460 matches
-
care-l aduc în situația limită, aceea de a-și omorâ semenul sunt surprinse cu minuțiozitate de prozator.Astfel procedează și soldatul Luca Feldihran cu ofițerul care-i ademenise iubita, întâmplare auzită de la moș Costan, în care, se resimt ecouri sadoveniene ( Cântecul iubirii). Ca în nuvelele lui Maupassant, femeia lui Ion Bolovan, pe care nu-l iubea, izbucnește la moartea bărbatului spre uimirea celor prezenți care cred că și-a pierdut mințile: „Nu mi-a fost drag! Mi-a fost urât
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
considerată monografia unei „structuri”, privită ca „esențială și arhetipală” pentru forma epică. Cercetarea devine un ax în jurul căruia gravitează și alte monografii: „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu (1981) și Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin (1986).V. abordează universul prozei sadoveniene ca pe o suită de „cărți” care circumscriu experiențe, trepte ale creației și ale unei biografii interioare: Cărțile tinereții și ale începutului, Cărțile istoriei și ale miturilor, Cărțile înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
istoriei și ale miturilor, Cărțile înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele scrieri la stadiul calmei contemplații din cele cu subiect „oriental”. Capătul traiectului se află în proza ce cristalizează „spectacolul total” al artei narative sadoveniene, Hanu Ancuței și Divanul persian, ilustrând triumful povestirii și al povestitorului. Revenind în spațiul teoretic, Aventura formelor, un eseu cu dublă deschidere, propune o „vizionare” a „experiențelor organice ale teoriei literare”, care „a devenit, în mod cert, [...] o teorie a
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
pildă în portretul lui Ștefan cel Mare întâlnim ca elemente arhaice cu deosebit efect stilistic inversiunea asociată cu folosirea pluralui auxiliarului a avea la pers a III-a, pentru singular s-a păstrat până târziu. Îl găsim frecvent în operele sadoveniene, ce exprimă frumusețea graiului local, melodios, care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
uitării, "formă originală de cunoaștere narcisică. Un astfel de Narcis este la Sadoveanu pescarul. Farmecul pescuitului este "în despărțirea desăvârșită de lume și în repaosul complet în care intri. Grijile, preocupările, supărările și durerile adorm". Astfel începe căutarea timpului pierdut sadovenian, care constituie izvorul infinit al operei". Obsesie a dublului, a alterității, oglinda se întoarce în postmodernism cu mai multă ferocitate decât în Antichitatea lui Platon. Theodor Codreanu își încheagă aforismele în plasa dublului. Și cum fiecare autor se dedublează mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cea de Tîrgu-Neamț, sosită mai înainte, tracțiunea diesel marca "Faur" București pe linie electrificată, oraș peste deal și sub deal, din mal împădurit și din dumbrăvi petice de asfalturi și colțuri de patologie dentară din solul-gingie, "Dumbrava minunată" era paliativ sadovenian, Nichita Stănescu efectul placebo Sadoveanu, stabil în mers cu iluzia de staționare pe șină, CFR 500 oprirea, cariile imobilele plombate contra ploii, pictograme albastre sub streșini, prima cu o femeie, schema vestimentară specifică, ultima de bărbat și ne privește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe spațiul de trecere, fata stă prea cuminte, picior peste picior, interval în pensionarul interzis de proximitatea simetrică, Munteni Ștefan cel Mare ecvestru în locul bătăliei lui și mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe venim aici, Moldova artă de tineri, anul nou dacic de acum-oricum-oricînd înainte de solstițiul de iarnă, Roșiești căciulă pe fîntînă, Banca primeniri peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe ogașele duse de rîpă, coroana de copac stă cufundată, parbriz pe umbra Munților Dobrogei, înclină hotarul din față, hotar cu scurgerea turmei de oi, bordul lateral în crengile nucilor, polițistul fuge și rămîne urcat pe scară, la școală bustul sadovenian, pe coastă relicva piesei antiaeriene, nici funcțională nici monument, ultima în plasa fumurilor stepei Dunărea. Ora 13,56, în microbuzul Galați Bîrlad, în autogara "Dumitru" Galați, ventilatorul! față de tabel pleacă anticipat, Doamne, m-ai lăsat să-l prind! "La nea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
București, EDP, 1988, 151 p. [173] ȘOȘA, ELISABETA, IONILĂ, FLORIN, ROMAN, ȘTEFAN, Vocabularul de interferență (biologie chimie) - sursă de polisemie, DMod, 3, 1988, 118-123 [cu 1 fig.]. [174] TOMA, STAN, Posibilități pentru dezvoltarea dragostei față de limba literară prin studiul textelor sadoveniene în ciclul gimnazial, BulIDȘ, 1988, 142 143. [175] TRÎMBIȚAȘ, RODICA, Imn muncii de Vasile Voiculescu. Comentariu literar. în: Publicitate, [IV], în Familia, 24, nr. 3, 1988. [176] TUDOSE, PETREC, însușirea de către elevii din gimnaziu a unor elemente ale vocabularului științific
