1,572 matches
-
un coș de ouă - bună treabă! 53 Pădurea arsă - cu pene zgribulite păsări fără cuib 54 un pumn de bănet pentru sufletul unui pom - cui să-i pese? 55 Un zmeu galben în ziua ploioasă singurul soare 56 boii osteniți- scârțâind spre arie un car cu stele 57 In gardul de lemn un copil bate toaca- sar așchii 58 miros de rășini scara nouă spre turlă - tropăit de copii 59 în mărul uscat un cuc cenușiu stors de cântec 60 Noaptea
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
-nțeapă o-ntrebare poate le voi umple azi pe toate și-o să-mi fac deasupra o cărare ca să-mi trec senilele prin ele pun deoparte pasul silniciei din secunde ostenite, grele îl arunc în poala bucuriei și cum car pământ, scârțâie roaba pietrele scrâșnesc, nedumerite căci din zori tot înconjor cocioaba visurilor mele ruginițe car pământ de parcă-aș face-un munte mai înalt, cu peșteri fără nume lacrimile toate le-aș ascunde între cărți cu poezii postume mă apasă- ca de
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1478804291.html [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CASA BUNICILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului CASA BUNICILOR De ce-mi stăruie în minte, Vechiul bucium de la stână, Prins de cureaua cu albe ținte, Lângă ușa scârțâind, bătrână? De ce mi se pare frumoasă, Acea construcție simplă de lemn, A bunicilor veche casă? Cred că e al amintirilor semn. Odăile cu dușumele de pământ, Ferestre mici, tăiate de vergele, Pentru mine este locul sfânt, Al copilăriei mele. Nu
CASA BUNICILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Casa_bunicilor_mihai_leonte_1329841990.html [Corola-blog/BlogPost/346792_a_348121]
-
tot felul, era tot privăvară, o primăvară cu ape învolburate și câmpii și dealuri verzi; era seară, stele, lună mare, holdele de grâu îi mângâiau privirea, codrul întunecat, din care se auzeau câtând mierla și presuri, foșnea în bătaia vântului, scârțâia cumpăna fântânii din vale, turme de mioare se îndreptau spre sat în sunet de tălăngi... El singur cu Casandra Alupului de mână pe Stânca Stearpă, mergeau, coborau, povestindu-i ceva și ea râdea, poetul îi culegea flori și i le
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Dar, l-am văzut, să știi! Se urcase pe leagăn și aștepta să întâlnească un copil cuminte, care să aibă grijă de el așa cum trebuie. Tincuța și Horică dădură fuga la leagăn. Doi băieți se legănau cu putere, făcând să scârțâie lanțurile leagănului, pe jumătate ruginite. - N-am văzut nici un dințișor, strigară ei la întrebarea Tincuței! Poate ți l-a luat Zâna Măseluță! - Nu există Zână Măseluță, ripostă Horică! - Oare, chiar nu există o astfel de zână, întrebă cu speranță Tincuța
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437635856.html [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu simt, doar atunci; Sunt un rebel, izgonit de la trupă, C-am uitat cele zece porunci. Scârțâie lemnul ca un dulce blestem Când în spate pe tine te am Și de lumea parșivă nu mă mai tem C-o să mă facă, mâine... salam. Zăbala nu o mușc că-mi este sfântă. În galop dansez sub coapse moi
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prefa_ma_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
mai simplu mi s-a părut a fi cel al incendiului. Apoi se opri iarăși, înghițind de câteva ori în sec. Avea privirea pironită într-un hău, unde agățase parcă toate aceste imagini. Se lăsase o liniște adâncă. O ușă scârțâi undeva în spatele încăperii. Intrase un individ mic de statură, care ocupă unul din scaunele din stânga sălii. Cineva tuși tare. Sanda continuă: - Am așteptat să adoarmă satul și am pătruns în curtea casei. Cunoșteam bine locul. Luna îmi era călăuză. Mirosea
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
cum? intreabă Noris, trezit de-a binelea. - Stai să vezi! A venit prima dimineață și ne-a chițăit: - Astăzi învățăm să transportăm răniții pe câmpul de luptă. Așa că, vă-ncolonați! Era un frig afară de-ți clănțăneau dinții și-ți scârțâiau bocancii. După o jumătate de oră de urcat în marș forțat, ajungem la Dealul Suspinelor. Auzisem de mult de locul ăsta ,dar acum că l-am văzut, chiar că-mi venea să suspin. Găuri, hârtoape, șanțuri, noroi înghețat și mărăcini
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1434697027.html [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
