3,649 matches
-
între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lemne”, în care scop au cerut caimacamului Moldovei un privilegiu exclusiv pe 10 ani. O altă instalație industrială în această ramură era așa-numita „fabrică de pavele” din Iași, înființată în anii 1843-1844, la care erau angajați 9 lucrători salariați, dintre care unii munceau spre a-și „cîștiga hrana vieții pentru casă și a bieților sărmani copii”. Producerea de pavele pentru podirea ulițelor capitalei se făcea la acea instalație cu o „mașină”. Nu știm anume despre ce fel de mașină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o materie primă ieftină și se găsea în cantități mari. Dar, așa cum am văzut când ne-am ocupat de meșteșugari, și în acest domeniu pe primul loc au continuat să se situeze, alături de industria casnică, micile ateliere cu 1-3 lucrători salariați, în care argăsirea pieilor se făcea prin metodele meșteșugărești tradiționale. Între anii 1848 și 1864 nu s-a înființat în această ramură nici o întreprindere mecanică, deși n-au lipsit încercările, ca de pildă acea din 1857 a lui Gueldry, conducătorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și lucrătorii calificați erau aduși din străinătate „cu grele cheltuieli”; la ei se adaugă lucrătorii indigeni, care erau și cei mai numeroși. Exceptând fabrica lui Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier, care aveau, fiecare în parte, peste 100 de lucrători salariați, majoritatea instalațiilor mecanice foloseau un număr mic de muncitori, sub 50 sau chiar sub 10. Și în Moldova, ca în oricare altă țară, introducerea mașinismului a fost însoțită de angajarea la muncă a copiilor și a femeilor, retribuiți cu salarii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căci Marx considera cooperația capitalistă simplă o „formă de muncă în care un număr mare de persoane lucrează una alături de alta...”. Or, după cum se știe, majoritatea covârșitoare a atelierelor industriale din Principatele Române nu aveau mai mult de 1-3 lucrători salariați. Chiar dacă numărul celor care pot fi plasați între patronii de ateliere ale cooperației capitaliste simple ar spori prin adăugirea meșteșugarilor de rit mozaic și sudiți (a căror clasificare nu apare în statisticile moldovenești), credem că raportul nu s-ar modifica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă, și pământul se concentra în mâna orășenilor mai înstăriți, mai ales că și pământul intrase în circulația mărfurilor, începuse să fie vândut și cumpărat. Pentru cultivarea acelor loturi ajunse în proprietatea unui orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nevoile salariaților să se schimbe din timp în timp și de la situație la situație. Prin urmare, potrivit lui Maslow, la diferite date oamenii se vor afla la nivele diferite ale piramidei nevoilor. 5. Managerii sunt responsabili de crearea climatului în care salariații își pot maximiza potențialul lor. 6. Falimentul în crearea de oportunități legate de muncă, prin care să se satisfacă nevoile, va conduce, foarte probabil, la frustrarea salariaților, scăderea productivității și creșterea fluctuației. În acest context, se desprinde ideea necesității construirii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
desemnând persoana fizică autorizată potrivit legii sau persoana juridică înmatriculată care administrează și utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de profit în condiții de concurență, și care angajează și încheie contracte individuale de muncă, deci folosește muncă salariată. Pornind de la textul constituțional care recunoaște dreptul la liberă asociere și de la posibilitatea angajaților de a-și apăra drepturile și a-și promova interesele lor profesionale, economice și sociale prin intermediul organizațiilor sindicale, apare evident faptul că pentru protejarea intereselor proprii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
60. (Interdicții cu caracter temporar) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
decât pentru cei din vechea clasă de mijloc. Acumularea de capital cultural-educațional și creșterea posibilităților de convertire a acestuia în capital economic și social a fost principala sursă a apariției „gulerelor albe” (W. Mills, 1959), a „noii clase de mijloc salariată” (A. Touraine, 1969) și a stat la baza procesului de moyennisation a societății occidentale descris de H. Mendras (1988). Creșterea nivelului de educație al populației s-a dovedit astfel, a avea implicații majore asupra configurației și evoluției structurii sociale. Dincolo de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și emisiunea banilor discreționari. Boomul duce la creșterea prețurilor factorilor de producție, deci problema trebuie analizată cu atenție, cu mai multă atenție decât s-ar părea. Mai ales că reducerile de prețuri la factorii de producție, mai ales la munca salariată, în perioada de recesiune economică, este aproape imposibilă datorită rezistenței pe care o vor întâmpina angajații. Mises 904 detaliază punând în evidență cercul vicios al folosinței banilor de hârtie în slujba intereselor statului. Sigur, mecanismul ar fi simplu dacă ar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a acționa. Managementul resurselor umane, prin excelență, se va confrunta cu complexa problematică a cunoașterii, evaluării, stimulării, prospectării, schimbării, conducerii etc. omului. Omul nu trăiește exclusiv în spațiul social al muncii, nu are doar rol de salariat. El este simultan salariat, soț și părinte, cetățean, consumator, membru al unor comunități religioase și (sau) al unor partide sau organizații, al unor grupuri etnice sau culturale etc. Complexul de relații, de statute și roluri ființează ca un întreg, pe baza principiului sinergiei (relațiile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor relații de muncă liber acceptate (juridic). Factorul generator direct al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de funcționare a economiilor de tip capitalist<footnote Burnham, James, The Managerial Revolution, New York, 1941; Chandler, Alfred, The Visible Hand: The Managerial Revolution in American
