5,379 matches
-
să fie la un nivel mai ridicat pentru familiile cu capital relațional superior, asociat cu experiența de conducere. Participarea locală la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
urcau din strada principală spre deal. Așa cum era de așteptat într-un loc nu foarte generos pentru practicarea agriculturii, zimbranii cultivau cartofi, îngrijeau livezile de meri și creșteau animale. Sursa principală de venit a locuitorilor satului este exploatarea forestieră. Unii săteni lucrau ca angajați la cele două firme de exploatare forestieră care își desfășurau activitatea «în susul» satului, alții se întrețineau transportând lemne pe cont propriu, o afacere mai puțin legală. Cu toate acestea, după doar două zile petrecute la Zimbru am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în acest sat. Au urmat apoi mai multe luni de consultanță. După doar câteva vizite, știam deja foarte bine care sunt problemele lor cele mai importante și identificasem liderii de opinie ai comunității. Una dintre problemele cu care se confruntă sătenii zi de zi este parcurgerea drumului de acasă în comună și din Gurahonț către casă. Drumul are o lungime de zece kilometri, este foarte deteriorat și poate fi parcurs doar cu mașini mari, fiind circulat în general de mașini care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
două sesiuni de training de la Gărâna, a reușit mult mai mult decât să scrie un proiect și să îl depună. Ea a înființat un grup comunitar în Zimbru și a mobilizat membrii grupului să prezinte proiectul în fața adunării întregului sat. Sătenii au semnat cu toții că sunt de acord să ajute la repararea drumului prin muncă fizică, lucru contabilizat ca partea din buget pe care trebuie să o ofere comunitatea din Zimbru. Pe lângă aceasta, doamna Chira a reușit să îi convingă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aproximativ 14% din populația rurală. Locuirea în astfel de sate este specifică Olteniei, dar și Brăilei, județelor Tulcea, Vrancea și Botoșani. În satele care au minorități religioase în proporție semnificativ mai mare decât la nivel național, locuiesc aproximativ 30% dintre săteni. Vestul Moldovei și nord-vestul Transilvaniei concentrează satele cu cea mai numeroasă populație de acest tip. Satele cu o concentrare maximă de populație maghiară se află în Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare. Populația rurală de tip modern, cu un nivel ridicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fost condamnată de întreaga presă. Patru luni mai târziu, în cadrul unui studiu sociologic care a furnizat și una dintre seriile de date utilizate în prezentul studiu, s-a solicitat unui eșantion național să-și exprime opiniile cu privire la mineri și la sătenii care s-au asociat cu aceștia (vezi descrierea variabilelor MINERS și VILLAG din tabelul 26). Conform ipotezei metodologice, atitudinea persoanelor care au sprijinit acțiunile minerilor a fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
foarte distinctă în negocierile globale. Bunica ar fi înțeles că izolarea României într-o politică fals naționalistă s-ar sfârși printr-o diminuare a suveranității. Un țăran care își păzește singur oile, din fudulie, și nu "le împreună" cu ceilalți săteni nu mai are timp să-și lucreze pământul. Nelucrându-și pământul, ajunge curând "la mila satului". Aide a împlinit săptămâna trecută 50 de ani. Născută în 10 mai, de ziua regelui, de-a lungul anilor avusese de suferit din pricina acestei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ai dat de trei ori cât face măturoiul", zicea țiganul, cumva bucuros de bani, cumva dorind să-l răsplătească pe acest om care-l purta prin mijlocul satului, în văzul tuturor, vorbind cu el tot atât de serios precum vorbea cu orice sătean de vază. Stătea alături de el pe scândura de la căruță, cine s-ar mai fi încumetat să pună un țigan alături de el și să-l poarte de-a lungul satului, în văzul tuturor?! Tare se simțea bine când se întâlnea cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
prima ei tinerețe, atunci când a ajuns învățătoare, din primul salariu și-a cumpărat o rochie, apoi s-a plimbat prin târgul de la Năsăud cu un buchet mare de flori în brațe, așa, alene, prin târg, doar-doar or s-o vadă sătenii din Prundul Bârgăului cât este ea de frumoasă, cum a ajuns o adevărată doamnă, de un an și jumătate era învățătoare, își luase casă cu chirie, nu mai stătea îngrămădită într-un internat cu patruzeci de paturi într-o încăpere
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pare o poveste tristă". Intră în sala de mese. Zinzin o întreabă pe femeia de lângă ea: "Cum să vă spun de acum înainte"? "Fiul meu îmi spune Aide, a inventat acest nume pe când era mic și așa am rămas". Și sătenii vă spun tot așa?" Da, când am venit prima oară în acest sat am venit împreună cu familia. Le-a plăcut cum îmi spuneau ai mei și au adoptat cu mare ușurință acest nume. Dar când sunt supărați pe mine îmi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un pârâiaș ce se strecoară în peșteră pe la rădăcina unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă de mâncare ele cântă la pian, unul și același cântec, ca și cum acesta ar izvorî din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
