1,075 matches
-
-n cărbune, pictorii toți te-au avut sub penel, ai iubit și bărbatul mișel și pe cel cu faptele bune, femeie-n ține stă iubirea-ncolțită, mereu pregătită de rod, blamata, trecută prin foc și-eșafod teamă trezind în inima-mpietrită. scânteie te-aprinzi și flacăra arzi mereu ești un ieri, un azi și un mâine pentru bărbați ești mai mult ca o pâine giuvaer ești în ochi de amanți. în noapte ești lapte și miere, întrecând dulci ambrozii, nectaruri și vin
FEMEIE, TE-AI NĂSCUT LIMPEDE ADEVĂR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357367_a_358696]
-
tu vezi numai morții tăcuți în paraclise o luptă de himere, urangutani în lesă și fiecare-și vrea pe umeri altă tresă cad zorile în târg agonizează maci iar pâinea-i mai puțină doar pentru cei săraci mijește ca sămânța scânteia de revoltă că grangurii-și iau partea altora din recoltă o liniște-aparentă, o stare de frământ și plâng când nu te văd și-apoi încep să cânt Referință Bibliografică: și tu-ți dorești să zbori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ŞI TU-ŢI DOREŞTI SĂ ZBORI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358420_a_359749]
-
Acasa > Orizont > Selectii > LUNA, CONFIDENTA MEA Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului Umbrele suferinței se oglindesc în lacul de vise albastre, în care scânteiază lumina îngerilor. Luna mă privește cu candoare, parcă ar vrea să-mi spună: - Lasă-ți sufletul în brațele-mi calde, și fă-mă confidenta ta! - Împărtășește-mi din fericirile și necazurile pământești! - Aici pe pământ, lacrima se întrepătrunde cu surâsul
LUNA, CONFIDENTA MEA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358105_a_359434]
-
realizând adevărate „stocuri”. Mai târziu, tocmai aceste stocuri am observat că provoacă ceea ce oamenii numesc iubire, uneori, alteori... boală. Și, am învățat și „reacții” pe care a trebuit să le stochez și încă destul de repede. Când ți-e „frică”, adică scânteiezi foarte repede, ca niște fulgere, care te străpung în sus și în jos, apare altă culoare, sunetele „țipă” și ele, începi să tremuri... ce mai, te înmoi tot, energia fuge de la tine, tremură mâinile și picioarele. A fost interesant la
AMINTIRI...DIN POVEŞTILE COPILĂRIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357580_a_358909]
-
lupta cu diavolul roșu sunt tămâie și smirnă care arde neîncetat, sunt altarul lui Dumnezeu. Rămași acolo, în munți, neștiuți de nimeni, sunt prohodiți doar de susurul izvoarelor și de tremurul frunzelor.”( Veșnic osândiți. Ed. Babel, Bacău, 2014, p. 34) Scânteie divină din Rugul Aprins al marelui Suflet traco-geto-dac, Petru Baciu se naște într-un moment de răscruce, după înfăptuirea mult prea însângeratei Uniri de la 1918, care deși așezase Patria în hotarele ei milenare, furtunile dzmembrării spirituale o bântuiau necontenit zgâlțâind
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
lesne de înțeles. Următoarea poetă este Mihaela Nicoleta Aionesei iar ilustratorul este Ștefan Suditu. Ea definește sintetic rostul poetului și al creației, într-o străfulgerare de inspirație copleșitoare și cu totul inedită: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind rămasul / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului a strâns atâtea patimi / trubadur încercând zăpezile să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere îi cânta pe suflet / ei doi / o
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
PRIVIND ÎN TIMP Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului privind în timp te văd mereu femeie păstrandu-ți floarea ne-ntinată culoarea clipei de tine este dată, tu fericirii i-ești veșnică scânteie același zâmbet, aceeași strălucire ți-e sufletul curat precum zăpadă chiar viața ta mereu ți-o pui ofranda pe-altarul ce mi-aduce fericire. și chiar dacă privirea ți-o apleci privindu-te tu astăzi în oglindă, ești cea de ieri
PRIVIND ÎN TIMP de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358688_a_360017]
-
înecată Și-mi dăruie iubirea dulce și amară Cu inima-ți fierbinte și veșnic nepătată Și în sfârșit te voi iubi ca pe-o femeie Cu o pasiune aprigă și fără lacăt Ce tu trezești în mine cu a ta scânteie Când mă ucizi ca să reiau tot de la capăt FĂRĂ CUVINTE Te caut în floarea de vară Și-n lacul lucios străveziu În pajiștea verde de plaur Și-n codrul măreț arămiu Tu ești un destin plin de farmec Și ești
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
