26,109 matches
-
cel Mare întărind privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a avea în fiecare an de la ocna de la Trotuș „câte o sută și cincizeci de dropi de sare“. Biserica Sf. Varvara, ctitorie a celor ce muncesc în mină, este săpată în sare la adâncimea de 240 m și, prin construcție, îi cheamă pe cei ce vizitează înaltele porți bisericești de la întuneric spre lumina credinței; aplicele, marele candelabru și celelalte obiecte de cult sunt tăiate la rândul lor din sarea muntelui. În sanatoriul
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
este săpată în sare la adâncimea de 240 m și, prin construcție, îi cheamă pe cei ce vizitează înaltele porți bisericești de la întuneric spre lumina credinței; aplicele, marele candelabru și celelalte obiecte de cult sunt tăiate la rândul lor din sarea muntelui. În sanatoriul amenajat la 130 m adâncime, în salină, se tratează cu maximă eficiență boli astmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze sau se poate face tratament antireumatic. Pacienții care vin aici beneficiază atât de asistență medicală
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
Caraș-Severin, Hunedoara și, parțial, Mehedinți), directorul tehnic al D.R.D.P. Timișoara, dl ing. Horațiu Simion, ne-a informat că, pentru menținerea viabilității rețelei de drumuri naționale pe timp de iarnă, sunt angajate 413 utilaje, fiind pregătite, de asemenea, materiale antiderapante (nisip, sare etc.) și combustibilul necesar. Acțiunea de prevenire a înzăpezirii drumurilor, a gheții și lunecușului se realizează prin 48 de baze de deszăpezire și puncte de sprijin. Înainte de a pleca la drum, conducătorii auto se pot informa în legătură cu starea rețelei rutiere
Agenda2004-48-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283096_a_284425]
-
Ce mai putea face un candidat care și-a conceput lucrarea pentru a fi terminată în 3 ore?! 2. La un liceu au fost porțile încuiate, iar portarul a...pierdut cheile, așa încît inspectorul din M.E.N. a fost nevoit sa sara gardul; de aici tot felul de urmări neplăcute: scandal făcut membrilor comisiei, amenințarea acestora cu demisia în bloc etc. 3. În altă parte, întreaga echipă de supraveghetori a fost înlocuită inutil să mai spunem de ce. Și cîte s-ar mai
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
cărora feminitatea, în condiția ei umană, lupta să-și salveze miracolul prezenței: "O zi se încheie în valea tăcerii/ alerg prin iarbă, hoinara,/ cortul copacilor mă despoaie/ cu miile de ochi ai zilei de vară" - Te-ai lovit. Câmpul de sare se întinde la poalele unui timp necruțător: "Mormânt deschis, oase albite/ înșirate pe rafturi de vieti drăgăstoase/ departe de trup, de tine departe/ pe-aproape-i numai negustorul de oase". Adică: "Cel care ne vinde perechi de culori/ schimbându-și istoria în
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
Ofelie. Se petrec, în aceste cadențe de jurnal liric străfulgerări de fantastic, răsturnările de regn ale celei ce zărindu-si chipul oglindit în ochiul șoimului se întreabă: "Oare eu sunt ochiul/ sau el mă privește când pășesc pe câmpul de sare?" - Mozaic. Peisajul e straniu, străbătut de plăsmuiri mut/ malefice de felul celor ale lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
al unei personalități cristalizate lucid, cercetând, nu fără voluptate, semnele zilei și ale nopții: Înmugurește o mare sălbăticita,/ ridică din spume boboci de fier/ sub soare fără de soare să/ străjuiască sub cer/ ziua pedepsită de noapte." Doina Ispirescu, Câmpul de sare, poeme, Editura Mașină de scris, 63 p., preț nemenționat.
