7,856 matches
-
coșmarului lor și-ți dau impresia că ai citit un poem de seamă: Ei dorm adânc! ș-al nopței vânt Cu șuier viscolește; Ei dorm adânc; și pe pământ Mereu troianul crește. Și stelele, privind la ei, Plâng lacrimi de scântei. Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el treptat Convoiu-ntreg dispare. Și-n zori tot câmpu-i învălit C-un giulgi nemărginit. Au fost! Acum ei unde sânt?... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Frământările sale lăuntrice sunt chemări către regăsire, către țărmurile speranței și ale frumosului zidit cu trudă și migală într-un câmp al redefinirii. În valuri limpezi, marea îi cântă și ea dorurile neostenite într-un azur al independenței supreme. Sub scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile unei taine care-și lasă aripile să se deschidă . Refugiu îi este templul divin al poeziei unde se închină naturii la poalele viselor preacurate. Zborul
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
asfințitului care mângâie privirea sa blajină și însetată prin cânturi ale liniștii depline. Un cor de îngeri coboară să aducă lumii sale purificare și tihnă. Iar fiecare înger a lăsat o lacrimă a necuprinsului pe versul poetului. Sonetul e acea scânteie a cuvintelor care se aprinde în emoție și se stinge în fascinație. Iar poetul e acel spirit care-și lasă farmecul să ardă. Astfel, Anatol Covali stăpânește arta de a transforma cuvintele în note muzicale- pasiuni covaliene aflate într-o
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
și în celălalt, interpreta Delia Matache te-a cucerit iremediabil. Vrei să plângi, de ea să uiți? Nu! Scăldată în lacrimile ochilor tăi, Delia e mai frumoasă ca orhideea luminată de stropi de apă. Râzi și o uiți ? Nu! În scânteile voioșiei, Delia are brațele întinse neuitării! Să o iubești, atât a rămas! Să o iubești privind-o, să o iubești ascultându-i cântecul! Delia Matache e una din laudele și frumusețile scenei muzicii ușoare românești pe care, ca într-o
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină. Nu se gândea că aceasta putea să facă explozie. Se simțea în aer un puternic miros de benzină. Presupunea că s-a spart rezervorul. Doar o scânteie mai trebuia, să se producă deflagrația. Coborî în grabă într-un echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură porniră vâlvătaia ce se prelingea spre dâra de benzină ce se scursese din rezervor. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record la
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
fost de tine milă, Ți-am dat sărutul, nici c-aveam prea mult Și nici că aveam mintea de copilă, Eu ți l-am dat timid, ca o femeie, Crezând în jumătățile stelare, Că ne-am aprinde numai de-o scânteie Și-am arde în aceeași lumânare, Eu ți l-am dat, nici nu mai știu prea bine Cum de s-a întâmplat, de câte ori... Ți l-am pus vindecare pe suspine, Pe lacrimi, serafimi mângâietori. Eu nu ți-am dat sărutul
SĂRUTUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382714_a_384043]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > EUGEN DORCESCU, DESPRE INIȚIEREA ÎN SUFERINȚĂ Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre inițierea în suferință Omul se naște ca să sufere, după cum scânteia se naște ca să zboare. (Iov 5, 7) Citind (și recitind), recent, romanul Punctul interior (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), semnat de doamna Mirela-Ioana Borchin, mi s-a reactivat în memorie un citat celebru (l-am auzit, prima oară, din gura
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
viață întreagă! Cred că într-un târziu o să se mistuie tot lemnul până la rădăcină, mi-am șoptit, ba mai mult cred că o să sape în pământ vatră, o s-o fixeze pe inima rădăcinii și o să mocnească nestingherit. Un fulger, o scânteie de lumină, o vibrație energetică și tu iei foc. Din momentul în care te-ai aprins, ți-ai deschis ochii de foc spre văzduh, începe viața, adevărata viață. Fulgerul a lovit și tu arzi. Începi să vibrezi. Cu cât vibrezi
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
pământ Dragostea ta-i-n epitete somnoroase În metaforele zorilor stufoși Femeie stelară ,deschide-ți ochi tăi frumoși! Te reazemi de razele lunii argintii Spargi ziduri-în prezentul cu ochi vii Treci prin parfumul florilor de tei ... Ești muza și aprinzi scântei Femeie din stele,vino de vrei! Aprinde-n suflet dorința.. Amestecă amintirea cu neputința . Visu-ți adormit-îi ca fânul ce miroase.. Lângă ascuțișul luciu... de la coasă , Femeie din stele întoarce-te acasă! Femei ce duci versul sub haină.. Ascuns precum descântul
