26,276 matches
-
unic prin anvergură și încărcătură simbolică. Și astfel ne amintim brusc că suntem în 2006, la 100 de ani de la acest moment, și că probabil evocarea lui Carmen Popescu reprezintă una dintre puținele modalități de celebrare a evenimentului și de salvare de la ștergerea din memoria colectivă; din această perspectivă, demersul autoarei se constituie într-un admirabil act de recuperare și de revalorificare a unui trecut nu foarte îndepărtat, dar deformat și condamnat la uitare de istoria scrisă în aproape 50 de
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
din poveste în poveste (repet, de obicei e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-a mutat acolo...), răpirea ziariștilor, apoi salvarea lor, apoi campania anticorupție, apoi descinderile acasă la Năstase, apoi fuga lui Hayssam, apoi demiterea șefilor serviciilor secrete și a procurorului general, apoi, deodată, această nouă tărășenie care ne încinge tuturor mințile în plină caniculă - deconspirarea Securității. Dacă toate aceste
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
înseamnă europenizare, insă adaptat la condițiile socio-economice specifice din Republică Moldova, pentru că altfel discursurile despre Europa, modernizare sau europenizare n-ar avea nicio aderenta la o populație sărăcita și debusolata de o clasă politică coruptă de la care așteaptă cel putin salvarea economică. Din punct de vedere istoric, în spațiul românesc n-au lipsit reprezentările Europei și semnificațiile europenismului din imaginarul colectiv. Acestea sunt sinonime pentru Alexandru Murad Mironov cu modernitatea politică și cu modernizarea instituțiilor statului: Valoarea semantica generală a conceptului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
religie iar modernizarea că pe un crez iacobin. Kogălniceanu, romantic, voia redescoperirea europenismului adormit în interiorul societății prin revigorarea elementelor eroice ale trecutului, prin retrezirea imaginii eroilor istoriei noastre. Însă, pentru alți pașoptiști, Europa nu este altceva decât un țărm al salvării: orientalismul și trecutul este abandonat de o elită ce căuta rapid o cale pentru un destin ce-i pare incert în condițiile decadentei militare, economice și politice ale imperiului otoman. Consecință va fi că generația următoare, prin Titu Maiorescu, ajunge
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Așadar, nu credința e condiția mîntuirii, nu harul e cel fără de care nu ne putem izbăvi, și cu atît mai puțin faptele ar fi acelea de care ar atîrna soteria noastră, ci cunoașterea de către om a divinului. Cunoașterea e garanția salvării credinciosului din această lume coruptă, a cărei istorie se află în întregime sub stăpînirea Diavolului. În fața unei asemenea trăsături distinctive, prima reacție nu va fi aceea de a condamna gnosticii ca fiind eretici, ci de a recunoaște că aproape tot
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
forma ei secularizată, religiei revenindu-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare și religie
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau luați de brațele neliniștiților părinți. Câțiva rămăseseră în curtea pustie. Așteptau părinții. Nu mai plângeau. Obosiseră. La spital, salvările erau arhipline. Câteva autobuze trimise de întreprinderea de transporturi se dovediră neîncăpătoare. Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale ce-și rezervaseră locuri în șalvari. La centrala telefonică nu mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
arar mă salută fiindcă de obicei este absent dar jonglează bine cu logică și cândva o să-l las repetent chiar de va veni cu părinții eu o să le sparg ochelarii să nu mai afirme vreodată că n-au masă specifică salvării deci qvos erat demonstrandum metrul a fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și eros, în sensul lor adânc, de a aduna, de a pune împreună, de a strânge laolaltă. „Trăim, constelații de munte și mare, / Prin copii, veșnică noastră mișcare”, Între munte și mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
contrabalans la zădărniciile și nemerniciile pe care le sesizez în viața publică. Pe măsură ce interesul pentru "cultura înaltă" descrește, pe măsură ce imbecilitatea, incultura și agresivitatea animalică ocupă spații largi ale domeniului public, reîntoarcerea la cultură devine mai mult decât o soluție - o salvare. Nu știu dacă, în privința prăbușirii în pur consumerism și indiferență tâmpă ne aflăm în pas cu lumea. Probabil că da. Știu, însă, că peste tot unde se face cultură adevărată există șansa - una minusculă - de a salva ceva din omenescul
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
să răspund decât "nu înțeleg". Călugărițele vorbeau o spaniolă cu accent german, așa încât nu puteam nici măcar să disting tonalitatea limbii vorbite aici. Celelalte fete vorbeau engleza, limbă pe care nu o cunoșteam. Numai una vorbea franceza și ea a fost salvarea mea, pentru că îmi putea traduce diferite lucruri. în plus, nu mi s-au recunoscut toate studiile, așa că am fost acceptată într-o clasă mai mică. Dar, după două-trei luni, vorbeam deja spaniola. Prost, dar o vorbeam. Și am început să
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
seamă punerea în acțiune a unei doctrine ce ascunde o utopie modifică esențial premiza inițială generoasă, disipatoare. Cu atât mai mult când o utopie cu pretenții de aplicabilitate își găsește agenții în societăți încleștate în situații limită, pretinzând imperios o salvare grabnică. Bineînțeles, cu acceptarea de sacrificii ce n-ar fi fost de gândit în împrejurări normale. Comunismul, fascismul, nazismul au fost copiii unor războaie pierdute care s-au lăsat cu căderi de coroane, pieiri de imperii și mai cu seamă
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
în așteptare. Rezultă, cu evidență, că numărul de amatori de mâncare este mult superior rezervelor existente, că a împărți puținul la toți petenții înseamnă a-i pierde pe toți. Similar, pe o navă care se scufundă și unde bărcile de salvare pot primi doar o câtime din pasageri un triaj sever și ad hoc îi îmbarcă pe unii, iar pe ceilalți îi lasă pradă sorții. Revine studiului să constate dacă foametea a fost autentică ori nava sabordată, cert e numai că
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii plângeau. Odată cu apariția părinților, planșetele se amplificau. Rând pe rând, copiii erau luați de brațele neliniștiților părinți. Câțiva rămăseseră în curtea pustie. Așteptau părinții. Nu mai plângeau. Obosiseră. La spital, salvările erau arhipline. Câteva autobuze trimise de întreprinderea de transporturi se dovediră neîncăpătoare. Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale ce-și rezervaseră locuri în șalvari. La centrala telefonică nu mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
arar mă salută fiindcă de obicei este absent dar jonglează bine cu logică și cândva o să-l las repetent chiar de va veni cu părinții eu o să le sparg ochelarii să nu mai afirme vreodată că n-au masă specifică salvării deci qvos erat demonstrandum metrul a fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și eros, în sensul lor adânc, de a aduna, de a pune împreună, de a strânge laolaltă. „Trăim, constelații de munte și mare, / Prin copii, veșnică noastră mișcare”, Între munte și mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
omul căzut în păcat și să-l împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]