adânci. De Crăciun vreau să-ți simt mângâierea, MAMĂ, din doruri să facem cununi împletite cu lacrimi din stele... aburind de miresme alese să gustăm cozonacu-amândouă numărând fulgi de nea să ne spunem povești iar când lemnul în sobă trosnește scânteind în amurgu-nghețat să îmi ții capu-n poală cum știi doar dumneata și-n noaptea Crăciunului lină sub bradu-mbrăcat cu beteală s-așternem dorințe și vise să ne cernem în suflet lumină și să fim mai curați și mai buni
DE CRĂCIUN, CU TINE, MAMĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358881_a_360210]
-
SUFLETUL MEU,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE Învolburat și rece ,uneori prea trist El îmi spune totul,vrea să vorbesc de el Emană bucurie,emană fericire El este poetul,e marele artist Deși închis pe viață în micul lui castel Da scânteie-n noapte,în clipa de iubire... Sufletul meu,o poartă spre neștire! Se naște că și rodul iubirii pământene Adună atâta zâmbet în primii ani de viață Soare,luna ,stele-câmpii de flori fără privire Desăvârșind abisul,copilării pe arene Se
SUFLETUL MEU ,O POARTĂ SPRE NEȘTIRE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359002_a_360331]
-
7. DECEBAL ( Către străjerul ce se apropie.). Ne aduce străjerul vreo veste? STRĂJERUL Sunt trimis de Baldobal să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De departe scânteiază ca valurile în vad Și înlătură din cale hoarda de nomad. Oastea romană ce-n soare scânteiază Triburile geților de lângă Istru o urmează. DECEBAL Teamă nu este și atât mai bine Că multă oaste vine, Cu ale lor stârvuri vor
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De departe scânteiază ca valurile în vad Și înlătură din cale hoarda de nomad. Oastea romană ce-n soare scânteiază Triburile geților de lângă Istru o urmează. DECEBAL Teamă nu este și atât mai bine Că multă oaste vine, Cu ale lor stârvuri vor îngroșa Pământul din țara mea. Dar, acum fruntea-mi nu poate să gândească Cum pot calea spre
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
amintiri duioase, hai, ieșiți afar din case, primăvara să vă cânt! a deschis ochii în soare, cu destinul în spiral, a venit fără egal primăvara vrăjitoare. curg fântânile prin mine, gâlgâind izvoarele, luminează soarele raze dulci, raze divine. noaptea stelele scânteie, parcă-s niște lampadare, luna cade în izvoare în culori de curcubeie. natura a-nverzit caisul cum cos femeile pe ii cadrane dragi de veșnicii punând în ele dorul, visul... joi, 21 februarie 2013 Referință Bibliografică: glas de primăvară / Ion
GLAS DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359337_a_360666]
-
Acasa > Orizont > Selectii > UN CÂMP DE MACI PE-O OAZĂ DE HÂRTIE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Scânteie-ți sunt pe-un ropot de iubire Cu spini regești și-o amuletă-n frac; În timpul tău, adun întru zidire Păduri aprinse-n rădăcini de veac. Te știu lumină și respir prin tine. De câte ori ți-am fost oglindă-n vis
UN CÂMP DE MACI PE-O OAZĂ DE HÂRTIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359331_a_360660]
-
întocmai. Ca într-un cocon auriu Strălucitor Mă înfășor în cuvintele tale Poezie. Alegând cuvântul Rodica Soreanu, unifică ecourile orizontului căci spune ea: Nu e de ajuns Să te ivești din aștri Precum secunda luminii stelare. Și tot cuvântul e scânteia divină despre care scrie: Te chem suflet al meu Să-mii dai lumină. Omul din poezia căreia avem cinstea a spune câteva vorbe, are drept țintă un dincolo căci El singur poetul/ Își va rosti numele/ Ca un șarpe de
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
platanii La suflarea iernii rece Tot am vrea să băsmuiască Cineva, doar pentru noi, Deveniți cumva eroi: Zâne, Feți Frumoși sau...iască. Ar fi muza o femeie... Basmu-i cunoscut acum; Nu mai vreau pe vechiul drum; Vreau mai nouă, să scânteie. Vremea basmelor nu trece, Însă vreau un basm modern, Nu banal, cu stilul tern, Nu mă-mbăt cu apă rece! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Băsmuire / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 391, Anul II, 26 ianuarie 2012
BĂSMUIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360365_a_361694]
-
persoana pe care o urase cel mai mult,care fusese doar o scuză ca să se răzbune pentru ceea ce i s-a făcut,construise orfelinatul și cu el,dreptul la o viață mai buna.Se șterse în grabă la ochii care scânteiau cu o ambiție nemaivăzuta,se ridică în grabă,dezlegă calul legat cu haturile de o creangă și lovii calul care o lua într-o goana spre casa.Acum știa ce avea de făcut Referință Bibliografica: karon,cap 15 / Violeta Catincu