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
de noi, care, sculându-ne dimineața și culcându-ne seara, ne închinăm Ție, și numai Ție"... E drept, mulți oameni uită că sunt trecători în această lume, pe care, ei, ignoranți, își fac iluzia că o stăpânesc; mulți uită că scânteia divină rezidă în sufletul lor, sădită de către Creatorul lor; dacă nu ar înăbuși această scânteie, ei ar fi în stare să învingă țărmuririle, de ordin fizic și material, impuse de către "condiția lor umană" în care i-a așezat Creatorul lor
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
Ție"... E drept, mulți oameni uită că sunt trecători în această lume, pe care, ei, ignoranți, își fac iluzia că o stăpânesc; mulți uită că scânteia divină rezidă în sufletul lor, sădită de către Creatorul lor; dacă nu ar înăbuși această scânteie, ei ar fi în stare să învingă țărmuririle, de ordin fizic și material, impuse de către "condiția lor umană" în care i-a așezat Creatorul lor. Lumea în care ei trăiesc, robi ai instinctelor, această lume este, în fapt, o iluzie
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
analiză sunt prevăzute în anexa H.G. nr. 415/10 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/15. 04. 2003. Astfel, limitele maxime pentru parametrii de calitate au valorile: benzine cu plumb pentru autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie - conținut de sulf - 0,08% m/m, hidrocarburi aromate - 42% v/v, benzen - 3% v/v; benzine fără plumb pentru autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare - conținut de sulf - 0,05% m/m, hidrocarburi aromate - 42% v/v
Agenda2003-18-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280961_a_282290]
-
1948 ne putem da seama fie și numai luând în considerare numele imprudent menționate de Ov.S. Crohmălniceanu în cronica din „Contemporanul”, care a dus la interzicerea cărții: Jacob, Michaux, Virginia Woolf și Blecher. Un serial plin de partinică revoltă din „Scânteia”, semnat de Traian Șelmaru, unul din politrucii de tristă amintire ai vremii, punea degetul pe rana a patru versuri din poemul intitulat Tumefiere, interpretându-le ca pe o inadmisibilă batjocură la adresa exigențelor realismului socialist. Iată blestematele versuri: „Pentru ca umilința jocului
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
CV de artist al lui Ioan Gyuri Păscu, acesta ar trebui să cuprindă cel putin următoarele coordonate: Prima apariție pe scenă, în anul 1978 - vocal și chitară ritmica, în cadrul trupei Trandafirii negri - Mediaș; între 1978 și 1990, cantautor la Serbările Scânteii Tineretului; invitat în recital la edițiile 1987, 1989, 1995 ale Festivalului Stelele Cetății; în 1987 devine membru la Divertis; în 1990 publică scurte povestiri în revistă „Apostrof“ și ziarul „Cuvîntul“; între anii 1990 și 1992 e redactor la TVR - Departamentul
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
de ofrandă, unelte, topoare, idoli, obiecte de ritual magic descifrează sensurile unei lumi care-a făcut-o posibilă pe a noastră. Idoli fecunzi, belșug, prăbușire „Toate piesele din expoziție provin dintr-o singură așezare aparținând primei faze Cucuteni, cea de la Scânteia, și au fost descoperite între anii 1985-1998“, ne-a declarat dr. Magda Lazarovici de la Institutul de Arheologie Iași. În calitate de coordonator al șantierului arheologic de la Scânteia, domnia sa are ca parteneri Universitatea de Stat din San Francisco ( S.U.A. ), echipa americană fiind coordonată
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
Toate piesele din expoziție provin dintr-o singură așezare aparținând primei faze Cucuteni, cea de la Scânteia, și au fost descoperite între anii 1985-1998“, ne-a declarat dr. Magda Lazarovici de la Institutul de Arheologie Iași. În calitate de coordonator al șantierului arheologic de la Scânteia, domnia sa are ca parteneri Universitatea de Stat din San Francisco ( S.U.A. ), echipa americană fiind coordonată de prof. dr. Linda Elois, și Complexul Muzeal Național Iași. Alături de studenții români, la Scânteia dezgroapă lumile trecutului tineri arheologi din S.U.A. , Anglia, Australia. „Pe
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
