460 matches
-
octombrie 2006 - „Inegalitatea Cauchy-Buniacowsski-Schwarz în rezolvarea problemelor de minim geometric” = Simpozion Național cu Participare Internațională, Voineasa, 21- 22 octombrie 2006 - „Matematică - între tradiție și inovație” = Sesiune Națională de Referate și Comunicări Metodico-Științifice, Craiova, 8-10 decembrie 2006 - „Vânătoarea și pescuitul, pasiuni sadoveniene” = Sesiune Națională de Comunicări Științifice, Pașcani, 23 ianuarie 2007 - „Singurătatea - o provocare a mileniului III” = Simpozion județean, Bacău, 25 mai 2007 - „Matematică și sport” = Simpozion Județean, Român, 9 iunie 2007 - „Curbe rectificabile” = Sesiune de Comunicări metodico-științifice a profesorilor din județul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
66) , formare examinatori 2001 FB · publicații în specialitate (cărți) Coautor -Teste pregătitoare pentru admiterea în clasa a V-a (catedrele de română și matematică) Editură “FAIR PARTNERS JUNIOR” participare la programe internaționale: Să învățăm despre pădure (LEAF)-“Pădurea în opera sadoveniana” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2004 - clasa a XII-a, anul absolvirii:1987 , 1991 , 1995, 1999 - îndrumare elevi la faza județeană și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
sunt analizate poemele de inspirație folclorică (vocabularul, polisemantismul cuvintelor, particularitățile sintaxei poetice) și folosirea unor termeni-cheie și a unor motive. Se identifică motive eminesciene în opera unor poeți de mai târziu și este evidențiată influența limbii lui Eminescu asupra prozei sadoveniene. Lucrarea Eminesciene (Eminescu și limba română) (1989) surprinde relațiile dintre Eminescu și unii predecesori sau descendenți, detectate prin coincidențe de natură stilistică, și cercetează motive, sintagme, expresii, epitete rare, gramatica poeziei, devenirea cuvântului poetic în variante, ipostaze prozodice. Capitolul Creșterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
este abia schițată. Mai închegată este înfățișarea unui episod electoral, cu scene de un real dramatism, cu un personaj colectiv bine prins și câteva individualități notabile (preotul Mezdreanu, Mihoală). Unele dintre prozele adunate în Povestea primăverii se resimt de influența sadoveniană, în prezentarea cu discreție a unor „dureri înăbușite” ori a unor pasiuni puternice, sfârșite tragic. Nuvelele din Iedera sunt inspirate, în schimb, de scriitori străini, ele aducând personaje insolite (un dandy, un dresor de circ) și un mediu cosmopolit, descris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
viață din ceea ce atacă viața." Imputării de lipsă de stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: "... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că un muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile, un dramaturg în proza, un cunoscător al individului și al colectivității, al grupurilor arhaice și al societății moderne, un înțelept oriental, vorbind în pilde” (George Călinescu). * Temele creației sadoveniene: 1. Viața satului românesc tradițional, cu oamenii și valorile sale reprezentative În discursul de recepție la Academia Română autorul mărturisea “Țăranul român a fost principalul meu erou”. Țăranul lui tipic este moldoveanul de la munte, cu viața aspră, dar suflet cald (evocat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Bordeienii din volumul Dureri înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele nouă povestiri conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