făcea bine, mă răcorea și-mi ozona coșul pieptului care se îmbâcsise de-atâta fum de țigară. , În sfârșit alte faruri îmi apărură și eu ridicai insistent mâna să oprească. Era o mașină mare, probabil o Tatră sau un Buceag, scârțâiră frânele brusc și pe geam scoase capul un țânc. Prin acel semiîntuneric îi zării fața pistruiată și părul în dezordine pe frunte. “Ce doriți?”- mă întrebă el, preocupat de urletul motorului care torcea. “Să merg și eu cu dumneavoastră!- îi
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443683348.html [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
garsonieră de la etajul opt al unui bloc, fost muncitoresc, acum sediu de birouri, stătea calm, indiferent la poezia exterioară, rozându-i pătimaș unghiile, Costel. Pe birou licărea ecranul computerului care juca singur table. Era un calculator vechi, cu pedale, care scârțâia din toate încheie- turile, însă de când Costel îi băgase jocul acesta în memorie juca de nebun, fără încetare. Pe Costel îl bătea fără nici un efort, așa că acesta, dând dovada unei suspecte inteligențe, renunțase rapid și se mărginea să privească și
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Punga_de_plastic_extrema_urge_mihai_batog_bujenita_1385136465.html [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
care a murit poetul însumând cifra 22, zi în care Bacovia, obosit de boala ce-i stăpânise aproape jumătate din existența sa pământeană, și-a lăsat trupul dus în liniștea locurilor tainice: Stam singur în cavou ... și era vânt ... / Și scârțâiau coroanele de plumb (Plumb). Referință Bibliografică: ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
cărare... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Noaptea portița să-mi vadă!. Fântânile să găsească... Apă să bea, să-l trezească.” Ruga Dumnezeu i-ascultă, Dar apă nu beau prea multă. Apă de-mi beau, ruginesc... Sau mai știi?... de scârțâiesc!... Câinii dacă-i scol, mă latră... Și-am să trezesc strada toată. Referință Bibliografică: PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489990510.html [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
m-am delăsat mai degrabă. Dumnezeu m-a îngăduit, a avut atât de multă răbdare cu mine, până când m-a lăsat să fiu foarte dezamăgită și de prieteni, si de mine însămi pentru că relația de prietenie pe care o aveam, scârțâia, în mare parte datorită mândriei mele și arogantei în relație. Mi-am dat seama că nu sunt în stare să am o relație cu un om, pentru că sunt atât de păcătoasa încât apar tot felul de frecușuri, si nu poate
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_hilde_barta_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356594_a_357923]
-
Și totuși este grea acomodarea cu tot ce s-a schimbat, peste tot unde merg. Și oamenii s-au schimbat, e trist că și cei apropiați. Azi mergem în stațiunea de tratament de la Vatra - Dornei pentru că a început coloana să ,,scârțâie” și ne dor ciolanele. Ninge frumos și nu mă satur privind de la fereastra trenului. Gândurile îmi aleargă, când la anii copilăriei, când la învăpăiații ani ai adolescenței, când pe urmele lăsate peste ocean. Și ca de fiecare dată când mă
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baba_iarna_ionel_davidiuc_1340221929.html [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
într-o metaforă vie somnolența literelor a dat naștere unei cruci vârful pietrei unghiulare a atins centrul întregului apoi a lăsat un singur cuvânt să-i umple marginile cu lumină să mă cunosc mă doboară și atunci iau taburetul care scârțâie trosnește pocnește de câte ori gândul îi caută tatălui zâmbetul printre lumi de cuvinte obosite să mai plângă să înțeleg ce înseamnă succesiune este pentru mine cea mai grea încercare atunci când caut numai chipul tatălui și sărutul în cruce pe care mi
SĂ FIU EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1442184993.html [Corola-blog/BlogPost/347173_a_348502]
-
pe ape cu buzele-nsetate ca să pot dumnezeirea-ntreagă să-Ți culeg, nimic din veșnicie să nu-mi scape! POVESTEA POETULUI FĂRĂ TALANȚI Pe la sfârșitul toamnei cei cu talanții înfățișa-se-vor pentru divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. Vor scârțâi căruțele, la cărăuși, de rod spre beci adânc, hambară și lacrele din pod, cu toții închinându-se în prag. ...dar iată și cel care talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare și arunca razele ei galbene pe pământ. O javră de câine lătra în sat și fântâna încă mai scârțâia din cauza , probabil, a unei femei rătăcite. Mirosea a fum de paie în aerul rece al nopții. -De ce?- îl descos eu bucuros. -Pentru că-i știu trecutul, îi stiu chinurile și viața ei atât de tristă; Frida nu mai are
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
