727 matches
-
avea o aureolă simbolică negativă - Întrupare a diavolului, purtătoare a puterilor oculte și agent al vrăjitoarelor malefice; simbol al gospodăriei, fiind singurul animal domestic care Împarte masa și patul cu stăpânii (vezi M. Coman, 1996); reprezentare a sexului excesiv, eventual satanic (R. Darnton, 2000, pp. 84-87). În felul acesta, tinerii organizează un charivari, care poate fi interpretat În funcție de cele două planuri specifice acestui ritual. La suprafață, el pare o farsă, o sărbătoare zgomotoasă, analoagă carnavalului: tinerii Își permit nenumărate excese, „ca și cum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu imaginea unei divinități îmbătrânite, impotente (Călătorul); subsecvent, omul ia când un chip titanic, de colaborator al lui Dumnezeu la crearea lumii (Noul Adam), când chipul credinciosului comun, conștient de imperfecțiunea sa funciară, când pe al celui posedat de porniri satanice. Alte trăiri - dragostea de patrie (Cântecul Dunării) și atașamentul față de țăran (Glas din câmp), eșecul erotic, care înseamnă anularea unei posibile existențe desăvârșite (Terține patriarhale, Elegia celor doi) - și îndeosebi trăirile provocate de moarte, de la regretul după bucuriile vieții (Elegie
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre în care straniul și grotescul se învălmășesc. Treptat, halucinațiile descresc, lăsând în urmă o oboseală cu aburiri de tristețe și resemnare. „Setea de infinit”, din care se nasc
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
închise și a singurătăților compacte, și anume sentimentul de gol al existenței și de gol istoric, senzația de surpare a lumii și, odată cu ea, de desfacere, surpare lentă a elementelor interioare ale ființei, în fine, amestecul de naivitate și poză satanică într-o lirică muzicală care încearcă, din loc în loc, să strice regulile retoricii. G. Călinescu vorbește chiar de „o retorică întoarsă”, însă retorica poetică nu-i răsturnată integral și consecvent în lirica bacoviană. Poetul, fidel programului lui Verlaine, încearcă doar
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
și ambasadorul SUA au fost uciși, împreună cu alți 37 de oameni, în explozia unei aeronave C-130, la Bahawalpur (Pakistan), la puțin timp după decolare. * Ayatollahul Khomeini, liderul religios iranian, proclamă o fatwa împotriva scriitorului SalmanRushdie pentru cartea sa Versetele satanice. Fatwa îl declară pe Rushdie inamic al Islamului și cerea oricărui drept credincios să-l ucidă. * Premierul indian Rajiv Gandhi este ucis într-un atentat sinucigaș cu bombă de un reprezentant al Tigrilor Tamili. * 1995. O clădire federală din Oklahoma
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
al doilea Conciliu de la Lima (1567-1568) au fost interzise comercializarea și consumul frunzei de coca în Indiile spaniole. Deși recunoșteau faptul că mestecarea frunzei le dă incașilor vigoare la lucru și le potolește foamea, iezuiții au considerat planta ca fiind „satanică” și provocatoare de idolatrie și erezie (27, pp. 202 și 183). Inchiziția a fost atât de severă din cauza modului sacral în care indigenii sud-americani foloseau frunzele de coca și pe cele de tutun. Mircea Eliade a vorbit despre „funcția rituală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își acordă, automat, viza filmelor. Un altfel de zel s-a manifestat atunci. Măsurile de interdicție cerute împotriva unui film de Scorsese (1988) sau Godard (1985) au fost urmarea cererilor unor asociații familiale catolice, așa cum asociațiile musulmane cer interzicerea Versetelor satanice (1989). Persoane particulare nu mai invocă, în acest scop, moralitatea publică, ci drepturile subiective individuale. Libertatea constînd în a face tot ceea ce nu-i dăunează celuilalt, pare-se, zic autoritățile religioase, că îi dăunează totuși celuilalt, rănindu-i convingerile. Asupra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lucrurilor și cu natura esențială a omului. Dimpotrivă, pentru adversarii săi (pentru „reacționari”), trecutul îndepărtat respectiv este descris ca o construcție himerică și utopică, iar încercarea revoluționarilor de a-l restaura apare drept un experiment filozofico-politic hazardat, când nu chiar „satanic”, cum credea Joseph de Maistre în ceea ce privește Revoluția Franceză. Invers, filozoful revoluționar susține că trecutul apropiat a presupus adulterări, denaturări ale naturii originare, ale istoriei etc. în timp ce, iarăși invers, oponentul său ideologic „reacționar” crede a regăsi în trecutul apropiat o normalitate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru a le da viață. Probabil voința lui Eusebiu, dacă e să ne