3,569 matches
-
sprijinul său au fost înființate biblioteci la Broscari, Cujmir, Gârla Mare etc. 58. Dar, din lipsa susținerii materiale din partea administrației locale, bunele intenții ale Casei Școalelor și ale unor învățători nu s-au putut materializa. Cu toate greutățile, însă, bibliotecile sătești din județul Mehedinți, a căror înființare era cerută de necesitățile didactice cât și de nevoia de cultură resimțită în mediul rural, devin tot mai numeroase. Astfel, dacă în anii 1902-1903 existau 20 de biblioteci populare 59 , în anul 1906, ( în
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și de nevoia de cultură resimțită în mediul rural, devin tot mai numeroase. Astfel, dacă în anii 1902-1903 existau 20 de biblioteci populare 59 , în anul 1906, ( în Chestionarul general al expoziției generale române din 1906)figurau 79 de biblioteci sătești 60, număr mic, totuși față de cele cca. 400 sate și cătune cât avea în acea perioadă județul. Dar, față de situația existentă cu numai un deceniu înainte, progresul este evident, cartea croindu-și anevoios dar sigur drumul spre oameni. Așa
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194 Casa de cetire Petre Liciu 62. În anii 1915-1916 Societatea culturală Mihai Eminescu organiza serbări în grădina publică pentru strângerea de fonduri necesare înființării de biblioteci sătești 63 și pentru înființarea în oraș a unei case de citire care să poarte numele C.I.Coculescu 64. Toate aceste preocupări veneau să adauge realizărilor anterioare ( biblioteca Liceului Traian, bibliotecile școlilor din Tr Severin etc. ) astfel că activitatea culturală ce
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
pe lângă piesa pregătită de elevii școlii din sat, se prezintă și o altă piesă de către elevii școlilor secundare din Tr Severin, veniți în vacanță 108. Mai mult, în unele sate ( Prejna ) învățătorii reușiseră să atragă și adulți 109. Repertoriul teatrului sătesc este greu de definit căci documentele sunt lapidare. Criteriul accesibilității pare , însă, a fi stat mult în atenția învățătorilor. Așa se explică punerea în scenă a unor piese ca De necaz( la Piria, în 1901)110, Păcală argat, Plugar și
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
legenda, în Vrancea. Câte mituri s-au făurit aici!... Puține sunt drumurile și așezările țării, care să amintească mai mult de istorie. Oricât sunt în măsură înnoirile structurale să înfățișeze totul schimbat, artiștii țin contra și nu lasă tradiția, cultura sătească, folclorul muzical, creația populară, portul popular să se prăbușească, ori să devieze și cu atât mai puțin, să fie atrase în haosul kitsch-ului. Între acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
al Ardealului. Această numire este întâmpinată cu deosebită căldură de cercul intelectualilor ardeleni, continuatori ai luptei de emancipare națională, în frunte cu Gheorghe Barițiu și Timotei Cipariu. Astfel, din 1850 până în 1865, va raporta înființarea unui număr de 339 școli sătești, susținute în majoritate cu fonduri de la preoți și săteni. În toate petițiile și rapoartele sale către autoritățile ecleziaste și politice, Andrei Șaguna insista asupra drepturilor confesionale ale românilor ortodocși, de a beneficia de școli și profesori educați, accentuând pe aspectul
ANDREI ŞAGUNA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367416_a_368745]
-
de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in București. Născut la Ulmeni, la 3 noiembrie 1903, doctor docent Florian Ulmeanu, a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut, astfel că la 1960, a ajuns la 5.500 de volume (cărți), în 1967-12.250. Acestea sunt
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
Mamei-România, de la sânul căreia au fost smulși, cu un an în urma intrării Tării în război, fără nicio reacție “paternă” din partea Guvernului român. Și empatia mea de influență basarabeană capătă consistență urmărind osârdia străină de orice oboseală a prietenului comunității mele sătești, dr. Vasile Șoimaru, inițiator, autor principal și coordonator al volumului comemorativ “Cotul Donului 1942, eroism, jertfă trădare”, apărut în două ediții [Ed. “Balacron”, 2012 și 2013, Chișinău]. Exodul numitului publicist și monografist chișinăuian (laureat al Academiei Române) pe urmele tragediei ostașilor
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
foarte multi consăteni povesteau că au călcat efectiv pe el, pe marginea drumului sau prin șanțuri, fapt care le-a afecat bunul mers al inimii fiecăruia. Diferența asta de constituție, dintre părinți și progenitură, nu a scăpat nedectată serviciilor secrete sătești, care, întrunite în ședință comună, și-au propus, în unanimitate, să rezolve misterul și să lămurească inadvertențele flagrante. Toată lumea se întreba, prin urmare: „cu cine, mama dracului, seamănă Corcodușe?!...” Când l-a întrebat cineva pe Gogu, cum stau lucrurile, el
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
26 de ani era deputat, iar la 36 de ani ocupă fotoliul ministerial. Timp de 3 ani ca ministru a avut o activitate practică fecundă completând reorganizarea instrucțiunii publice românești. A asigurat sistemul inspectoratelor, a început seria clădirilor de școli sătești, a susținut dezvoltarea învățământului universitar. Apoi legea monumentelor istorice dar și cea de organizare a bisericii pentru care a fost acuzat că fiind ateu legiferează biserica. La care a răspuns: "Nimeni n-are dreptul să-mi scruteze conștiința și să
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