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elemente componente pe fluxul acțiunii. Un anume model poate exprima specificul acțiunii managementului resurselor umane în cadrul instituțiilor administrației publice (schema 10). Modelul are ca principiu constructiv realizarea managementului resurselor umane ca un proces de comunicare pe două nivele intern: manager - salariat și extern: manager - salariat - public. Schema 10. Modelul managementului resurselor umane în cadrul administrației publice<footnote Nica, Elvira, Psihosociologia managerială, p. 210. footnote> C) Modele de tip „soft” sau „ hard”<footnote Pinnington, Ashly, Edwards Tony, op. cit., pp. 1 13. footnote> Modelele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
crearea și modelarea în sensul dorit a elementului care poate induce costuri irecuperabile. 1.1.2.4. Costurile de mandattc " 1.1.2.4. Costurile de mandat" Costurile de mandat sunt costurile asociate relațiilor dintre proprietari (acționari) și conducerea executivă salariată a marilor firme cotate la bursă (Jensen și Meckling, 1976; Allaire și Fîrșirotu, 1990). Relația înseamnă, în esență, o delegare a puterii realizată de mandantul-proprietar în favoarea mandatarului-manager, pentru realizarea unui management profesionist și respectarea unor condiționări de natură legală. Deși
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
reducerea costului șomajului prin asigurarea unor condiții de pregătire, reocupare și reintegrare cât mai rapide în activitate a unei părți a șomerilor. Se poate recurge la formele deosebite: recalificarea reconversia profesională îndreptată spre alte meserii care permit ocuparea cu personal salariat; ocuparea în activități lucrative pe cont propriu, independenți, constituirea pe bază de asociere a unor mici întreprinderi private etc. Importanță prezintă și funcția care vizează reducerea costurilor de reintegrare a forței de muncă și sporirea eficienței utilizării forței de muncă
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
mulțumim că spune o dată adevărul. Dar oare d. C. A. Rosetti azi le vede astea? Oare nu știa că acestea vor fi rezultatele politicei sale care încuraja pe oameni de-a fugi de muncă onestă și de-a deveni stăpâni salariați? Oare când face gardă națională, în care cel mai cocoșat devine locotenent - colonel nu creează aci stăpâni din oameni fără merit, cari abia știu citi și scrie? Oare d. C. A. Rosetti s-a informat când a făcut din Mihălești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
permanentă, care, din cauza relei noastre situații internaționale, cată să fie mare în raport cu puterea noastră economică și consumă 40 procente a bugetului ordinar, cheltuiți în mod improductiv, d. Brătianu tinde parecă a preface și restul țării într-o armată de funcționari salariați și votatori în care să se 'nregimenteze toată suflarea omenească. Cine știe ce curat mașinală e activitatea imensei majorități a celor ce zgârie hârtie și cine ține seamă de faptul că orice lucrară mașinală și improductivă tâmpește pe oameni nu se va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
secolului al XX-lea, marea majoritate se (ndrepta către industria mare ș( cea extractivă, o parte redusă aliment(nd industria mică ș( mijlocie. Industria meșteșugărească, manufacturile pierd din ce (n ce mai mult teren, meșteșugarii tinz(nd să devină lucrători salariați. Lipsa capitalului autohton a favorizat intrarea masivă (n țară a capitalului străin, aproximativ 80% din capitalul societăților industriale fiind străin, iar (n băncile mari el reprezent(nd 40% (Clipa, Iacob, 1994: 129 și urm.). 1.5. Ion Heliade Rădulescu Puternicele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și nu poate absorbi întreaga populație activă. Sectorul ne-agricol din rural este cel ce poate oferi o alternativă pentru obținerea veniturilor necesare gospodăriei, scăzând astfel insecuritatea financiară a membrilor acesteia. Sectorul ne-agricol din rural se referă la munca salariată sau pe cont propriu în activități diferite de cele agricole, dar localizate în arii rurale (cum ar fi procesarea produselor agricole, meșteșugurile, diverse ramuri industriale, etc.). Aceste activități necesită o anumită dezvoltare a capitalului uman și material și o oarecare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de la o constatare elementară, pe care toată lumea o putea face, Însă care nu avusese până atunci efect și, cu atât mai puțin, rezolvare! Administrațiile municipale și fiscale au realizat că orarele lor de lucru coincid cu cele ale populațiilor urbane salariate. De aici, rezultă dificultatea cetățenilor de a obține formulare sau de a le depune În timpul programului. Din una În alta, s-a stabilit o Întâlnire firească Între aceste administrații publice și lanțuri private, pentru a pune În aplicare un dispozitiv
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Niveluri de instrucție medii (liceale) corespund unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât celelalte categorii de neocupați. 4. Femeile și persoanele care locuiesc la sat sunt defavorizate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să evolueze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi ci „țăranii învoiți, siliți”. Modelul prezintă și unele limitări formulate de criticii acestuia. De pe pozițiile neoiobăgiei Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească, preciza M. Manoilescu (1891-1950), este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Pentru ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (Madgearu, 1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că „suntem o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]