” dar lupta pe care o duce cu lumea poetul nu se va sfârși până când nu va readuce zâmbete acolo unde curg lacrimi, până nu va fi pace acolo unde vuiește răul, până când nu va îmbrăca pe cei sărmani și până când glia sa nu va avea strălucirea de altădată, “dreptatea fiind un lucru sfânt”. Vlăstar al munților și “fiu falnic din pelasgi”, Sandu Cătinean se închină doar Domnului și țării sale, iar pașii săi sunt vegheați de credință. “Purtându
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
ginte Să se stingă valuri-valuri? Cum lași, moșule, de-o vreme, După vremuri mult durate, Neamul ăsta care geme De dureri adânc săpate? Chiar s-a dus tot din desagă Și nu mai găsești nimica Pentru țara noastră dragă Și sărmană, Românica? Dacă Tu Ți-ai luat, mărite, Mâna de pe noi și, dacă, Ne-ai uitat, atunci ursit e Neamul apă să se facă Și pe Dunăre să curgă Lacrimi milioane-n mare Și de-acolo să ajungă Nori și ploi
MOŞULE, NE-AI CAM UITAT... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383248_a_384577]
-
împins / Ușa și-n ghiare el l-a prins. Iute de gât l-a înhățat / Și capul i l-a retezat. Apoi, peloc l-a înghițit. / Înfometat, l-a hăpăit Cu mare poftă și părea / Că nici măcar pe o măsea Sărmanul ied nu i-a ajuns. Pe urmă-n casă a pătruns, Adulmecând fără-ncetare, / Sperând că va găsi mâncare. „Urechea m-o fi amăgit. / Mi s-a părut c-am auzit Mai multe glasuri” - zise el. / „Dar n-a fost
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Ce necaz mare mi-a făcut” - Îi zise capra - „Ce să fac? / Lasă că am să-i vin de hac! Dacă sunt văduvă - vezi bine - / Crede că-și bate joc de mine? Pe voi vă pune la pstramă / Că sunt sărmană? Dar n-ai teamă Că nu e faptă făptuită / Fără să fie răsplătită! Ce ticălos! Ce mangosit! / De-ai fi văzut cum mi-a rânjit, Cum cu măseaua mi-a făcut! / Dar oare ce o fi crezut? Nu-s eu
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]