Institutul de Arheologie Iași. În calitate de coordonator al șantierului arheologic de la Scânteia, domnia sa are ca parteneri Universitatea de Stat din San Francisco ( S.U.A. ), echipa americană fiind coordonată de prof. dr. Linda Elois, și Complexul Muzeal Național Iași. Alături de studenții români, la Scânteia dezgroapă lumile trecutului tineri arheologi din S.U.A. , Anglia, Australia. „Pe baza analizei radiocarbon am datat situl: 4350 î.Hr. Întreaga așezare Cucuteni de la Scânteia are peste 6 hectare. Am inventariat peste 50 de structuri: locuințe, vetre, anexe. Au fost cercetate integral
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
americană fiind coordonată de prof. dr. Linda Elois, și Complexul Muzeal Național Iași. Alături de studenții români, la Scânteia dezgroapă lumile trecutului tineri arheologi din S.U.A. , Anglia, Australia. „Pe baza analizei radiocarbon am datat situl: 4350 î.Hr. Întreaga așezare Cucuteni de la Scânteia are peste 6 hectare. Am inventariat peste 50 de structuri: locuințe, vetre, anexe. Au fost cercetate integral 8 locuințe și 170 de gropi. Am scos peste 900(!) de fragmente de statuete antropomorfe, din care doar șase erau întregi. Ați văzut
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
rafinat. Cultivau grâne, mazăre, măzăriche, orz. În ritualuri magico-religioase foloseau băuturi distilate. Aveau struguri, cireși, meri, zarzări. Circulau, căci am găsit topoare de cupru, material pe care nu îl aveau. Foloseau un sistem de măsurători, cunoșteau numărul „de aur“. La Scânteia era un mare centru tribal, care atrăgea alte 2-3 comunități. Vânau, pescuiau, și se luptau între ei sau cu atacatorii“. Coordonatoarea expoziției este soția unuia dintre cei mai importanți arheologi români: profesorul Gheorghe Lazarovici. Împreună, ei scriu un volum despre
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
000 de ani după cultura Foeni. Se caracterizează prin ceramica pictată mono-, bi- și tricoloră, cu motive geometrice, zoomorfe și antropomorfe, printr-o artă rafinată, semn al unei vieți spirituale sofisticate. Cele mai importante așezări Cucuteni s-au descoperit la Scânteia, Târpești, Trușești, Drăgușeni, Ruginoasa. Nimeni până acum nu a descoperit o necropolă Cucuteni. Totuși, dr. Magda Lazarovici a descoperit un mormânt dublu, al unei femei de 18-20 de ani și al unui copil. Fără podoabe, vase sau inventar. Gol, în mijlocul
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
nu se fac mari dezvăluiri despre VIP-urile amintite, cum sunt cele despre tot felul de mici pleșcari județeni sau feseniști uitați. Și pe soacra lui Geoană au uitat-o. Ori te pomenești că oficiosul a întors armele? Ca și Scânteia, ar trebui de acum să se numească Evenimentul Liber sau chiar Evenimentul Poporului. Alt articol scrie despre primarii care consumă câte o mie de litri de benzină pe lună. E dat de exemplu Pinalti, zis și Gh. Ștefan. Măi băieți
Ziare, la zi: Evenimentul Zilei a întors armele () [Corola-journal/Journalistic/28078_a_29403]
-
măi băiete, și tu la Biserică! Mai roagă-te la Dumnezeu, că prea ești dus, mumă!"). De ce prozatorul i-a oferit babei o asemenea partitură? Deoarece, mai înainte, cugetând ori scriind, în spirit reflexiv, Nicolae Bălașa reținuse: Căutăm în beznă, scânteia, cu gândul că doar doar, însă singurele noastre semne trimise în univers sunt cele lăsate de piroaiele răstignirii. De altfel, lumea, de când e lumea, s-a tot frământat, încoace și-n acolo, ca să mai capete, măcar, un gram de minte
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Sfârșit demn de marile epopei și de marile mituri. Dar iată un fragment dintr-o epistolă a îndrăgostitului: „Moscul meu, ambra mea, avuția mea, luna mea strălucitoare / Prietena mea intimă, confidenta mea, avuția mea, sultana mea între frumoase.../ .... sfătuitorul meu, scânteia mea, soarele meu, lumânarea mea,/ ....înțeleapta mea, cuviincioasa mea, taina mea, realitatea mea, povața mea,/ sultana mea, padișahul meu, porunca mea, sufletul meu din țările lumii,/ planta mea, dulceața mea, comoara mea, liniștea mea de pe acest pământ,/ draga mea, iubita
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
cu comentariile pe marginea plachetelor cu CD publicate de Casa Radio: vocea unor Bacovia sau Nedelciu e „citită” de Simona Sora cu o finețe pe care cumulul de amănunte istorico-literare n-o poate egala. Cel dintâi, poetul Plumbului și al Scânteilor galbene, are parte de o „lectură” in articulo mortis care practic îi redimensionează existența. Timbrul său valorează cât o mie de documente: „Mai încolo însă (în Note de primăvară mai ales) Bacovia e de-a dreptul enervat. Dacă nu v-
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]