380 matches
-
Cristos asemenea celor cu tradiție apostolică din Grecia, deși erau încă nomazi. La un moment dat aproape toate popoarele Europei, Asiei și Africii primiseră cuvântul lui Dumnezeu, deși răspândirea creștinismului nu se definitivase printre etiopieni, seri, africani, britani, germani, daci, sarmați și sciți. Documentarea istorică se datorează armatei romane care și-a păstrat arhivele, din care s-au inspirat Acta Sanctorum, diferitele acte martirice și celelalte martirologii. Mărturia creștină venită din partea militarilor avea o importanță deosebită. În rândul soldaților romani se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
secolele II-III: o minune a voinței omenești. În timpul lui Tertulian, Evanghelia era cunoscută de populațiile getulilor, în mijlocul popoarelor care se învecinau cu maurii, în peninsula Iberică, în diferitele regiuni ale galilor, în teritoriile britanilor inaccesibile chiar și romanilor, în provinciile sarmaților, dacilor, germanilor, sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită și de Hipolit Romanul, entuziasmat că aproape toate popoarele primiseră cuvântul lui Dumnezeu: grecii, barbarii, caldeii, asirienii, egiptenii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unele puncte ale acelor ținuturi, existau deja câțiva creștini: etiopienii care locuiau dincolo de fluviu, serii care făceau parte dintre popoarele asiatice, africanii care ocupau teritoriul coastei occidentale ale Indiei, o mulțime dintre britanni, germanii de dincolo de Rin, unii dintre daci, sarmați și sciți. Nu există nici o discordanță între relatările lui Tertulian, Hipolit și Iustin și ceea ce afirmă Origene, după cum ar părea în aparență, întrucât cei dintâi ne vorbesc despre locurile unde a ajuns Evanghelia, fără a specifica in lato sau in
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Cristos dintr-o Fecioară. Dintr-un fragment din Apologia lui Iustin aflăm că doctrinele anarhice ale gnosticismului ar fi influențat o bună parte a creștinilor care luptau sub arme, deoarece, în scrisoarea trimisă senatului, după victoria asupra germanilor și sarmaților din anul 172, împăratul Marcus Aurelius (161-180) spunea că soldații creștinii, din legiunile sale, nu arătau prea mult entuziasm în pregătirile pentru luptă datorită credinței lor într-un Dumnezeu, pe care îl credeau permanent prezent în conștiințele lor. Soldații creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de vuiet casele noastre." Toată viziunea cotropirii neamului se realizează în imagini picturale, subiective, cu tendință impresionistă: "Și nu mai ajung în sud niciodată/ Nu mai ajung niciodată". Natura este istorizantă, primitivă. Poetul se întoarce spre lumea lui Ovidiu. "Vin sarmații cu blănuri de urși", sau evocă dimensiunea naturii, care este demnă de figura voievodului ("Stejarii lui Ștefan cel Mare"). Aurel Rău ne dă poate cea mai realizată poezie patriotică dacă ne gândim la nivelul liricii perioadei 1950-1960. La Al. Andrițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ansamblu, mai apropiat de noi: "pe jos e semnul lumii, dar în văzduh/ deplâng un turn pustiu/ și-un duh/ singurătatea lumii-n care pier" ("Totem", Romulus Guga). Evocarea istorică surprinde pe paleta el figuri de voievozi, virtuțile dacilor, sciților, sarmaților, etruscilor și pentru că mitologia ne lipsește, poeții au dat dimensiune eposului, l-au mitizat, l-au legat de munții și de marea noastră. Au cântat nunți, petreceri și înmormântări într-o lume liberă. Lucian Blaga a pătruns în spiritualitatea dacilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de ținut minte, numit Liber Memorialis, și în capitolul Vl zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îi judeca și Caligula cu 100 de ani mai devreme, pentru că nu a adus culturii antice nimic în afară de ură și viclenie. Pe cînd neamuri vrednice de ținut minte sînt o mulțime din seminția cea mare a ariminilor: bitinii, frigienii, sciții, sarmații, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, getulii. Prea