1,540 matches
-
EU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Voi încerca să nu mai fiu eu În carnea prezicerilor de mâine... Am uitat ce fiară se luptă cu Dumnezeu Și Partea de Biblie sapă în fraze păgâne; Voi încerca să fiu trup din suflet, Ram din copac și apă din mare, O etică a bolii care e în cuget, Îmi spune azi să nu suspin, chiar de mă doare... Liniștea stelelor prin eu-ri mă
VOI ÎNCERCA SĂ NU MAI FIU EU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1430211097.html [Corola-blog/BlogPost/366210_a_367539]
-
și-n grabă ai plecat lăsând în urmă viața mea fără culoare 15 i lehtë și era më mbështolle dhe e shtrove i mahnitur petale në prehërin tim pastaj me padurim morre frymë dhe e shpërndave magjinë e mugujve që sapo mugullonin dhe në përngutje ike duke lnë pas teje jetën time pa ngjyrë Referință Bibliografica: Poezie germană. Renate Müller în limba albaneză de Baki Ymeri / Baki Ymeri : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014. Drepturi
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1407046393.html [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
ascusns Castelul de Fier. Florea se bucură și cu atâta lucru. Porni deci la drum, fără alte arme decât uneltele sale de grădinărit. Poate cuă nu putea mânui o sabie ca un cavaler, dar nimeni nu-l întrecea în mânuirea sapei și poate că nu știa cum se trage cu arcul, dar la tras cu grebla era cel mai priceput. Nu făcu prea mulți pași când pe umăr i se opri un fluture albastru. - M-au trimis florile din grădina ta
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
apăru Balaurul de Foc. Scuipă flăcări în toate direcțiile închizându-i într-un cerc de foc. Broscuța sări din buzunarul grădinarului și scuipă peste flăcările înalte o ploaie de noroi care stinse de îndată tot ce ardea. Florea își scoase sapa și îl țintui cu ea pe balaur de peretele coridorului la capătul căruia se zărea poarta de fier a castelului în care locuia vrăjitorul. Degeaba se zbătu dihania să se elibereze și să mai toarne foc peste grădinar, că sapa
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
sapa și îl țintui cu ea pe balaur de peretele coridorului la capătul căruia se zărea poarta de fier a castelului în care locuia vrăjitorul. Degeaba se zbătu dihania să se elibereze și să mai toarne foc peste grădinar, că sapa fusese bine înfiptă prin botul lui și nu se clinti din loc. Florea deschise poarta fără să îl mai oprească nimeni. Căută prin toate încăperile, dar nu reuși să dea de frumoasa prințesă care îl salvase de Mustață-Sură. Într-o
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Furcă văruită / Fus mândru-npistrit / Și-un pistru 18 de-argint“.19 Agricultura, ocupația de bază a locuitorilor apare reprezentată o singură dată în următoarele versuri satirice: „Ce te ți mândro fudulă / Că, eu știu ce ai la sură / Ai o sapă și-o lopată / Sărăcie spânzurată“.20 Colindele adunate de prof. Bogariu sunt bântuite de „stave mari“ (herghelii de cai). Murgul îi este voinicului tovarăș și mai ales prieten la bine și la rău. Caii orăștienilor erau nărăvași greu de îmblânzit
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
altfel, nici nu era cazul ca ei să știe cât de neortodoxe îi sunt metodele de ascensiune profesională!), așa că acum câțiva ani a ajuns printre cei din conducerea poliției județene. E șef mare adică. Iar asta nu cadrează nici cu sapa, nici cu coasa. De aceea nu își ajută părinții la muncă, lasă să tragă ei ca boii-n jug, că așa le place, așa-s obișnuiți! De n-ar fi infatuat - „Mă, eu nu m-ating de carne din comerț
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
mi-ai luat Tu Doamne mințile și am spus ce-am pe inimă, nu ce-mi dictează muza rațională. Da! Soacra s-a impus cu sugestii, îndrumări și prețioase indicații care mi-au topit tot venitul de am ajuns în sapă de lemn. Asta o fi viața? De ce mi-ai dat-o Doamne de vreme ce nu pot avea parte de ea? Sau vrei să spui că eu aș fi de vină că eu am ales-o? Dar Doamne știi bine că am
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410156625.html [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
cu apă, că pământul crapă, nori o să se rupă, ploaia o să-nceaapă! Dacă dă cu ițe, se deschid portițe și încep ploițe, umplând fântânițe! Dacă dă cu ciuru', ploaie cerne ceru', să crească porumbu' mare cât pătulu! Dacă dă cu sapa, din cer cade apa, curgând cu găleata, să stingă seceta!” Gazda cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere divină, ploaia din nori să stărnească. Incantații sacadate într-o rugă invocată, și tropăituri ritmate, fac ploaia din cer
