705 matches
-
treilea, al patrulea și al cincilea. Simțiți-o invadînd stratul al șaselea, apoi pe al șaptelea, În așa fel Încît Întreaga aură a clientului să fie plină cu lumină albă, scînteietoare și strălucitoare. 13. După aceasta, imaginați-vă lumina albă scînteietoare extinzîndu-se mai departe, ajungînd dincolo de aura clientului, urcînd și coborînd În spirală, pînă cînd umple Întreaga cameră cu Reiki. 14. Acum vizualizați că un fascicul din lumina strălucitoare iese din chakra plexului solar a clientului sau din aceea a inimii
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sentimentele cu o veridicitate care dovedește o extraordinară implicare emoțională. Literar vorbind, acestea constituie partea de mare rezistență a romanului, o veritabilă operă de virtuozitate, în care curajul de a merge până la ultimele consecințe ale autodemascării atinge cote masochiste. Dialogurile scânteietoare între Marlowe și Roger Wade reprezintă punctul de maximă îndepărtare a lui Chandler de formula romanului detectivistic. El ne propune, în contrapartidă, o excelentă proză de idei, în linia romanului intelectualist și psihologic al modernității la ora triumfului. Fiecare frază
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de la un conferențiar la altul. Prelegerile lui Blaga, de pildă, ținute la Universitatea din Cluj-Napoca, erau, spun cei care le-au audiat, plictisitoare, fiindcă autorul Își citea monoton lucrările deja publicate. Prelegerile altora (Nae Ionescu, de pildă) străluceau prin farmecul scânteietor, prin spontaneitate și teatralitate. Uneori, din diverse motive, autorii prelegerilor nu au apucat să și le publice, această responsabilitate revenind unor discipoli. Celebra lucrare a lui Ferdinand de Saussure Cours de linguistique générale (Lausanne, Paris, 1916) a fost publicată de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
puternic, se ridică în două picioare, lovesc pământul sau podeaua grajdului cu copitele, încearcă să iasă din adăposturi, iar dacă ies afară, fug cât mai departe. Când sunt înhămați, caii se opresc, dau înapoi, se aruncă în lături, au ochii scânteietori, sforăie, tremură. Măgarii zbiară puternic, necontenit. Vacile. Sunt întotdeauna agitate înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Sovromtractor, când văd ieșind pe poarta halei de montare, duduind ca niște tancuri, ultimele tractoare ale anului (...). Și aș vrea să le spun că asemenea privire de mulțumire gospodărească, ca după o recoltă bogată, ar putea arunca și asupra vitrinelor scânteietoare din serile Săptămânii Cărții. Iată, de pildă, cărțile de proză. Au apărut anul acesta opere care se numără printre cele mai izbutite ce au ieșit din pana autorilor: Nicoară Potcoavă, povestire istorică a maestrului M. Sadoveanu, romanele Dulăii de Z
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și o tipologie. Câteodată piesele abordează teme de existență mai grave și, nu de puține ori, moravurile societății totalitare. B. a publicat și un roman remarcabil, Balanța (1985), într-o notă senzațională și, bineînțeles, comică. Verva lui este, și aici, scânteietoare și, în genere, romanul are substanță. A devenit, ulterior, scenariul unui film realizat de Lucian Pintilie. Pentru activitatea lui literară, B. a fost distins cu Premiul Academiei (1971) și, de mai multe ori (1968, 1973, 1979), cu Premiul Uniunii Scriitorilor
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile, alături de ea, se înălțau cantoane. în vipie șinele clipeau, părând că intră de-a dreptul în văzduh. Cu alunecări scânteietoare ca o horbotă nestatornică, un balaur de fier se pierdea în zare. Numărând traversele, o copilă de doisprezece ani călca veselă pe terasament. Părea un pițigoi scăpat din colivie. N-o speria enorma galaxie a trupurilor vâscoase, urlătoare și cuprinse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bătea în mijlocul casei metanie. O adresa soarelui răsărit, închinăciune vioaie care, când o ridica pe babă în picioare, când o ghemuia jos. Prin fereastră lumina mătura masa, desemnând pe podina de lut un pătrat de umbră. în raze jucau scânteietor vârteje de praf. Pe pereți prosoapele sclipeau. Bătrâna dondănea smiorcăită : - Iartă-mă, Doamne, că cu plecăciune vin la tine să depărtezi păcatul, în veci de veci, amin ; îți pup piciorușele șacușa torn și uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sceptrul și colierul, apoi a sfințit cele două inele, cele două mantii și cele două coroane. A urmat momentul solemn, cel mai important: proaspătul uns împărat al Franței a întins cu un calm desăvârșit mâna, a luat coroana de aur scânteietoare ca un soare în plină amiază, s-a întors dezinvolt cu spatele la papă și, cu fața către mulțimea cu respirația oprită, și-a pus pe cap prețiosul însemn. Ca și cum și-ar fi pus celebrul tricorn. Sau o simplă pălărie