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
atlante. Noi știm să dăm sânge și să luăm duh. Pe când voi luați duh fără să dați sânge. Și de aceea Intelectele Active ale voastre vă sunt uscate, tocite și mutilate. Pe când Intelectele noastre angelice sau universale rămân întregi și scânteiază prin Stâlpul Central sau Coloana soarelui de vis. Voi aveți trup cu suflet mort. Pe când noi avem trup cu suflet viu. Și știm să migrăm spiritual prin trupuri succesive, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin. Și din Cerul Cristalin
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
poate fi pusă la îndoială și nu a încetat niciodată să mă fascineze. Poate ca un omagiu magiștrilor care au plecat și celor care mai sunt, ca și neamului cabalin, am scris și această întâmplare din cuvinte pietrificate de amintiri scânteind, precum bulgărele de cuarț sau de mică, din comori ascunse, priviri șerpuitoare și mai ales, din toate erorile, mustind, care nu m-au părăsit, întreaga viața ... CEZARINA ADAMESCU Galați, Gerar 2012 Referință Bibliografică: PROZA. OAMENI ȘI CAI. ZĂPADĂ UCIGAȘĂ (CEZARINA
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
e..clipă ! Nimic călător, Și-și cere pedeapsa când e netrăită... O clipă, e roua plăpândă din zori În arșița verii, ce tremură-n iarbă ! E lacrima firii purtată de nori Plutind nestatornic. Prea scurtă și slabă.... Și, clipa-i scânteie de timp în mișcare Frântură de drum din zborul de fluturi, Ce-abia s-a născut și e dusă...și moare Căci clipa e veșnic popas de-nceputuri Și clipa-i nimic ce-a venit ca să plece Și-abia de
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
încercasem s-o fac într-o seară cu Silvia, colega de școală, când ne întorceam de la nedeie și o conduceam până acasă la ea. Ne plăceam și jucasem împreună în horă. Luna încă nu răsărise, cerul era senin și stelele scânteiau ca jăraticul răvășit. Liniștea nopții era spartă doar de un ciuhurez care se mai auzea cântând, undeva departe... Și noi nu ne mai săturaum de sărutat... Timid, când am ajuns la marginea unui lan de porumbi unde credeam că și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cu toc înalt. Ușa alunecă fără nici un zgomot la perete și ea se repezi în spațiul acoperit de lacurile scânteietoare a unor oglinzi minunate, fără a se sinchisi când camera se închise la loc. Era cu adevărat magic! Ochii îi scânteiau precum stelele, iar din păr păreau să țâșnească raze care-i luminau întregul chip. Arăta ca o zână! Ea era aceasta! Unică, superbă, minunată și perfectă! Fascinată, făcu câteva piruete, împrăștiind în toată camera valuri din aura ireală care o
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
sub dinții mei ca o căprioară care își trage ultima suflare. Nu vreau ochi catifelați și nevinovați... Vreau ochii ăia care te ard, care te despică în două când trec prin tine. Ca un fulger care nu știi de unde a scânteiat, ca un trăsnet care nu știi de unde a lovit. Te-ai trezit scrum și nici măcar nu ai văzut fumul. Citește mai mult ,,Când mușc din trupul unei femei nu vreau să simt siropul, nu vreau să simt dulceața, nu vreau
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
sub dinții mei ca o căprioară care își trage ultima suflare.Nu vreau ochi catifelați și nevinovați...Vreau ochii ăia care te ard, care te despică în două când trec prin tine. Ca un fulger care nu știi de unde a scânteiat, ca un trăsnet care nu știi de unde a lovit. Te-ai trezit scrum și nici măcar nu ai văzut fumul.... IX. COCKTAIL, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015. gerul inimii tale nu m-a
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
inspiră trandafirii; Dușmanca mea iubită, soră, mamă; Greșalele iubirii nu sunt iertate?; Surâsul tău a-nzăpezit privirea; Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele; Spre a te ști panteră și femeie; Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul; Coboară-mi-te-n suflet, fi-mi scânteie; Castele de iubire sunt ruine; Cămașă a lui Nessus mi-e iubirea; Dar simt că Sulamita iar mă minte; Să ardă fără foc - ce grea tortură; Flămând de tine sunt, să știi, Femeie; Frumoasa mea cu trupul de sirenă; De
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]