rău ne-au șonțit istoria, blestemații! Nimic nu era mai demn de venerație în ochii anti- cilor decît vechimea originilor iar grecii și romanii disprețuiau pe iudei că nu au dat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ierusalimul Iudeei, și alte neamuri: ca tocmai diferiții getuli, și maurii din numeroasele ținuturi, hispanicii din toate hotarele, (și diferitele nații ale galilor, și Britania unde încă nu s-au așezat romanii, fiind puși într-adevăr toți sub Cristos și sarmații, și dacii, și sciții și germanii și să adunăm numeroase neamuri) și provincialii și insularii multor nobili ignoranți, și pe unde am putea număra mai puțini? Zic în tot felul de locuri numele lui Cristos, care tocmai a venit, pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
porțile cetăților sînt deschise, și care nici una nu este închisă”. Și dăi și luptă, și dăi și luptă să nu se-împută! Dar rău de tot s-a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica lll, 1. Ardă-v-ar para focului de întunecați cu minciunile voastre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nedumerire ne scoate unul din pă-rinții plăsmuirii iudeo-cretine, Origenes(185-254) explică în scrierea In Matth. 39 situația răspîndirii creștinismului pe la anii 230 astfel: Ce să vorbesc despre brita- nii și germanii care sînt lîngă Ocean, sau la barbari, despre daci, sarmați și sciți, dintre care cei mai mulți încă n-au auzit cuvîntul Evangheliei dar au să-l audă la sfîrșitul veacului.” Și au auzit cuvîntul criminal și odios dar la sfîrșitul mai multor veacuri, însă spus numai prin sabie și pîrjol chiar dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
naturală) la capitolele XXV-XXVl, găsim referiri la Dacia, Sarmatia și Scythia scriind magistrul ast-fel: ,, De la aceasta în lungime către ținuturile scitice, sînt popoare, vecine totuși, în-să diferite pînă la litoralul(Mării Negre): Geții, cărora romanii le spun daci; de altfel, Sarmații cărora grecii le spun Sauromați...” Deci romanii i-au ,,botezat” și pe alții ca să le fie bine în vîrful sabiei, dar nu înseamnă că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune în altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parte din gali(tăblița 12) conduși de un rege care dădea ascul- tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au primit voie pentru sălaș și pășune și o parte din triburile sarmaților. Nu-mai că veseloșii gali/galati i-au luat la învîrtit pe sarmați de le-au mers fulgii cum ne spune tăblița 26. Ca un adevărat ocrotitor al toriștei, boero Biseto și-a strîns neamul său de războinici în frunte cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au primit voie pentru sălaș și pășune și o parte din triburile sarmaților. Nu-mai că veseloșii gali/galati i-au luat la învîrtit pe sarmați de le-au mers fulgii cum ne spune tăblița 26. Ca un adevărat ocrotitor al toriștei, boero Biseto și-a strîns neamul său de războinici în frunte cu basileul Lapise, s-a pornit să pună sabia pe gali și să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu basileul Lapise, s-a pornit să pună sabia pe gali și să-i atace în cetatea Geonastio care era centrul puterii lor. Chiar dacă nu au cucerit-o, galii au înțeles că nu mai au zile bune printre geți și sarmați, așa că și-au pus averile și familiile în faimoasele lor căruțe plecînd în sud către Macedonia. Dar regele Antigonos Gonatas nu a fost bucuros de asemenea musafiri și le-a ieșit înainte cu ho în anul 279. î.e.n. A urmat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la mare ananghie, boero Biseto îi trimite din cetatea binecuvîntată de sfînta cruce, ceva turme de oi și blănuri care trebuiau trecute peste Istru. ,,Boiero Biseto împreună cu luptătorii clanului său, l-au salvat de la mare necaz pe bărbatul Bido, căpetenia sarmaților. Conducătorul Biseto împreună cu soții săi au purces și au atacat Geonastio, baza galilor adunați în Mesia obligîndu-i să se retragă în cetate unde s-au salvat. În timpul înfruntării galii au fost împinși într-un loc mocirlos cu un iaz mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