oacheși vedeau și în aceasta un semn prevestitor de rele, deși și așa ei erau destul de îngreunați de toate pe care viața le pusese în cale. De câteva săptămâni, mai multe șatre, luate de valul unei vești aruncate de un sătean că oamenii legii scotocesc șatră cu șatră, nu-și găseau liniștea și nici un loc pentru a-și așeza tabăra, fie și pentru puțină vreme. Bașa, un bulibașă venit de curând pe aceste locuri, când tocmai se pregătea cu ai lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-și recupera copilul. După ce află pricina acestei nebunii, el îi trimise vorbă lui Ciontu: - Eu am hotărât, îmi duc șatra la marginea satului Bălășești, unde oamenii ne așteaptă. Nu am a mă teme de nimic! Toamna bate la ușă și sătenii au mare nevoie fie de noi cazane de țuică, fie de spoit cele vechi, de tingiri și câte și mai câte. Este de lucru berechet! Zis și făcut. Aflând pricina alergării lor, bulibașa Iorgu Stănescu porunci să se oprească la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care se apropia văzând cu ochii, când se umplu pivnițele și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care se apropia văzând cu ochii, când se umplu pivnițele și cămările. - Spoim cazane, tingiri! strigau ei cât îi țineau puterile, și oamenii ieșeau pe la porți, îi chemau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cu premii), dar și de fumăraia grătarelor cu mici, fleici, cârnăciori și pastramă de oaie, de mirosul plăcut împrăștiat de vata de zahăr și înghețata de casă, de bătutul butoaielor cu bere și de destupatul zgomotos al sticlelor cu limonadă. Sătenii, în majoritatea lor agricultori, crescători de animale, se distrau rar duminica, în general mergeau la sfânta biserică, pe atunci sâmbăta se lucra și nu era la modă week-end-ul de astăzi, dar nu ratau ocazia să se distreze la chermezele din
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cartierele urbane și din comunitățile de la Țară Potrivit prevederilor Codului civil, proprietarii pot să își folosească cum doresc curțile, grădinile și casele proprietate privată; pot să cultive orice în grădina și curtea alăturată de ale vecinului, aflate gard în gard; sătenii de la Țară pot să Țină și să crească toate speciile de animale în bătătură, cu respectarea regulilor și normelor minime de igienă și sanitar-veterinare, însă, în curțile aferente caselor din mediul urban, speciile și numărul de animale nu numai că
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
o înfățișare cu totul nouă. Fără contribuția altcuiva, ci, numai și numai, cu eforturi și forțe proprii. Prin comuna sa natală, Pomârla, și prin satele din împrejurimi, apăruseră numeroși draci, care-i jefuiau, și mai și băgau frica-n oameni. Sătenii se trezeau, în plină noapte, cu dracii prin case, draci, care, după ce luau cam tot ce puteau lua cu ei, dispăreau, lăsând în urmă frică, jale și sărăcie. Furau tot ce se putea fura. În primul rând, însă, tot ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-l aduc eu, aici. I-l aduse, i-l dădu, și omul plecă la casa lui. Femeia-și văzu de ale sale treburi. Organele avură treabă cu persoanele spânzurate. Erau o fetiță de doi ani și părintele său, de treizeci. Sătenii, restul lumii care se afla pe acolo, comentau, faptul, fără prea mult interes. Nevasta spânzuratului plecase, în urmă cu un an, în Spania, la căpșuni. El, cu odrasla, rămăsese aici. Câte o scrisoare, din partea plecatei; câte un telefon tot mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fân fin, din otavă de la a doua coasă. După ce coșul carului era plin, vârf, acesta era gata de drum. Unul, două, cinci, depindea către ce direcție, moș Costache, urma să pornească, pentru a-și duce pomana, și a o distribui, sătenilor respectivi. Acum, el, mândru, împărțea urșii, celor care-i întindeau mâinile, de jos, de lângă car. Câte unul zicea bogdaproste; cei mai mulți, uitau să zică, fiecare, grăbindu-se să mestece cât mai repede, ursul, și să-l înghită, cu sete și cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să-l căutăm. {tiam că o luase la vale așa că am urmat calea lui, dar ce vale, că nu se mai termina și cu cât mergeam cu atât era mai vale. Am mers noi ce am mers și mai întrebam sătenii dacă îl văzuse pe Dragoș și spuneau, că era mai la vale și noi mergeam și iar mergeam. Am mers așa, cale de vreo trei kilometri și în final l-am găsit pe Dragoș, care era înconjurat de c=țiva
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Oamenii locului se întrebau îndeei ce caută bieții oameni. Și într-o zi, i-au întrebat: „După ce umblați, oameni buni?” Cei întrebați au privit lung la localnici, pentru că nu le înțelegeau vorbele, dar au răspuns în limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum îi era feleșagul, a tras adânc și din lulea... Și cum spuneam, s-a nimerit să fie printre săteni și unul care să le tălmăcească vorbele fugarilor. „Auziți, oameni buni, ei umblă după moartă... <Po umerla> - în limba lor - înseamnă după moartă”. Sigur că aceste cuvinte le au intrat adânc în țeastă localnicilor și de atunci, când erau întrebați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
va fi primul sosit și pregătit să încarce lemnăria bisericii desfăcute... La revărsatul zorilor, șirul carelor celor din Corjeuți adăsta liniștit la poarta conacului: „Am venit, boierule, așa cum ai poruncit, să ducem biserica la noi în sat” - a grăit starostele sătenilor. „A voastră să fie, oameni buni, pentru că ați fost mai harnici ca alții!” Apoi după asta o pus oameni de-o făcut cărămidă acolo în dealul care se cheamă La Cărămizi și o zidit mândrețe de biserică... Îi drept că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de taică-său. Acum să nu credeți voi că lucrurile se sfârșesc aici. Când boierul Anastasie Bașotă o ajuns la bătrânețe, cam prin 1879, o înființat o școală mare care s-o chemat Institutul Academic Anastasie Bașotă, unde învățau feciorii sătenilor de pe moșia lui. Când un flăcău termina această școală, putea merge să învețe la oricare universitate de peste hotarele țării... Uite așa, au ajuns oameni mari pentru țara asta, plecând de aici de pe băncile acestei școli a lui Bașotă... Măi Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]