5,454 matches
-
manifestare a demnității naționale în modul hâtru, tipic basarabeanului simplu. De exemplu, în satul de origine al lui Valentin, milițianul, un rus bețiv cu ifose de individ superior doar pentru originea lui de produs al Rusiei, îi umilea agravant pe săteni. Unchiul lui Valentin și fiu-său, profitând de un somn alcoolic al oficialului, îl târâră într-o râpă, unde îi trag o mamă de bătaie, îl tăvălesc prin mocirlă și prin urzici și îl deposedează de pistol. După ce victima făcu
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Măria că au fost păcăliți, o răzbunare pe soacra mică, doar așa-i la nuntă unde se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai călcat bătătura lui Străgălie... Și, cum spuneam, putem să tragem concluzia că drama devine după năpastă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
netrebnică l-a părăsit aici, în câmp ? Putea să-l mânânce vreo lighioană sălbatică, răspunse altul. Îi vom spune Doru, să știe că există cineva în lumea asta, căreia să-i fie odată și odată dor de el. Zilele următoare, sătenii aflară cine este femeia, care a născut la marginea drumului și cum se numește. Bebelușul odată adus la orfelinat, atrăsese în jurul său copiii, care au venit să-l vadă și să-l necăjească ca nou venit, după cum era obiceiul locului
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
niște gogoși. Comicul situației era faptul că dacă rămâneau chiar doi copii în coloană, ei trebuiau să continue să meargă în formațiune, unul șef, celălalt supus! Într-o zi, ispitit de niște plante de susai proaspăt înflorite în grădina unui sătean, Mihai, fratele meu mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
unui sătean, Mihai, fratele meu mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât la învățător. Ba
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât la învățător. Ba încă a mai spus și minciuni, că ei ar fi dat pantalonii jos și ar fi scos limba la el. Vă dați seama ce-a făcut Anghel cu bieții copii
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
când de resemnare. Dar unde s-a mai văzut ca un părinte în situația lui Dumitru Dominte să aibă somn, să aibă poftă de mâncare. Cu atât mai mult cu cât aflase din ziare despre iadul din Germania, în preajma Capitulării. Sătenii îl compătimeau și nu-i dădeau nicio speranță. Colac peste pupază, singurul băiat pe care-l mai avea lângă el, Costache, își mutilase mâna dreaptă, în timp ce “pescuia” în Moldova cu explozibil recuperat de pe linia frontului. Între timp își scrântise și
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă s-apară Satisfăcuți din plin pentru așa belșug; Au dus destul o viață prea amară. Aș vrea să cred că totul e normal În mediul nostru sănătos, la țară, Când sângele în vâna de țăran Pulsează permanent
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1405762944.html [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
sunt legende cărora doamna ... XXXIII. TOAMNA BURSUCILOR, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
însoțesc zborul lin al aripilor ce ne părăsesc, mierea gălbuie a razelor de soare ne îndulcește întreaga ... Citește mai mult TOAMNA BURSUCILORCasa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru.Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat. Și Doamne, cât de adevărați erau sătenii lui nea Mitică! Ei i-au servit drept etalon în anii petrecuți în mijlocul lor, dar și când a plecat pe drumul străinătății. „De unde au venit oamenii satului nostru, nu se știe, ceea ce însă se mai spune și astăzi este că
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
unii dintre ei, după cum povesteau batrânii, au căzut de pe cai” și au rămas aici; așa au primit aceste locuri numele de Plaiul Tătarului, care mai apoi s-a transmis de la o generație la alta. Cu ce puteau să se ocupe sătenii lui Dumitru Sinu mai bine la poalele munților decât cu agricultura și creșterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua lui nea Niculiță și scoțându-și pălăriile în fața lui». Era invitat și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mamei, doar prin acest lucru se resimțea, în rest... Din prune furate iese-o țuică întoarsă! Nea Mitică deschisese cufărul tainic al amintirilor și pe măsură ce povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu tâlc și din care reiese frumusețea caracterului oamenilor din zona de obârșie a vajnicului povestitor și iubitor al locurilor și oamenilor ce le-au dat însuflețire, a rămas pentru amicul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