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
În fiecare duminică mă uimea Întotdeauna. În biserică părintele Mike apărea și dispărea, nestatornic ca o divinitate. În clipa asta era sus În amvon, cântând cu vocea lui caldă și falsă. Peste un minut era din nou la parter, cădelnițând. Scânteietor, plin de bijuterii, Împopoțonat În veșmântul său ca un ou Fabergé, se plimba prin biserică, dându-ne binecuvântarea Domnului. Câteodată cădelnița lui scotea atâta fum, Încât părea că părintele Mike are capacitatea de a se Înfășura În pâclă. Când pâcla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
exemplu. Aristotel, Socrate și Platon purtau costumele lor de gangsteri. Cleo, adâncită În coama ei neagră, era pe cale să ațipească. Partea din spate și laturile bisericii erau cufundate În Întuneric. Icoanele străluceau din porticuri sau ridicau degete țepene În capelele scânteietoare. Sub cupolă, lumina cădea Într-o rază ca de cretă. Aerul era deja dens de la tămâie. Mișcându-se Încoace și Încolo, preoții arătau ca niște bărbați la baia turcească. Apoi Începu reprezentația. Un preot apăsă pe Întrerupător. Șirul de lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-o de trei sau patru ori și apoi mi-am pierdut cunoștința. Când mi-am revenit, era liniște. Mi s-a părut că plecaseră. Apoi cineva a chicotit. ― Pune lumina pe ea, spuse o voce. Cele două fascicule galbene, gemene, scânteietoare, intersectate, m-au inundat. ― Târăște-te Înapoi În gaura din care-ai ieșit, monstrule. Și m-au lăsat acolo. Era Încă Întuneric când am găsit fântâna publică de lângă acvariu și m-am spălat În ea. Nu păream să sângerez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și să extrag un baton de ciocolată ascuns în fund. Rup ambalajul oranj-deschis și folia argintie și le îndes în coșul de gunoi de sub birou: e mult mai ușor să ascunzi un baton de ciocolată mat și maro, decât ambalajul scânteietor care îl acoperă. Iau o gură. Savurez gustul dulce al ciocolății pe măsură ce mi se topește în gură, după care mai iau o gură, de data asta mestecând și înghițind cu furie, așa încât de-abia mai simt vreun gust. În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
afectat. Elle? Nu, prea arată a victime ale modei. Cosmopolitan? Perfect. Ia un Cosmopolitan și fuge înapoi la Paul, răsfoind-o. ― Asta e! spune ea, oprindu-se la o poză a unei tipe pe bicicletă. Pielea ei arată proaspătă și scânteietoare, corpul e prins în cei mai scurți pantaloni și o vestă de ciclism din lycra. Părul are aceeași culoare ca al Jemimei de pe ecran. Stă pe bicicletă, uitându-se la aparat, cu un picior pe pedală. Se sprijină spre înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-și cumpere altele noi. Geraldine se uită la figura Jemimei. Se uită la pielea ei crem, care a căpătat o nuanță aurie cu ajutorul bazei de machiaj extrem de scumpe a Geraldinei. Se uită la ochii verzi ai Jemimei, deveniți mari și scânteietori cu ajutorul cunoștințelor de expert ale Geraldinei în materie de fard de ochi; picăturile de ochi i-au transformat albul ochilor în ceva mai strălucitor decât zăpada. Se uită la buzele ei pline și bosumflate, făcute să arate încă și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
o bucată mică de pânză neagră pe post de rochie și sandale cu barete extrem de înalte. Sophie și-a prins părul într-un coc franțuzesc, cam ca al meu și s-a strecurat într-o rochie de cocktail neagră și scânteietoare, care sclipește și strălucește la fiecare mișcare. Arată că niște amărâte de parodii ale lor însele, iar eu nu pot, pur și simplu nu-mi pot șterge rânjetul de pe figură. Când le salut, pot să-i văd și pe Geraldine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de un atelier, spune Brad. Eu stau pur și simplu în centrul acestei camere care este de vreo zece ori mai mare decât tot apartamentul meu: sunt izbită de frumusețea luminii, de sunetul oceanului, de toată atmosfera californiană, proaspătă și scânteietoare. Îmi arată locurile, bucătăria modernă cu inox și lemn de fag, îmi arată pânzele moderne și imense de pe pereți, mă pune să