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
în lume comunicate ininteligibile: "În septembrie când explodează fierea îngerului/ (și zace fără să poată muri)/ vino tu plină de promisiuni că o farmacie/cu grația și roiul de viespi golănite sub piele/ și piaptănă oasele noastre-ncâlcite/ și clatină sarea din noi în sitele tale/ și apa/ și fierul din belciugul jugănitului taur/ ce ne crește în trup coplesindu-ne." (Rugăciunea copilului surpat în taur) În sfârșit, în poemele ultimei perioade apar și unele scăpărări de vulgaritate, cu totul inoportune
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
Autorul acesteia, anonim, este, firește, un binevoitor avizat - sau mai mulți? - dornic să-l vadă pe dl Iliescu centenar, însă înfiorat de niște pericole ce-l înconjură și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca în refrenul de operă: "Pumnal, otravă și satâr!" Așadar, în pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici în mâneci, la
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
subiectiv: "Benign, oboseală:/ am realizat/ durerea scurtă/ surzenia tălpilor/ iradiind/ de-atîta mers" (ibidem). Fiind resimțită lumea precum "un dar strivitor", poeta cîntă pe corzile unor stări-noțiuni declinante, care o conduc la limita inefabilului, deci a unei noi amuțiri: Insolubilă este/ sarea deziluziei/ lacrimii reci/ vezi acum/ halucinația/ remușcarea// sînt în viața asta/ pură prezență/ mută" (Ipocrizie). Stadiul ultim al acestei descompuneri îl constituie destrămarea somatică, dispariția trupului. Motiv de mîndrie pentru poetesele ce-și cîntă înflorirea nubilă ori maturitatea furtunoasă a
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
însă puse la zid, chair din interior, în două filme radical opuse: Drop Dead Gorgeous și Boys Don't Cry. Două producții independente, regizate tot de niște debutanți (Michael Patrick Jann, respectiv Kimberly Peirce), care, fiecare în felul lui, aruncă sare pe rănile deschise ale Americii profunde. Conceput ca un documentar TV, Drop Dead Gorgeous foarfecă universul necruțătoarelor competiții pentru titlul de Miss America. E o luptă pe viață și pe moarte, într-o lume în care toate loviturile sunt permise
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
cimitir/ fericite ca poeții de la Cenaclu,/ fără nădejde, pline de griji./ Viața le-a fost pînă acum un jurnal nescris, le-a dat și le-a luat/ mai nimic și respectiv totul./ Fascinant ca în acel poem din Tadeusz Rozewicz,/ sarea pămîntului; cred că dacă le-aș citi poeme/ ar deveni adolescente, am putea visa, am putea privi luna/ ca pe o gutuie în fereastra unei case sărace,/ mi-ar putea povesti despre idolul lor,/ le-aș putea vedea sîngele scriindu
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
opoziționistă: "colb alb de penet/ gușă plină de vînt/ copil al cuvintelor mele/ în taină purtînd aripi nemărginite/ ți-e somn și ți-e milă de ele// eu mîna mi-o trec cu degete vii/ prin coama ta dulce de sare/ ții minte mereu mireasma de vis/ a ierbii pălite de soare// acolo în munți va fi s-adormim/ țesut pat de sticlă ne cere/ cu tine petrec mesteceni-aluni/ în umbra lor verde de miere// se va fi-nvelit sfințit de polen
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
-mi ochii/ oglindă a mea tu// nici un cuvînt nu umple durerea/ de a te fi atins/ taina de a te fi salvat/ undeva trecut// Undeva în trecut e un țărm/ o întindereun/ fluviu de piatră// iartă-mă de pe acum/ de sare spală-mă// nimeni nu tace nimeni nu spune/ nimeni nu poate/ nu-mi pare rău că am trecut? (mă întunec). Celălalt e capabil a asigura "ieșirea din timp", id est confruntarea ființei auctoriale cu absolutul. Printr-un peisaj labirintic trecînd
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
sperînd un pisc de care să se bată/ și negăsindu-l poate niciodată// se trec halucinînd în amăgire// țărmul rămas de-a pururi fără mare/ reversul unui cer candid devină/ imaginar destin spre mine-nclină// văzduhul ca o peșteră de sare/ și-n deznădejdea care nu mai doare/ străin îmi e și eu îi sunt străină" (stelele-n larg cu numele lumină). Personalitatea ca atare a poetei ni se descoperă în situația critică a subiectului, ca vulnerabilitate și descompunere. Criza e
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
un formidabil pește cu sos de stridii" pregătit de patron special pentru monsieur Jean-Serge Husum, un gurmand căruia îi sînt interzise, aflăm, "și zahărul și prăjiturile și mierea și pîinea și cartofii și pastele făinoase și untul și grăsimile și sarea și sărățelele, și tot ce poate face bucuria alimentară a omului normal"... Pentru mine, Sergiu Huzum rămîne mai ales povestitorul unei secvențe pe care mi-a încredințat-o într-un interviu: o mamă bătrînă, de 80 de ani, profesoară de
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