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care îl reprezintă cu adevărat, „peste mode și timp”, în perspectiva de ansamblu a literaturii naționale, ca și în valențele ei de universalitate. Dacă am preferat să-l abordez, aici și acum, din unghiul artei romanului, e pentru că tocmai romanul sadovenian (nu nuvelistica și povestirile, nici „romanul istoric”) încă mai este însoțit de „ecouri” ale opticii unor critici influenți (Lovinescu și Călinescu, îndeosebi), sceptici în ce privește acele criterii de artă în stare să-l definească pe autorul Baltagului drept un autentic romancier
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
acele criterii de artă în stare să-l definească pe autorul Baltagului drept un autentic romancier. Și spun asta fără a uita abordările interpretative (Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu...) nebântuite de îndoieli asupra calității de „romane” a unor capodopere sadoveniene. Totuși, câți critici l-ar socoti pe Sadoveanu, ca romancier, un egal al contemporanilor săi Rebreanu, Camil Petrescu? Șirul capodoperelor sadoveniene se deschide cu Hanu-Ancuței (1928) și Baltagul (1930): un adevărat „recital” de artă a povestirii (altceva decât creația unui
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
uita abordările interpretative (Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu...) nebântuite de îndoieli asupra calității de „romane” a unor capodopere sadoveniene. Totuși, câți critici l-ar socoti pe Sadoveanu, ca romancier, un egal al contemporanilor săi Rebreanu, Camil Petrescu? Șirul capodoperelor sadoveniene se deschide cu Hanu-Ancuței (1928) și Baltagul (1930): un adevărat „recital” de artă a povestirii (altceva decât creația unui „povestitor”, prin elaborare și rafinament) și un roman de o valoare excepțională. Dar, în sine, povestea femeii pornite pe drumurile bărbatului
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ale resurselor lui creatoare, ci din - multiple - cu totul altfel de rațiuni. Autorul Baltagului și al Crengii de aur avea alte opțiuni și priorități decât să i se recunoască neapărat „modernitatea” și, în linia mare a operei sale, a scrierilor sadoveniene majore, a rămas consecvent cu sine însuși. Dar dacă „analiza psihologică” îi este, ca analiză (cu tot ce înseamnă această subliniere), străină, trebuie oare dedus de aici că romanele sale nu au nici un fel de acces la acea „dimensiune” interioară
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a artei prozatorului, cu procedeele și procedările ei specifice, definitorii, din Baltagul, indiscutabil: o capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat) de dat întrebării tocmai formulate, ci - prin el - și la o altfel de abordare a raporturilor poeticii sadoveniene a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea”. Tot ce precede în Baltagul începutul „anchetei” propriu-zise a eroinei pare a se reduce, din punctul de vedere care ne interesează aici la „notații” descriptive (natură, portrete, atmosferă) și momente, secvențe
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
mai negri decât de obicei”, „vântul aducând în grabă, ca pe niște fluturi, cele din urmă frunze de salcie și mesteacăn”. Se simte în ele o răsfrângere sufletească, de stare lăuntrică, încă nelămurită. Notând semne ale „naturii” și vremii, naratorul sadovenian preia optica eroinei, altfel spus, totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite - parcă recapitulativ - de Vitoria, mod sadovenian de a-i oferi cititorului un „cadru” de start al viitoarei derulări epice. Celelalte acumulări, treptate, pe linia unei atmosferizări de sugestie psihologică, la rându-le, conduc spre câte o micro-secvență de sinteză „în mers”, poate doar provizorie, însă de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ce țin, în egală măsură, de o continuitate (adâncire, „variațiuni” - modulare), ca și de o progresie (efectul ei: potențarea, sub aparența „descripției” - portret, „peisaj” - a sugestiei psihologice; și nu „analiză psihologică”). Multipli „afluenți” participă la această coordonată aparte a poeticii sadoveniene, cea a lăuntricului sugerat: „Privi în juru-i cu obrazul deodată împietrit și văzu totul rece și umed sub zloată. Soarele pierise, lumina se împuținase și vântul șfichiuia din când în când, fulgi care cădeau domol în tindă se topeau și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