amintim de etimologia numelui său: Eusebiu înseamnă „cel evlavios”, întruparea Credinței. Umbra și lumina trimit și ele la o simbolistică: tenebrele infernale și lumina celestă, noaptea puterilor satanice și ziua eternă a celor aleși. Eusebiu prevede o savantă folosire a ușilor și a ferestrelor culisante, a obloanelor mobile - interioare și exterioare - care permit jocuri multiple de module. Pentru a te feri de caniculă, te închizi, te saturi cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al sublimului convențional. Aceste miniaturi rămân multă vreme artizanale, închegându-se în viziune abia cu Întocmirea chipurilor (1980) și Singuri și fericiți (1984), care deschid seria romanelor (Cocoșul de tablă, 1989, Învierea lui Lazăr, 1994, Păcatele lui Dumnezeu, 1995, Liturghia satanică, 1996) și a culegerilor de povestiri printr-o mitologie htonică a unei comunități rurale de regn incert, înfiptă în lut prin fiziologii vegetale, trăind în subteran prin rădăcini și tuberculi și amestecându-se la suprafață cu fauna domestică. Cocoșul de
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
București, 1983; Singuri și fericiți, București, 1984; Livada cu aripi, București, 1988; Cocoșul de tablă, București, 1989; Prăbușirea îngerilor, Alexandria, 1994; Învierea lui Lazăr, Alexandria, 1994; De prea puțină vreme pe pământ, Alexandria, 1995; Păcatele lui Dumnezeu, București, 1995; Liturghia satanică, București, 1996; Valea răsturnată. Sicriul de argint, Alexandria, 1996. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Dospirea ploii”, LCF, 1971, 35; Constantin, A doua carte, 201-203; Dan Cristea, „Dospirea ploii”, RL, 1971, 39; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, CNT, 1971, 46; Nicolae Manolescu
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
a dogmelor, principiile evanghelice sunt „dezdumnezeite”. Spiritul Renașterii a deschis și calea mutațiilor social-istorice. În el își are sursa Revoluția Franceză, din care, în secolul al XIX-lea, s-a aprins revoluția bolșevică. Bolșevismul, în înțelegerea neomedievaliștilor, este satanism. Duhul satanic poate fi, după ei, exorcizat doar prin înapoierea la „adevărata” renaștere, care ar fi apărut chiar în Evul Mediu, fără a-l curma. După Berdeaev, aceasta s-a materializat în arta primitivilor italieni, în pictura lui Giotto, în operele lui
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
fost produsă În vreo casă a conspirației politice (majoritatea Însemnărilor nu conțin idei subversive sau, cu atât mai puțin, scenarii ale Împotrivirii), ci În Întinsa subterană care devenise țara, această diaristică propune cea mai densă reprezentare comunitară cotidiană din „deceniul satanic”2. Cum, Însă, În termenii Gabrielei Adameșteanu, „la acea vreme, «cotidianul» intrase deja În zona interzisă”3, consemnarea realității imediate era primejdioasă. Dacă unii diariști și-au luat măsuri de prevedere, punându-și la adăpost caietele, alții au plătit pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
condiția poeziei ca meșteșug laborios și fără istov. Umbre pe faleză (1991) face și mai clară neliniștea unei comunicări dificile, frustrante, care rămâne intactă și pentru că un creator trăiește și este trăit de poezie: „am și viscol în sânge - descărcări satanice/ am și flacăra poemului ce o să mă ardă de viu/ până la capăt” și adesea tinde să își manifeste orgoliul de stăpân al universului. Altă vârstă se înscrie în Poeme fără timp (1994), unde notele sumbre se înmulțesc. Starea de angoasă
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
prima sinteză parțială, Anticrist‑Beliar, rezultă două concepții diferite despre adversarul eshatologic: acesta este fie un personaj uman înzestrat cu puteri miraculoase (2Tes. 2,1‑12; Apoc. 13,1‑10; 18; Oracolele sibiline II, 167‑173); fie o forță pur satanică (Apoc. 11, 7). În sfârșit, în ultima etapă, cele trei tradiții majore se contopesc într‑una singură care prezintă trei variante: 1) întruparea lui Beliar, ca Anticrist, sub înfățișarea lui Nero în viață (Oracole sibiline III, 63‑74); 2) întruparea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rediuiuus, credința respectivă având, așadar, adepți în Siria, la începutul secolului al II‑lea. În același timp, el constituie și o trimitere la regele Manase, stăpânit de același Beliar. Autorul denunță astfel orice formă de autoritarism instituțional ca având origine satanică (Beliar confundându‑se cu Satan). Lucrul cel mai interesant, din punct de vedere teologic, este însă întruparea lui Beliar. Anticristul creștin - așa cum îl prefigurează Apocalipsa și cum va apărea pentru prima dată la Irineu - se prezintă sub forma unei ființe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