infinite, operă lui însăși e o țară pe care o străbatem mereu, uimiți de splendoarea și de ineditul ei”. Opere reprezentative : Țară de dincolo de negura, Împărăția apelor, Valea Frumoasei. * Stilul S-a spus că cea mai mare calitate a scrisului sadovenian ar fi stilul său; George Călinescu socotea că el a creat o limbă „artificială , numai a lui, pe care, însă, daca sar scula din morți, Ștefan cel Mare ar înțelege-o”. Tudor Vianu a urmărit-o metodic și a explicat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
pe care, însă, daca sar scula din morți, Ștefan cel Mare ar înțelege-o”. Tudor Vianu a urmărit-o metodic și a explicat toate mecanismele ei de a recrea universul evocat, numai prin magia cuvântului.. Limba literară din întreaga creație sadoveniana are o puritate pe masura măreției spirituale a personajelor sale, desi notele de umor țărănesc și rafinamentele descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
constată că asemenea narațiuni "își găsesc justificarea de a fi în neobișnuitul întâmplărilor și prea puțin în surprinderea liniilor unor temperamente" (2001: 39). Oricum ar sta lucrurile, proza pusă în discuție de mine are, cum se spune, suspans. În spațiul sadovenian al unei crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pentru Republica Moldova al săptămânalului „Literaturnaia gazeta” din Moscova. Debutează cu volumul de nuvele Revedere (1957), urmat de Firicel de iarbă verde (1959) și La Piatra Cucului (1963). Caracteristica scrisului lui M. din anii de început este evocarea istorică de sugestie sadoveniană, având în centru personalități precum mitropolitul Varlaam sau Ion Creangă. Începând cu 1963 prozatorul își modifică radical tematica, aplecându-se preponderent asupra figurilor de revoluționari bolșevici: Victoria Haei Lifșiț (1963), Eroica (1964), Zile de foc, de apă și de pământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
nuanțe arhitecturale de mare subtilitate, care - să recunoaștem - l-au consacrat, în fapt, pe scriitor în istoria culturală a Regatului Unit. Nu întîmplător trimiteam, în titlu, la o cunoscută metaforă a lui Alexandru Paleologu (folosită de el în explorarea Baltagului sadovenian). David Copperfield pare, în structura sa de profunzime, un roman al treptelor lumii și al căii către sine, nu doar pentru protagonist, ci și pentru Dickens însuși, în măsura în care acceptăm, bineînțeles, că David nu este numai narator: el se conturează, gradual
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
interesați și se făcea mai repede transferul de texte între autor, revistă și editură. E, desigur, doar o împrejurare minoră, însă una dintre cele norocoase. Interesantă este și prefața lui Vasile Pârvan la Șoimii, un articol prin care situează narațiunea sadoveniană între "romanele istorice cu subiecte naționale", făcând referințe valorizatoare de la Scott și Hugo la Manzoni și Flaubert, înscriindu-l pe Sadoveanu într-o tradiție internă ale cărei repere sunt Slavici și Duiliu Zamfirescu. Decisivă, pentru crearea unui prestigiu considerabil în
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
întrucâtva umbrită de atacul virulent lansat în noiembrie 1905 de H. Sanielevici în revista "Curentul nou" de la Galați, cu articolul Morala domnului Sadoveanu, defăimare susținută cu alte critici severe în numerele din ianuarie, februarie și martie 1906, prin care proza sadoveniană e redusă la beție, crimă, viol, adulter și bestialitate, demonstrând astfel "atitudinea amorală" dominantă în viziunea asupra satului și caracterul reacționar al poporanismului. Sadoveanu era o victimă într-o bătălie ideologică împotriva lui Iorga. Dincolo de marea ingratitudine săvârșită de H.