frământarea de-afară a stihiilor”. Privirea fără a vedea aduce un accent, vizibil, mai ferm și totodată și ceva mai „explicit”, însă „reversul” ei, cealaltă „vedere”, întoarsă în sine, tot sugerat rămâne, așadar „spus” doar indirect. Există o adevărată artă sadoveniană a unor astfel de orchestrări, subtilă și discretă, de mare finețe. Înaintând în lectura textului, purtăm în noi, ecoul conjugat al unor veritabile rețele de detalii și notații (aparent dispersate), pentru a căror „detectare” - configurare trebuie făcut un efort analitic
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
răsfrângeri stilistice în configurarea/ edificarea personajelor și a raporturilor lor, într-o procesualitate a devenirii, „lentă” - mai curând nebruscată, „fluidă” -, dar sigură), în eclerajul naratorial (arhitectură voit nereliefată, aproape evanescentă, a montajului-joc de ordinul „punctului de vedere” și al unei sadoveniene glisări a „vocilor” din text) imprimat curgerii verbale a întregului? „În închipuirea ei, bănuiala care intrase într-însa era un vierme neadormit”: amprenta stilistică este, aici, una neutral-naratorială, care însă preia, prin metafora finală, în spiritul culturii populare, „mărci” mai
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
cvasi-intruziv: „Era ceea ce se numește o problemă-cuvânt și noțiune cu desăvârșire necunoscute unei muntence”, subliniere - rarisimă în Baltagul - a unei diferențe de nivel, abordare și limbaj, între, acum, naratorul auctorial, pe de o parte, și, de cealaltă parte, protagonista romanului sadovenian. Astfel de glisări, într-o ordine cel puțin a registrelor stilistice, alătură și alternează, deopotrivă, modul neutral al narației și pe cele auctorial sau „sunând” a contaminare - stil indirect liber? - de limbajul și „tonul” personajului: „Timpul stătu. [...] Sărbătorile și petrecerile
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
glisările etc. imprimă momentelor de fulgurantă, concentrată, dezvăluire - „iluminare” a interiorității tonalitatea unui mod scriptural în acord cu un stil al lumii distincte în care se înscriu, modelate de tiparele acesteia, existența, destinul, experiența pe care o traversează eroina capodoperei sadoveniene. Delimitările nete, distanțarea frapantă - narator vs. personaj = protagonista - reprezintă excepția. În schimb, ceea ce domină este - simptomatic! - apropierea lor relativă, chiar, nu rareori, convergența, până la un punct, a celor două „voci”: monologic - interioară, a eroinei, și cealaltă, naratorială, aceea - pe o
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a necesarei dimensiuni interioare a prezenței personajelor în structura epicului din Baltagul. Momentul închinării la icoana sfintei Ana, în mănăstirea Bistrița, e unul de vârf pe linia sugestiilor legate de „dimensiunea” psihologică a prezenței personajului - protagonista: Vitoria Lipan - în textul sadovenian, credibilă, substanțială, dar lucrată, această „prezență”, într-o tehnică (așa cum am văzut) a notației - „peisaj”, portret, ambianță domestică și de comunitate rurală, aceasta din urmă, fără, totuși, mult pomenita „intenție” de cuprindere monografică, atribuită cam prea școlărește scriitorului - și a
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de retragere din biserică, înapoi, la mulțimea de „trebi și daraveri” ce o așteaptă nu știrbesc, de fapt, cu nimic nici emoția acestui „prag” purificator, nici sugestia unei anumite sfințenii de care se pătrund acele clipe, însă, din perspectiva eroinei sadoveniene, totul apare ca subordonat față de ceea ce urmează a fi făptuit, pentru aceeași împlinire a „hotărârilor”. Credința femeii acesteia nu e deloc una definibilă după canoane: socotește că și „hotărârile” și „semnele” ce-i vor călăuzi „pașii” spre râpa-„mormânt” al
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
altul, sensul i-ar fi mai sărac, iar Vitoria Lipan, abia atunci, ar părea un personaj forțat, angajată fără suportul unui asemenea „gând” într-o poveste doar de omor, istețime detectivistică și vendetta, atât și nimic mai mult: în timp ce Baltagul sadovenian e, tocmai, nu numai „mai mult decât atât”, dar este, în fapt, de-a dreptul altceva, o operă de o altă calitate. Și asta, în mare parte - într-o măsură decisivă chiar - datorită „gândului”, ficțiunii întăritoare, fie și iluziei, necesară
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
porunci” de oprire etc. sugerează și o succesiune de „borne”, de marcaje compozițional-narative ale organizării epicului în „trepte” și etape. Căci este vorba de o structură de esență dramatică, oricât ar fi ea, multă vreme (nu și în final), „atenuată” sadovenian, de un relief, așa zicând, estompat, oarecum „fluidificat”, cu finețea stilistică știută, a autorului. Însă totul subordonându-se, într-o astfel de formulă compozițională, unei „logici” a înaintării spre adevăr (și, prin el, spre dreptate), consecuția „treptelor” - de neoprit înainte de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]