făcută de Isus ucenicilor săi în AP are loc pe „Muntele Sfânt”, Sion, și se referă la rezidirea templului, unul din principalele obiective vizate de răzvrătiții evrei. Pentru autorul AP, intenția ridicării unui nou templu pe pământ este de sorginte satanică. În viziunea sa, templul constituie o realitate transcendentală în raport cu lumea aceasta, este templul ceresc despre care vorbește Apocalipsa lui Ioan. Textul reia și interpretează în termeni noi episodul evanghelic al Schimbării la Față. La propunerea lui Petru de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Macedonski, va lua în derâdere anumite experimente propovăduite de maestru. Înrâurit de Edgar Allan Poe și Maurice Rollinat, își ia o înfățișare cumplită sau răvășită de disperare, gesticulând amenințător, convulsiv și sarcastic. Este poetul damnat, muncit de „un duh satanic”, bântuit de viziuni macabre sau de coșmaruri, populate de strigoi, schelete, siniștri corbi și împânzite de morminte lugubre. Sub afectările acestea există totuși o exasperare, o oboseală adevărată. Poezia erotică e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
care ne pot irita. Mărturisește într-un rând că vrea să scrie o carte pe care s-o numească Exercițiu de despărțire (sugestie venită, desigur, de la Cioran). A și scris-o: este chiar această meticuloasă și extraordinară cronică a deceniului satanic, din care a eliminat aproape complet, în chip voluntar, speculațiile asupra diarismului. A rămas doar cronica evenimentelor mărunte, reflecțiile morale, portretele în aqua forte, reacțiile individului și reacțiile colective, laolaltă cu fantasmele melancoliei și ale singurătăților sale. Omul care scrie
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
prezența „celor treizeci și șase de Frați ai Crucii și ai Trandafirului”. Se răspândise și o scriere înfiorătoare: Effroyables pactions faites entre Diable et les pretendus Invisibles (Înspăimântătoarele înțelegeri făcute între Diavol și pretinșii Nevăzuți)10. Secretele rozicruciene erau socotite satanice și francezii se pregăteau de o vânătoare de vrăjitoare similară celei din „Noaptea Sfântului Bartolomeu”. În 1625, Gabriel Naudé a încercat să ia apărarea „invizibililor” într-o Apologie pour tous les grands personnages qui ont esté faussement soupçonnez de magie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rece și căderea comunismului au fost plănuite și conduse din umbră de „iluminați” și francmasoni. Cultura de masă a fost „îmbogățită” și cu o abundentă literatură anticreștină. Capodoperele lui Umberto Eco Numele trandafirului și Pendulul lui Foucault dezvăluie atât „tainele satanice” ale catolicilor, cât și pe cele „diavolești” ale templierilor, francmasonilor, iluminaților și iacobinilor. Cărțile lui Dan Brown se mulțumesc cu dezvăluiri senzaționale despre viața de familist a lui Iisus Hristos. În fine, noua cultură de masă se adresează nu numai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley Steinberg, articolul revoluționar „A Tentative Description of Postformal Thinking” (1993). Cei doi iluștri pedagogi confereau postmodernismului o sarcină nouă, menită să-i canalizeze „pornirile satanice” spre fapte bune în folosul societății și al oamenilor. Era o sarcină politică. Desigur, noua misiune nu mai putea fi una „de stânga”. Kincheloe a fost puternic influențat de ideile marxiste, leniniste (și chiar hrușcioviste) ale lui Henry Giroux și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dovezi sigure că „invizibilii”, care agitau „Crucea de trandafiri” a lui Christian Rosenkreutz, existau cu cel puțin 150 de ani înaintea datei indicate de Taguieff. De altfel, Ordinul Iluminaților există încă. Ceea ce nu înseamnă că i se pot atribui grozăviile satanice, anticatolice și antipapale care i se pun în seamă. Lucrarea lui Taguieff conține însă o remarcabilă radiografie a „culturii de masă” și a culturii vulgare răspândite prin cărți de duzină și mass-media (vezi trad. rom.: Iluminații: esoterism, teoria conspirației, extremism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era, de fapt, o mostră, desigur, la scară foarte redusă, a ceea ce se cunoaște ca fiind «experimentul Pitești»” (Filichi, 1994, p. 57). Această transformare a victimei în instrument al călăilor, de nu cumva în călău, este pusă pe seama unor „forțe satanice” care au acționat asupra celor fragili psihologic. Concluzia dă fiori: „Mă cutremur gândindu-mă ce-ar fi însemnat să stăm în anchetă sau în pușcărie nu trei săptămâni, ci trei luni sau trei ani...” (Filichi, 1994, p. 57). Rezistența la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]