mă așez într-o canapea albă supradimensională, atât de adâncă, încât practic mă înghite pe de-a-ntregul. ― Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cât o aduc eu? Așa că fac alene ce mi s-a spus, iar când Brad vine cu două farfurii în mâini, apasă un întrerupător cu cotul și lasă camera în întuneric, cu excepția celor două lumânări de pe masă și a focului scânteietor din șemineu. ― Așa e mai bine, spune el, așezându-se. ― Mult mai bine, aprob eu. Acum de-abia te pot vedea, mai spun. Este o glumă, se pare că vechiul meu sarcasm nu vrea să stea în banca lui în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ne dădea putința de a merge, sprinteni încă și scutiți de sudoare, prin noianul de foc al văzduhului aprins. De după perdeaua înaltă de brazi, Bisericanii, pe care îi părăsisem, se iveau pe dreapta în răstimpuri privirilor noastre, cu turnurile lor scânteietoare de lumină și cu cingătoarea lor puternică de ziduri pe stânga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor, ce se legănau în valuri verzi, înforite sau aurii, sub suflarea domoală a vântului de vară... Drumul neted se desfășura înaintea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
simți când te desparți de oameni și trăiești singur în preajma ei. Există un moment al zilei pe care somnoroșii nu îl bănuiesc și pe care rar îl cunosc plajele Atlanticului: răsăritul de soare pe Marea Meagră.” ( George Vâlsan) „Răsare soarele scânteietor în geana depărtată a Mării Negre. Razele aștern brâie verzui, galbene și roșii pe întinsul neteziș al apei. Pământul se retrage în urma noastră. Încet Sulina se pleacă, se scufundă sub valuri. Copacii, catargurile, sulurile negre de fum, toate se șterg; albastra
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nemărturisită, secretă complicitate. Era ca și cum, din momentul în care securea sa lovise craniul lui Rutger, Frediana începuse să-i aparțină. Ori poate că el era acela care, cu acel gest, lăsase cale liberă propriei supuneri? Și se întreba dacă ochii scânteietori ai tinerei și gura sa mândră, pe care o văzuse coborându-se într-o grimasă de repulsie în fața burgundului, ar fi știut, în schimb, să exprime cândva abandonul, capitularea în fața dorinței sale impetuoase. Avea să fie a lui, nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din sat și întreaga tabără care acum era centrul său. Un caleidoscop de imagini porni să defileze, rând pe rând, în fața ochilor lui Sebastianus: Frediana pe calul ei, cu părul mângâiat de vânt; Shudian-Gundikar, care galopa către el rotind sabia scânteietoare; Lidania, aplecată asupra sa, cu privirea concentrată îngreunată de ura înghețată și neputincioasă care mocnea în ea, și Odetta, care, cu un ton ciudat, îi repeta iar și iar: „Doar pentru puțin doar pentru puțin...“. Ațipi. îl trezi un ghiont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dinspre Buhalnița, apăru candidă și sinistră între două stânci, apoi dispăru în dosul Panaghiei și pe urmă, după ce stătu o vreme nehotărâtă de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați, ori în picioare, unii binevoitori, alții agresivi sau bizari. (Era și unul amical și hilar, în mijlocul platoului.) Culmile negre din vale tîrîndu-se spre piciorul muntelui colosal, ori alergând speriate în toate părțile și oprinduse brusc
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fulger, vârful ascuțit și trandafiriu al limbii. Când s-a săturat de zbor: - Acu lasă-mă în voie.Pendularea s-a micșorat. Fustele s-au liniștit. În sfârșit, ne-am regăsit, întîlniți, alăturea. Era înaltă, rumenită în obraz, cu ochii scânteietori, cu buzele subțiri și roșii. - Ești palid. Te-ai obosit. Acum sunt mai grea decât la Vorniceni. Am crescut. Da, greutatea ei a crescut, tulburătoare. E femeie. O simțeam în braț la fiecare încordare. Toată greutatea ei... Toată femeia... Rebeliune
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
țărancă tânără, cu un tulpan verde răzvrătit pe cap, o femeie subțire, cu părul cânepiu, cu coapsele fine în rochia de cit, cu sânii mici, desculță, cu gleznele goale. Flăcăul stătea nemișcat, zâmbind. Femeia încordată îl sidera cu ochii ei scânteietori, împlîntați în ochii lui nesiguri. Dar flăcăul scund nu era o altă ediție a crâșmarului din Humulești. Fatalitatea cu care era mânată femeia spre el, zâmbetul lui și mustața leneșă de om pasionat se opuneau oricărei apropieri între cei doi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]