pășunatul vitelor, impusă ca o servitute asupra proprietăților particulare. Conservatorii s-au opus considerând-o ca un atac la ideea de proprietate garantată prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari și obștile sătești dar realizarea practică a fost greoaie împotmolindu-se la stabilirea prețurilor. S-a înființat apoi Casa Rurală cu scopul de a cumpăra moșii și a le revinde în loturi de câte 5 hectare la țărani. În 1913, când Brătianu anunța
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
occidentală și cea ortodoxă orientală, ce va conduce spre profilarea în cultura și societatea românească a două direcții: una pro europeană (însemnând capitalism, liberalism, urbanism, cosmopolitism, sincronism cu Europa, catolicism) și alta națională sau tradițională (însemnând preeminența agriculturii, tradiționalism, civilizație sătească, autohtonism, ortodoxie). Disputele politico-culturale, la nivelul elitelor, pe marginea acestor două curente directoare, vor conduce și la diferite viziuni ale importanței și aportului Bisericii ortodoxe și a Ortodoxiei în general, în ce privește ideile de naționalism și cultură. Este redată în carte
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
este grafica realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
de când glăsuiește cânt, artista Maria Șalaru și-a dobândit, a cucerit, a ascultat chemarea de a cânta iubirea, prin vrednicie și farmecul unui glas iluminat de acuratețe și căldură melodică revărsate din naturalețea rurală, măreția libertății satului, liniștii, culturii, tradiției sătești, a Deleniului, locul nașterii sale, moldovenesc, ieșean de la vatră până la cornișă, dacă îl asemănăm unei zidiri de locuit a unei familii, căci un sat cu oameni cumsecade nu se întemeiază pe nimic mai statornic decât pe comuniune, ca temelie a
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
în teoria despre serviciul medical. Ea îl exercită într-o reinterpretare a variantelor vechi ale dispensarelor de pe vremea când doctorul, felcera, preotul, învățătorii, apostoli ai satelor, se integrau atât în colectivitatea mare comunală, cât și în micile colectivități ale familiilor sătești, participau la toată bătaia pulsului așezării, la bucurii, drame, ritualuri și tradiții, fiind parte activă a așezării, fundație pe care s-a clădit de-a lungul istoriei, cultura noastră țărănească. Asistenta Ana-Cornelia Floareș are în manierele ei, în tonul și
ASISTENTA ANA-CORNELIA FLOAREŞ. OMENIA, UN DAT ŞI DEOPOTRIVĂ CONDIŢIA CADRULUI MEDICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363753_a_365082]
-
larg, cu ocazia diverselor manifestări organizate în județul Suceava, cănd revine cu plăcere acasă, dar și în județul Caraș-Severin. Toate cărțile lui Mihai Leonte, dar și cele ale altor autori care au vorbit despre el se găsesc și la Bibliotecă săteasca „Mihai Leonte” și în Muzeul satului Petia, inaugurate pe 19 septembrie 2014. „Am rămas cu sufletul la satul meu natal Petia și la comună Bunești, unde am invatat carte. Asta se poate vedea în scrierile mele în care am descris
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364746_a_366075]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > MARIN TOMA - CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI NAȚIONAL „DOR DE DOR” 2014 Autor: Marin Toma Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tabel nominal cu rezultatele jurizării creațiilor literare la Concursul: „Dor de Dor”, temă sătească și „Eminescu”, 2014, ediția a doua Tema „Eminescu” (odă, baladă, glossă, doină etc) 1. Premiul I. Lucian Mănăilescu 2. Premiul I. Venera Stoicescu 3. Premiul II. Popescu Veronica 4. Premiul II. Florica Gh. Ceapoiu 5. Premiul II. Nicolae Sârbu *Llelu
CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL „DOR DE DOR” 2014 de MARIN TOMA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349461_a_350790]
-
Cristian PREMIUL I.Virginia Brănescu Premiul II.Gabriel Ionuț Ioaniciu ---------------------------------------------------- Notă: 1. Nu toate poeziile și prozele au fost la temă 2. La cei care au trimis mai multe poezii, s-au luat în considerare numai primele 4 la tema sătească 3. Unele proze au fost prea lungi (s-a menționat „proză scurtă”) 4. Unii au trimis doar o proză 5. Unii nu au trimis pentru tema „Eminescu” 6. În tabel sunt nominalizați doar cei cu note de 7 și peste
CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL „DOR DE DOR” 2014 de MARIN TOMA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349461_a_350790]
-
nu au avut șansa de a citi nici cartea, le reamintim că... 451 grade Fahrenheit este temperatura la care... ard cărțile!” Pornind de la această aserțiune, autoarea face un expozeu al stării de cultură în mediul rural, mai precis, la bibliotecile sătești. Biblioteca - acest bastion al culturii - se năruie încetul cu încetul, dacă nu cumva este smulsă din rădăcini cu buldozerul. Locul ei îl iau restaurantele, farmaciile, casele de licitație, cazinourile. Fenomen generalizat. Fondurile de carte care, atât cât au mai rămas
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
uciderea lui Nicolae Iorga. Manuscrisele netipărite: S-au arătat semne (roman, 1939) Arta în lumina stilurilor din cultură (1964) Frederic Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință concretă și experimentală (1974) Legenda trandafirului alb
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial” (Ernest Bernea). Civilizația română sătească” a stat în centrul preocupărilor științifice ale lui Ernest Bernea, sub toate unghiurile posibile pe care noțiunea de “civilizație” le presupune. Pentru Ernest Bernea, “civilizația română sătească închide în ea un ritm de valori și o ordine proprie, plină de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]