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
Au grămezile mari! Fie vorba între noi, doar în România veți găsi un fost rege, pensionar al statului! Revenind la europarlamentari, cincisprezece ani și jumătate le sînt de ajuns pentru o pensie de nabab, deși niciunul n-a dat cu sapa, niciunul n-a fost văzut cu coasa în spinare. Dacă răsfoim biografiile celor de la bucătăria uniunii, constatăm că foarte mulți din cei care se joacă cu soarta a mii de miliarde de euro și cu cea a popoarelor europene, în
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! by http://uzp.org.ro/de-la-1-octombrie-luati-bancherii-de-guler-si-la-judecata-cu-ei/ [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
Te-am zărit în vis, mamaie, Chiar la poartă așteptând, Îmbrăcată-n simple straie, Și cu zâmbetul tău blând. Aveai mâneci suflecate, Sub batic, păr din argint, Palmele adânc brăzdate, Ca-ntr-un joc de labirint. Dimineți, să mergi la sapă, Când bătea fix ora patru, Cu-n pachet și ceva apă, Străbateai în lung tot satu'. Veni Sărbătoarea Mare, Hristos Domnul a-nviat, Iar acel moment în care, Te-apucai de preparat. În cuptorul din ogradă, Puneai cozonaci și pască, Mulți
LA ȚARĂ de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ionica_dragomir_1491909072.html [Corola-blog/BlogPost/377139_a_378468]
-
loc, pe toate, Și-apoi a plâns până-n noapte ; Dar s-a tot gândit el seară, Cum să-și îndrepte greșeală. Dimineață de cu zori, Intra în stratul cu flori Îmbrăcat în salopeta, Pedalând pe bicicletă. Pe umăr c-o sapă mare Se apucă de lucrare, ... Citește mai mult Cățelușul de la țară,Într-o zi de primăvară,A dat buzna în gradina.Razoarele de sulfinaLe-a distrus pe loc, pe toate,Și-apoi a plâns până-n noapte ;Dar s-a tot
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
pe loc, pe toate,Și-apoi a plâns până-n noapte ;Dar s-a tot gândit el seară,Cum să-și îndrepte greseala.Dimineata de cu zori,Intră în stratul cu floriImbracat în salopeta,Pedalând pe bicicleta.Pe umăr c-o sapă mareSe apucă de lucrare,... ÎI. CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTIȚII ÎN JUSTIȚIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA ȚARĂ(FRAGMENT), de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014. Dimineață boema... Zi ce se anunță a
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la țară și farmecul fiecărei zile, atunci când încă grijile nu te cotropesc. "Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole." Autorul evocă farmecul copilăriei și al relațiilor familiale : Depăn amintiri, înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri." Toată lumea copilăriei e împletită însă cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471351861.html [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
de cele create de ei, simțindu-le și îmbinându-le ca nimeni alții. Citind această carte, realizezi că ești cu adevărat al acestei țări, ești acasă, că simți sufletul pământului ei, când inspiri chiar și ocazional, mirosul pământului mușcat de sapă, amestecat cu izul buruienii, cu țărâna în care se îngroapă tălpile. -------------------------------------------- Prof. dr. Constantin DOBRESCU Fundația pentru Istoria Prahovei Ploiești, februarie 2017 Referință Bibliografică: Constantin DOBRESCU - PATRIA DE PĂMÂNT ȘI DE PIATRĂ / Constantin Dobrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_dobrescu_1486949717.html [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
în mîini, Stefan rămîne mult timp țintuit. Privește frunzele de un verde intens , privește icoana Maicii Domnului , mai privește frunzele de nuc iar prin fața ochilor îi trece parcă toată viața: o bancă intr-o sala de clasă...cîmpul întins....o sapă...anfiteatrul de la Iași....cimpul întins....biroul....trenul de Munchen...cîmpul...sapa....biroul...firma....sapa... prietenii....vacanțele...Roma......Veneția....cîmpul....sapa....Luca....Adriana....Londra..... mama.....tata....cîmpul.....sapa....timp....mult timp....risipire....risipire.... vînt....Nicoleta....iarași Luca.....iarași Adriana....cîmpul semanat
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