înseamnă nimic, / Că nu mai are amintiri, / Că nimeni nu se mai teme de poeme. Când plec de-acasă, poemul meu veghează, / E paznicul cel mai de temut. / Nimeni n-ar îndrăzni să-mi prade poemele / Care coboară din cărți, scârțâind din încheieturi, / Întinzându-se la soare ca-n vremuri bune. Cândva, poemul nu va mai avea nevoie de mine. 15 mai 2011” (Îmblânzirea poemului). Nu e mai puțin adevărat că poetul știe să închidă în carte oameni și sentimente, ființe
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
cât, să notezi cât pui, apoi a doua zi vei ști, dacă vei pune mai mult, mai puțin , sau așa este bine. În ce-l privește pe tătâne-tu, ia hapurile și îngrijejte-l, că mai ai nevoie de el. Ușa scârțâi și în prag se opri un țăran cu o paporniță-n mână, își scutură picioarele, apoi intră în sală. -Hai fă-i muiere, nu mai sta afară, să închidem ușa, că se face frig. -Nu intru mă, că e fum
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478175839.html [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
și vie are apriga-i nevastă. Și, ca să meargă treaba strună, are și măgar cu cărucioară. Sau, cum vreți, cărucioară cu măgar. Măgaru-i cum trebuie, nu-i defect mecanic și n-are lipsă de calciu. Cărucioara nu-i droașcă, nu scârțâie, nu hodorogește, nu trăncănește, nu dă aiurea din roți. Ce mai tura-vura... Mitică poate spune și se poate lăuda că-i om realizat, adică gospodar re/cunoscut și onorat în meleag!... Sigur că da!... Cuplează măgarul la utilaj/atelaj, pune
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) by http://balabanesti.net/2014/03/15/un-om-si-un-magar-de-buna-voie-la-vie-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
la masa noastră! A trecut o veșnicie de atunci! zise femeia. În urmă cu cincisprezece ani, cei doi fuseseră logodiți. Dar părinții ei fuseseră împotrivă iar tânăra și îl părăsise pe Bogdan și se căsătorise cu un avocat. Căsnicia femeii scârțâise încă de la început. Bogdan plecase în Austria îndată după ce terminase Facultatea de Medicină. Tudor îl apreciase sincer și regretase enorm când nora sa, profesoara de franceză Emilia Cristache nu ținuse deloc cont de sentimentele Mariei. Din când în când se
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_i_gina_zaharia_1359144626.html [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
etala Dunărea în jurul tău, simțeai cum și cerul se apropie de pământ și întregul peisaj capătă aspectul unei litografii executată de un mare maestru al penelului. Era una din zilele acelea extrem de geroase, poate - 25 de grade, îar zăpada îți scârțâia sub picioare la fiecare mișcare. De rămâneai un moment în loc, auzeai de departe muzica zăpezii. Soarele privit în apa Dunării, părea parcă închis într-un cadran pe care încerca să-l rupă. Valurile mici cu zbaterea încetinită din cauza sloiurilor, îi
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_prietena_mea_constanta_abalasei_donosa_1331964175.html [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
Frumusete > DOMNIȚA NEAGA - PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) Autor: Domnița Neaga Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRUMUL DE NECTAR Și azi păstrez cămara cu păpuși, Dintr-o copilărie netrăită; Un simplu numai scârțâit de uși Îmi limpezește vremea prăfuită... Înaintez în cântec de cicori, Cu pași timizi, abia ating pământul, Mânuțe tandre, ochi strălucitori, Tăceri de Rai acoperă cuvântul. Păpușile cu aer de povești Se lasă mângâiate peste frunte, Iar, sub lumina vremii
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1452765060.html [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
care-ți e partidul, care premierul e destul să știe domnu' Calinderu când trece parada lumea strigă ura prefectul ne face semn să închidem gura muștele și praful pot să dăuneze, sănătatea noastră stă în pioneze restul ca pe roate, scârțâie din greu nu ne ajunge apa pentru feredeu morile de vânt se învârtesc degeaba și morarii ascultă muzică de ABBA Referință Bibliografică: filosofi dogmatici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1444643100.html [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
locuri. Am uitat să spun că Lică-Ursulică este mare, că Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimbă în parc, îl plimbă într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns roțile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușa ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lica_ursulica_si_simina.html [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]