1,600 matches
-
acută de penitență pentru a putea să râvnească la mântuire. Cu toate acestea, condițiile cerute de practicile penitențiale au rămas aceleași. Această situație însă nu a demonstrat eficacitate, ci a condus chiar la un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod public la episcop; - impunerea mai obiectivă a penitenței, care se fixa în mod corespunzător fiecărui păcat, printr-o îndestulare clară și un tarif propriu; - dezlegarea de păcate după îndeplinirea pocăinței; - posibilitatea de a apela de mai multe ori la sacramentul penitențial, în funcție de câte ori avea nevoie de iertare penitentul. Deja în secolele IX-X, alături de caracterul tarifat al acțiunii penitențiale, era din ce în ce mai răspândită și practica mărturisirii secrete, datorită acelorași călugări misionari veniți din Irlanda, fapt care începe să aibă o însemnătate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Deja în secolele IX-X, alături de caracterul tarifat al acțiunii penitențiale, era din ce în ce mai răspândită și practica mărturisirii secrete, datorită acelorași călugări misionari veniți din Irlanda, fapt care începe să aibă o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea ulterioară a formei de celebrare a sacramentului reconcilierii. 2.3 Perioada „mărturisirii” Secolele XI-XII delimitează o nouă perioadă și un nou început în stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Irlanda, fapt care începe să aibă o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea ulterioară a formei de celebrare a sacramentului reconcilierii. 2.3 Perioada „mărturisirii” Secolele XI-XII delimitează o nouă perioadă și un nou început în stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându-se direct de la mărturisire la iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sacramentului reconcilierii. 2.3 Perioada „mărturisirii” Secolele XI-XII delimitează o nouă perioadă și un nou început în stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându-se direct de la mărturisire la iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început din motive practice, pentru că se dorea să se evite confuzia cu privire la multiplele forme de îndestulare, din ce în ce mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început din motive practice, pentru că se dorea să se evite confuzia cu privire la multiplele forme de îndestulare, din ce în ce mai încurcate. Treptat, se ajunge ca celebrarea sacramentului să fie făcută direct înaintea preotului, care, stând în biserică, pe un scaun în fața altarului, aștepta penitentul pentru ca acesta să-și mărturisească păcatele și să primească iertarea în același moment, urmând ca apoi să-i indice penitentului pocăința, pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în dezvoltarea sa. Însă, pentru că s-a considerat că însăși mărturisirea este un act de umilință și de ispășire, penitența tarifată începea treptat să fie eliminată, considerându-se alte elemente ca fiind mai importante. Dinamica ulterioară pe care o parcurge sacramentul reconcilierii în această perioadă este marcată de trei momente de referință în istoria Bisericii: Conciliul Lateran IV, Conciliul Tridentin și Conciliul Vatican II. 2.3.1 Conciliul Lateran IV Biserica din această perioadă este reorganizată și clarificată în interiorul credinței sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
momente de referință în istoria Bisericii: Conciliul Lateran IV, Conciliul Tridentin și Conciliul Vatican II. 2.3.1 Conciliul Lateran IV Biserica din această perioadă este reorganizată și clarificată în interiorul credinței sale de celebrarea Conciliului Lateran IV în 1215. Cu privire la sacramentul penitenței, Conciliul va afirma necesitatea ca fiecare credincios să își mărturisească păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisească păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea vrea să clarifice anumite chestiuni cu privire la materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge să se adopte categoriile metafizicii antice, în maniera în care „res” (materia) este „verbum” (cuvântul). Sf. Toma de Aquino va afirma că materia sacramentului este însăși acțiunea penitentului (căința, mărturisirea și îndestularea), iar forma este acțiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
XIII-lea vrea să clarifice anumite chestiuni cu privire la materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge să se adopte categoriile metafizicii antice, în maniera în care „res” (materia) este „verbum” (cuvântul). Sf. Toma de Aquino va afirma că materia sacramentului este însăși acțiunea penitentului (căința, mărturisirea și îndestularea), iar forma este acțiunea preotului (dezlegarea). Prin aceasta, Sf. Toma vrea să spună că această căință pe care penitentul o trăiește în interiorul său este deja o mărturisire interioară pe care o face
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului acestora și a motivelor. În acest sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine? Ce? Unde? Prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Tridentin și perioada post-tridentină Fiind un moment de referință în istoria Bisericii, Conciliul Tridentin (1545-1563) se remarcă, printre altele, și prin interesul deosebit pe care îl acordă vieții sacramentale. El a dorit să clarifice și să întărească învățătura Bisericii cu privire la sacramente, mai ales într-un moment în care reforma protestantă era în deplină desfășurare. Cu privire la sacramentul reconcilierii, concluziile Conciliului afirmă clar că nu este doar un simbol sau un semn exterior, așa cum afirmau unii protestanți, ci este un mijloc eficient prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se remarcă, printre altele, și prin interesul deosebit pe care îl acordă vieții sacramentale. El a dorit să clarifice și să întărească învățătura Bisericii cu privire la sacramente, mai ales într-un moment în care reforma protestantă era în deplină desfășurare. Cu privire la sacramentul reconcilierii, concluziile Conciliului afirmă clar că nu este doar un simbol sau un semn exterior, așa cum afirmau unii protestanți, ci este un mijloc eficient prin care se acționează asupra vieții interioare prin iertare și reînnoire spirituală. Drept urmare, Conciliul va introduce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va introduce spovada săptămânală obligatorie în seminarii și în casele religioase, iar acest fapt va da naștere conceptului de „confesor propriu” sau de „ghid spiritual”, la care un credincios se putea spovedi frecvent, fiind ajutat într-un mod mai eficient. Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și ca un moment de har, fapt care amintește că iertarea vine datorită inițiativei absolute a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel puțin o dată pe an, cât și ca un moment de har, fapt care amintește că iertarea vine datorită inițiativei absolute a harului lui Dumnezeu, prin care omul are posibilitatea de a combate în mod activ păcatul. Clarificarea valorii acestui sacrament și stabilirea de noi principii, sau reconfirmarea celor existente, a creat pentru Biserica următoarelor secole posibilitatea unei reînvigorări a vieții sale spirituale. Perioada post-tridentină va încerca să aplice elementele stabilite la acest Conciliu, atât în plan pastoral, cât și în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tuturor credincioșilor unei comunități la penitența publică a păcătoșilor din Joia Sfântă; c) în cazul spovezilor de urgență, în timp de război sau de eventuale pericole. În secolele următoare, atenția nu mai este îndreptată atât asupra formei de celebrare a sacramentului, cât mai degrabă asupra doctrinei, a analizei dogmatice cu privire la conținutul acestuia. O preocupare aparte se naște cu privire la căința interioară pentru păcatele comise, condiție sine qua non a primirii iertării. În timp ce unii considerau necesară o căință intensă și neîntreruptă, mișcată de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a păcătui din nou, fiind unită cu speranța iertării și predispunându-l spre a primi harul sacramental. În aceeași perioadă, se remarcă în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă sau devoțională. În această direcție, se conturau două
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru viața și istoria sa. 2.3.3 Conciliul Vatican II Deși Conciliul al II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o formă concretă de luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o formă concretă de luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce îl separă pe creștin de comuniunea eclezială, atunci reintegrarea în sânul acesteia se face prin însușirea „spiritului lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o formă concretă de luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce îl separă pe creștin de comuniunea eclezială, atunci reintegrarea în sânul acesteia se face prin însușirea „spiritului lui Cristos”, sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]