tâlc și din care reiese frumusețea caracterului oamenilor din zona de obârșie a vajnicului povestitor și iubitor al locurilor și oamenilor ce le-au dat însuflețire, a rămas pentru amicul meu drept pildă pentru tot restul vieții. „Tetea” Vasile, un sătean harnic și tare cumsecade plecase într-o zi la fân și cum pe drum și-a dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
care se întorseseră înapoi în sat! Mi-a spus nea Mitică mai multe întâmplări despre cei care reveniseră acasă după anii de pribegie. Unii dintre ei aveau tendința să se laude, plăcându-le să iasă în evidență cu ceea ce povesteau sătenilor despre locurile pe unde umblaseră și mai ales despre ce făcuseră acolo. „Când te-apucă dorul de vătrar...” De multe ori, cei care reveniseră în sat după ani buni de stat prin străinătate erau întrebați de către consătenii lor, oarecum mirați
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
viața petrecută departe de casă. „Bă, io m-am bătut la Chicago!” „Era într-o zi în crâșma din sat unul Popicu’, mic de statură, dar aprig și arțăgos; la un moment dat s-a supărat pe Toma Ardeleanu, un sătean care doar ce se întorsese din America și l-a lovit; gestul acestuia nu l-a afectat pe Toma în niciun fel, l-a ignorat. Cum erau dornici de spectacol, cei prezenți au început să-l tachineze pe Toma: «Măi
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
spate a cincisprezece crestături de cuțit; se bătuse cu mafioții din Chicago”. Toți cei care erau de față au amuțit auzindu-i spusele; s-a dus apoi vestea în sat despre această întâmplare și ori de câte ori se isca vreo ceartă între săteni, spuneau, nu fără un grăunte de teamă în glas : Eu m-am bătut la Chicago! „Știu că ai fost în America, știu și că ești zgârcit dar chiar așa, să mănânci ace?” Unii dintre cei care fuseseră plecați erau recunoscuți
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
ai fost în America, știu și că ești zgârcit dar chiar așa, să mănânci ace?” Unii dintre cei care fuseseră plecați erau recunoscuți ca fiind și zgârciți, nu le fusese ușor să câștige banii și îi drămuiau cu mare grijă. Sătenii făceau însă glume la adresa lor și profitau de orice ocazie pentru a le-o spune. „Era unul, Nicolae Călin, a lui Horduc îi spuneau în sat - zâmbește nea Mitică și continuă pe un ton glumeț; fusese și el în America
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sună versurile unui cântec popular pe care-l auzisem și eu în copilărie și care nu mai știu cum continua, acum însă, nea Mitică îmi reda cu lux de amănunte portul popular din Sebeșul de Sus. Își amintise de îmbrăcămintea sătenilor, portul popular fiind de o specificitate aparte în zona Țării Oltului, cum se mai numea ținutul dintre Olt și Munții Făgărașului și din care făcea parte și satul său: „Elementele caracteristice în portul femeilor sunt: vânătoarea albă sau păstura cu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
la 3 ani. Mama cea mai minunată ființă de pe pământ, a trecut în lumea cea veșnică, la cei 27 de ani. Copilăria, nu i-a fost darnică, însă cei doi bunici Ioan Stănilă și nenea Niculiță cum era numit se săteni, bunicul din partea mamei, i-au făcut să accepte mai ușor vitregiile vieții. O amintire impregnată în adâncul sufletului este aceea a „bocetului” cântat la moartea fiicei fostului primar Ioan Vulc. Apoi mai târziu când a trebuit să parcurgă atâta drum
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
De plata ei, te asigur, tot n-ai să scapi! Mă, eu tot am să fiu bun cu tine, și, uite, îți dau un sfat confidențial: pleacă, omule, de unde-ai venit! Pleacă! Spre liniștea ta, a familiei tale și a sătenilor din Mândrileanca. Pleacă, băă! Tu nu simți că nimeni nu te vrea aici, cu bicicleta ta și cu plantele tale medicinale? -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-14 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436453465.html [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
de autor a fost invers, întrucât lucrarea a trezit și mai mult interesul pentru marele poet, sporind notorietatea acestuia. O a treia carte publicată tot la finele secolului al XIX-lea - Eminescu, poet, filosof pesimist si economist (Bucuresci, Tipografia Gazetei săteanului, 1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
înjghebat sicriu și l-au așezat în mormântul mamei. Moarta încă mai păstra pe cap baticul și la gât mărgelele, își amintește, în cartea sa, Grigore Dominte, fiul. În vara lui 1944, copiii Dominte nu s-au putut evacua odată cu sătenii și au continut să conviețuiască cu militarii. Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer i-a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au pus câteva blide într-un paner de papură, și-au luat Joiana
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]