verde intens , privește icoana Maicii Domnului , mai privește frunzele de nuc iar prin fața ochilor îi trece parcă toată viața: o bancă intr-o sala de clasă...cîmpul întins....o sapă...anfiteatrul de la Iași....cimpul întins....biroul....trenul de Munchen...cîmpul...sapa....biroul...firma....sapa... prietenii....vacanțele...Roma......Veneția....cîmpul....sapa....Luca....Adriana....Londra..... mama.....tata....cîmpul.....sapa....timp....mult timp....risipire....risipire.... vînt....Nicoleta....iarași Luca.....iarași Adriana....cîmpul semanat cu grîu.... maci roșii -Sărut mâna, măicuță dragă Sărut mâna ,tăicuță
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
icoana Maicii Domnului , mai privește frunzele de nuc iar prin fața ochilor îi trece parcă toată viața: o bancă intr-o sala de clasă...cîmpul întins....o sapă...anfiteatrul de la Iași....cimpul întins....biroul....trenul de Munchen...cîmpul...sapa....biroul...firma....sapa... prietenii....vacanțele...Roma......Veneția....cîmpul....sapa....Luca....Adriana....Londra..... mama.....tata....cîmpul.....sapa....timp....mult timp....risipire....risipire.... vînt....Nicoleta....iarași Luca.....iarași Adriana....cîmpul semanat cu grîu.... maci roșii -Sărut mâna, măicuță dragă Sărut mâna ,tăicuță drag Sunt eu
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
de nuc iar prin fața ochilor îi trece parcă toată viața: o bancă intr-o sala de clasă...cîmpul întins....o sapă...anfiteatrul de la Iași....cimpul întins....biroul....trenul de Munchen...cîmpul...sapa....biroul...firma....sapa... prietenii....vacanțele...Roma......Veneția....cîmpul....sapa....Luca....Adriana....Londra..... mama.....tata....cîmpul.....sapa....timp....mult timp....risipire....risipire.... vînt....Nicoleta....iarași Luca.....iarași Adriana....cîmpul semanat cu grîu.... maci roșii -Sărut mâna, măicuță dragă Sărut mâna ,tăicuță drag Sunt eu, Stefan al vostru, Fănel măicuță,.... am
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
parcă toată viața: o bancă intr-o sala de clasă...cîmpul întins....o sapă...anfiteatrul de la Iași....cimpul întins....biroul....trenul de Munchen...cîmpul...sapa....biroul...firma....sapa... prietenii....vacanțele...Roma......Veneția....cîmpul....sapa....Luca....Adriana....Londra..... mama.....tata....cîmpul.....sapa....timp....mult timp....risipire....risipire.... vînt....Nicoleta....iarași Luca.....iarași Adriana....cîmpul semanat cu grîu.... maci roșii -Sărut mâna, măicuță dragă Sărut mâna ,tăicuță drag Sunt eu, Stefan al vostru, Fănel măicuță,.... am venit pentru .... a nu mai pleca . Mă
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
o iau cu binșorul și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape nouă. Asta-i bună! își spuse mulțumit. Îl intrigă un morman cu snopi de trestie, aruncați în dezordine în cocină. Parcă ar fi
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la câmp, I-au învățat să bea apă din ulcior, Iar când vremea-i bună, s-au gândit S-asculte
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
lui biblioteci de tomuri, dar am să-ți spun o poveste tristă. Pământul e o mamă care hrănește tot ce există, din care și noi ne hrănim, să trăim, dar el e permanent amenințat cu moartea; l-amenințăm zilnic cu sapa; îl devorăm cărându-l cu roaba, să-l punem în temelii la case sau să lipim sobele iarna. Artiștii plastici, din el, fac busturi în fel și chip, preșcolarii îl modelează cum se pricep, florăresele îl așează în straturi sau
PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403324664.html [Corola-blog/BlogPost/357344_a_358673]
-
analizează în prezent detaliile acestei hotărâri. Enel a precizat, potrivit Nwes.ro: „Enel confirmă că a primit din partea Camerei de Comerț Internaționale de la Paris decizia arbitrajului legat de participațiile deținute în sectorul electricității din România, respectiv legat de exercitarea de către SAPE a clauzei Put Option pentru Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia. Enel respectă decizia Curții și compania analizează în prezent detaliile acestei hotărâri. De altfel, rezultatul acestui arbitraj este în linie cu așteptările companiei și cu analiza efectuată intern
Curtea de Arbitraj de la Paris a decis: „Enel trebuie să plătească României 401 milioane de euro” by http://uzp.org.ro/curtea-de-arbitraj-de-la-paris-a-decis-enel-trebuie-sa-plateasca-romaniei-401-milioane-de-euro/ [Corola-blog/BlogPost/92391_a_93683]