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
hanului din Crâșma lui Moș Precu va fi exploatat ca idee, viziune și vocație a povestirii în Hanu Ancuței (1928), o altă marcă pregnantă a sadovenismului, care încununează o predispoziție spre nostalgia evocării. Există o istorie interesantă a receptării debutului sadovenian, ce ar merita scrisă în detaliu. Două sau trei ar fi reperele mai importante. În 1940 apare primul volum din seria de Opere Mihail Sadoveanu la Editura Fundațiilor Regale, iar cu acest prilej scriu mai pe larg despre începuturile scriitorului
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
importante. În 1940 apare primul volum din seria de Opere Mihail Sadoveanu la Editura Fundațiilor Regale, iar cu acest prilej scriu mai pe larg despre începuturile scriitorului Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Barbu Theodorescu. Însă prima omagiere propriu-zisă a debutului sadovenian o face Tudor Vianu în noiembrie 1944 când ține la Academia Română comunicarea publică Patru decenii de la publicarea primei opere a d-lui Mihail Sadoveanu, cu aprecieri stilistice despre mijloacele realismului, arta descriptivă și notațiile impresioniste. Următorul gest aniversar, cel mai
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
Hurubă De la începuturile campaniei sale electorale, domnul Mircea Geoană a avut câteva izbucniri vocal-isterice alunecânde spre zona ridicolului. Convertit și uns de domnul președinte al PSD din ministru de externe în candidat de primar general, domnia sa a materializat admirabil zicerea sadoveniană "cea mai potrivită nepotrivire". Văzându-l strofocându-se în fața camerelor de filmat mai ceva decât domnul Theodor Stolojan, un dispozitiv secret și inexplicabil mi-a pus în funcțiune imaginația astfel că țipetele sale mi s-au părut asemănătoare zbierăturilor disperat-neputincioase ale
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
fi supus, fatalmente, desfigurării. Vizibilă cu ochiul liber, poziția "antimodernistă" a lui Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) nu-i poate asigura certificatul de bună orientare artistică din partea criticilor cu autoritate ai vremii. Chiar de la debut sînt detectate influențe sadoveniene indubitabile. Și, deși Scrisorile unui răzeș se sting mai degrabă în ecoul tîrziu al modelului A. Daudet cu ale sale Lettres de mon moulin, icoana autohtonă de veșnică pomenire cezarpetresciană rămîne Sadoveanu. Încarcerat pe viață și pe posteritate în formule
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
pe viață și pe posteritate în formule critice generatoare de disconfort în ierarhizarea valorilor interbelice, Cezar Petrescu este nevoit să-și încadreze uriașa Cronică românească a secolului XX în grila strîmtă a rezistentelor etichetări: "întîrziat epigon al semănătorismului", "antimodernist", "emul sadovenian". Se apără, copilărește, cu scutul teoriilor lui O. Spengler pe care le deformează involuntar în propriile-i oglinzi de circ, purtate demonstrativ prin labirintul "orașului cosmopolit" cu oameni dezrădăcinați pe care metropola "îi atrage și îi suge". Aflat la un
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
Sadoveanu publică Nuntă domniței Ruxandra, lui Ramuz îi apărea românul Farinet ou La Fausse Monnaie, tradus în 1998 de Barbu Cioculescu, Farinet sau banii falși. Cu toate că din punct de vedere lexical Barbu Cioculescu folosește în traducere multe arhaisme cu savoare sadoveniana, aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
Ardevaz, taica Fontana, discutînd în cafeneaua lu Crittin, cu petrecăreții de la Hanul Ancutei. Pentru ei moneda falsă fabricată de Farinet e mai adevărată decît banii adevărați pentru că are valoarea aurului "curat" pe care il conține. Farinet însuși este eroul tipic sadovenian, obsedat de libertate într-un fel special, prietenul naturii, inofensivul hăituit de stăpînirea insensibila la nuanțe. Țăranii vaudezi care îl susțin pe Farinet în repetatele lui evadări din închisoare și slujitorii lui Bogdănut din Nuntă domniței Ruxandra sînt animați de
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
să nu sară în ochi, mai ales în folosirea clarobscurului, a alternațelor dintre lungile momente de tăcere și limbaj, cîteva cuvinte rămase în suspensie reverberînd printr-un straniu efect de ecou. Ștefan Iordache reușește să confere personajului său întreaga subtilitate sadoveniană, schimbîndu-i însă aerul hedonist-oblomovian în notă frivol-pygmalionescă într-un fel de scîrbă princiară, într-un soi de sarcasm în fața energumenilor, a corupției generalizate, a imbecilității neaoșe, a lipsei de orizont într-un climat provincial, izolaționist, îmbîcsit de prejudecăți, meschin. Actorul
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
frivol-pygmalionescă într-un fel de scîrbă princiară, într-un soi de sarcasm în fața energumenilor, a corupției generalizate, a imbecilității neaoșe, a lipsei de orizont într-un climat provincial, izolaționist, îmbîcsit de prejudecăți, meschin. Actorul și-a construit în datele personajului sadovenian nu o copie, ci propria viziune; Lai Cantacuzino vorbea spectatorului din 1989 ca un abil ventriloc cu vocea timbrată nobil a unui om din vechea boierie cu distanță critică. Glissando rămîne pentru mine filmul cel mai dens, unde Daneliuc ține
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]