robie de către geți. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur și să le dai după ce vei tăbărî(ajunge). Din înălțimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să gonești și să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmați spunînd: privește sfînta cetate a geților! Lapise”. După înfrîngerea suferită în fața macedonenilor și etolienilor, o parte din gali s-au așezat în nordul Iugoslaviei, iar alt grup și-a găsit sălaș pe rîul Marița în Bulgaria, unde au înființat ,,regatul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu supărare specialiștilor. Dar geții nu practi- cau înhumarea ci numai incinerarea iar sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu supărare specialiștilor. Dar geții nu practi- cau înhumarea ci numai incinerarea iar sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era specifică numai neamului sarmaților așa cum arată T 58 turnată la moartea marelui preot get Ili, martirizat de lepre ca Iisus. Cine nu se ține de calea adevărului să i se îmbolnăvească afurisita limbă și să-i cadă, fiind lipsit pe veci de unealta minciunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pontice lll, 2 ,, Aici vă cunosc acum și sauromații și geții, iar cetele de barbari laudă un astfel de curaj. Cînd acum de curînd am adus vorba despre cinstea noastră(căci am învățat să vorbesc în limba geților și a sarmaților) un oarecare moșneag ce se găsea din întîmplare în acea mulțime, la vorbele mele a răspuns următoarele: Și noi, străine, pe care recele Istru ne ține departe de voi, știm bine ce înseamnă nu-mele de prieten. Există un loc în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bune. Ar vrea însă un dar demn de Maximus. Argintul, mai mult aurul ar fi mai demn de el, dar în această țară nu se extrag deloc metale prețioase. Lui Maximus i s-ar mai potrivi și purpura, dar mâna sarmaților nu este deprinsă să o vopsească 394. Astfel în toată partea stângă a regiunii Pontus, Ovidiu, prietenul său grijuliu, nu a găsit nimic să-i trimită. "Ți-am trimis, însă, săgeți închise într-o tolbă scitică: fie ca acestea să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de formare, creștinismul se impusese definitiv în spațiul dintre Dunăre și Mare. Unul dintre marii apologeți de limbă latină, Tertulian din Cartagina (160 - 240 d. Hr.), precizează că printre neamurile ,,supuse lui Hristos încă de pe vremea sa, se numărau și sarmații, dacii și sciții”, fapt care demonstrează, în principal, că numele lui Hristos era cunoscut unora dintre ei. Existența în număr foarte mic a dovezilor și mărturiilor arheologice în primele secole creștine ar putea fi explicată mai ales prin faptul că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
196. În capitolul VII al scrierii Adversus Judaeos, el vrea să arate răspândirea creștinismului la majoritatea popoarelor europene de atunci. Nu numai romanii ci, și galii și britanii se închină Mântuitorului Hristos. Între neamurile și provinciile îndepărtate sunt amintiți acum sarmații și sciții. Pe la anul 403, Fericitul Ieronim scria: „frigurile Sciției se încălzesc de căldura credinței, hunii învață Psaltirea, goții blonzi și roșcați se îmbulzesc în bisericile-corturi”. Lăsând la o parte creațiile poeților cu efectele lor lirice din descrierea reală a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu I. Etapele avansării sarmaților în direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină, în multe privințe, evoluțiile generale de la Dunărea de Jos și din Europa Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către sarmați survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior de infiltrări masive, cel mai probabil cu începere de la sfârșitul secolului I î.Hr. Avansarea în direcția vestică va continua întrun ritm relativ lent, anumite circumstanțe
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]