mi-e scînteie și fum./ Un doliu trece sacramental peste convoaie/ Într-o incinta de codru unde ard/ Sub rădăcina, gura mea-n smarald./ Metalul strălucește pe tăietura apei/ Curgînd din umbră-n umbră pînă la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez./ Vibrează insomnia pe metereze înălțate din oase,/ Clopote învăluiesc joc și tăcere./ Omul simte că lumea e o fulgerare în cenușă,/ Numai cucul într-un vis de copil cheamă/ Fecioara să se-nfiripe din nămeți./ Vuiește monstrul la
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
poetul e condus de viziune, de dureroasa-i incantație: "Iată și fructul în victoria înfrînta a cărnii/ Întors și dat/ Unui timp somnolînd/ De o blîndețe mai aspră/ În dulcea ei laudă./ Cineva, o fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă conduce către frunzele/ Abia învesmîntate, rodite de frica/ Sau de nebunie, și ele fapturi" (Leac). Viața sa ideală implică abandonul celei reale: "Ești ornament de figuri autumnale/ Atacat de vestejire/ Că îngerul de piatră
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l acorda la un lăuntric melos luxos, pentru a suplini astfel "muțenia dulce a cărnii", pentru a-și transforma fierea în "negre parfumuri", pentru a învinge "sarea de pe bolgii", pentru a reține doar "caligrafia de efemere", care operează "în caldă transparență". Versul sau are adesea o formidabilă putere de propulsie, asemenea unei săgeți care se pierde împlîntîndu-se în imensitate. Și acum cîteva observații asupra "metafizicii" poetului. Aidoma
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Paradis terestru de bună seama, iluzoriu și/ efemer,/ fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea lor/ amestecîndu-se pe buzele înroșite de soarele/ leneș,/ corpul ruinat revenindu-si în vigoarea efebului/ arămiu și suplu, ca în adolescență, să fie/ începutul// Altei vîrste? Cea de dupa bătrînețe, un/ surogat de basm?/ Motelul miraculos - însăși casa lui Circe, mult
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
ași mărturisește reacția caragealiană la acest tip de seducție spusă și scrisă: pe conu Alecu ați vine adesea să-l pupi.) Fiindcă niciodată nu e uscat - plicticos, dl Paleologu este interlocutorul cel mai căutat de jurnaliști - o inepuizabila mină de sare și piper. an ORIZONT nr. 10, tema discuției la care al provoacă Mircea Mihăieș și Horia Patapievici este bătrânețea. Pentru altcineva, curiozitatea cuadragenarilor pentru o experiență anca departe de ei ar fi părut o nedelicatețe. D-lui Paleologu subiectul ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
eu de căruță, pîna ce-mi vor reveni forțele, să încep a da drumul la cărți, cîte 2-3 pe an". Cezar Petrescu mai are încă resurse pentru a glumi pe seama stării sale: "circulația s-a făcut prost, s-au depus săruri cu tonele și acum parcă sînt un personagiu dintr-o comedie de odinioară: un gheneral cavalerist la pensie, care se repede curtezan că în junețe să dea braț demoazelelor și ai , ai! are el nevoie de brațul demoazelelor ca să facă
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
și la Costinești. Aruncare - mai pe românește - în limbajul blues-ului. Instrumentiștii se deplasează firesc între cele două grupuri (remarc pe Hanno Hăfer - ghitara, harmonică, vocal, pe violonistul-ghitarist Jimi "El Lako"). De altfel deghizarea vestimentară, tichiile, basmalele, fanteziile denominative sunt sarea "naturală" cu care se mănâncă și pâinea jazz-man-ului din România. Numele consacrate aglutinează ucenici-parteneri. De aici, s-a născut oportunitatea instituirii unui Concurs pentru interpreții care nu au împlinit 30 de ani. Dintre cei trei laureați, pianistul Petrică Andrei este
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
mediului academic pentru contribuția lor în domeniu, oferindu-le o plachetă și un tricou din partea FAO. Șeful MADR a vizitat ulterior standurile celor 20 de producători agricoli care expun produse tradiționale românești în curtea MADR, fiind întâmpinat cu pâine și sare. Ministerul Agriculturii a organizat duminică 'Ziua Porților deschise la MADR', pregătind și un spectacol de cântece, poezie și dansuri populare susținut de copii. De asemenea, bucureștenii pot vizita duminică sediul Ministerul Agriculturii și cabinetele demnitarilor. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație
Tabără: România a fost şi are capacitatea de a fi exportator de securitate alimentară () [Corola-journal/Journalistic/24917_a_26242]
-
Etichetele alimentelor preamlabale comercializate în Uniunea Europeană vor conține informații despre valoarea energetică și cantitățile de grăsime, acizi saturați, carbohidrați, proteine, zahăr și sare ale produselor respective. Textul aprobat fără dezbatere, joi, de Consiliul Competitivitate reunit la Bruxelles ar trebui să ofere garanții că etichetele alimentelor au inscripționate informațiile esențiale „într-un mod clar și lizibil“. Aprobarea în cadrul Consiliului înseamnă practic că noile reguli
Obligatoriu pe eticheta alimentelor preambalate din UE: Cât de grasă e mâncarea cumpărată () [Corola-journal/Journalistic/25092_a_26417]