756 matches
-
agheasmă într-o sticlă de Evian, pe care a lăsat-o în bucătărie. Duminică dimineață când mi se cam uscase gâtlejul de la cât băusem noaptea dinainte, am dat-o pe gât înainte să-mi dau seama că avea un gust scârbos și că avea niște chestii ciudate în ea. După două ore, mă tăvăleam pe jos, zbierând că-mi vine să vărs. Aveam o greață de se învârtea totul cu mine. Pe moarte. Senzație de vomă, fiere, toate cele. Crimă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
detectiv foarte prost. Și cine era acest „noi“? Din „noi te-am ales“? Cu siguranță nu era Harry Big, ci o persoană în cârdășie cu Detta, care mă recomandase lui Harry. Sub noi a tropăit un șobolan sau ceva la fel de scârbos. Eu (după un timp): Atunci, dacă Racey nu e nici iubitul, nici colaboratorul tău, ce e? Cu un dispreț suveran, Detta a zis: Racey O’Grady nu înseamnă nimic pentru mine. Acum, vrei să te așezi? Eu: Nu. Ea: De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
doar o înjurătură. Dar tu ești primul jeg adevărat care mi-a ieșit în cale. Mașina s-a oprit din nou. Tipul s-a săltat pe scaunul lui și s-a întors încet spre mine. Figura îi era mult mai scârboasă, mai savuroasă, cu mult mai isteață decât am fost eu înclinat să cred la început că poate fi - cu trăsături hotărâte și un aer de fetișcană, cu ochii strălucitori și buzele trădând afectarea, de parcă era vorba de o altă față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
alteori nu făcea nici doi bani. Dar de cele mai multe ori era ca vai de mama lui. Dacă am ajunge să ne întâlnim - cine știe? Cu câteva pahare la bord, l-aș putea pune la punct cu repertoriul meu sumar dar scârbos de lovituri neașteptate folosite în lupta de stradă. Cu tipii ăștia nebuni nu se știe niciodată. Am fost odată bătut de unul într-o dungă, dar asemenea lovituri nu am mai încasat încă: de o calitate cu totul aparte, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
băuturii am ajuns așa. Am apucat telefonul de gât, m-am aplecat în față și am spus: — OK, bulangiule, acu’ ascultă aici. Ai nevoie de un ajutor, nu-i așa? Du-te, domnule, la filmele tale porno, la vreun bordel scârbos sau pune-ți o casetă deocheată și distrează-te. Ești o jigodie bolnavă. Dar nu e vina ta Medicamentele pe care le iei sunt de vină. Banii sunt de vină. Dar or să-ți dea niște pastile gratuit și, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vehicul fantomatic, închizând ușa albă în spatele ei. — Dorm eu aici, am spus eu. Du-te în pat. M-a ignorat. Am țipat la ea. Pentru prima oară în seara aia am simțit că aș putea deveni cât se poate de scârbos. În timp ce Selina traversa camera (în cea mai groasă cămașă de noapte a ei de data asta), am simțit impulsul unui eroic atac final asupra ei. Din fericire, zâna mea bună m-a îndemnat să consider ziua încheiată - să renunț onorabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cățea bogată. Oricum, n-ar fi în stare s-o facă. Ceea ce nu vrea să facă el e să o lase pe Caduta să-l frece pe spate în timp ce el e tolănit în cadă. Așa ceva, spune Spunk, e o scenă scârboasă. Până să apuc să-i dau eu telefon, Cadutei, mi-a telefonat Caduta mie. — Vreau să vii încoace, la mine, John, ca să-ți spun tot ce am de spus. Am fugit cu taxiul până la Cicero. Caduta m-a așezat lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de bâzâitul insectelor și mesajele ezoterice ale păsărilor în zbor. — Magister pene monstrat, cită din senin Virgil. Se odihniră o clipă. Vultur-în-Zbor se văzu obligat să ceară lămuriri. — La școală, spuse Virgil, aducându-și aminte, oarecum rușinat, momentul. Un puști scârbos și enervant a scris-o cu creta pe tablă înainte de lecție. Ca pe-o glumă. Magistrul respectiv a primit gluma foarte bine. Pur și simplu a întrebat de ce cuvântul „penis“ era la ablativ și nu la acuzativ. La care puștiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
enervant a scris-o cu creta pe tablă înainte de lecție. Ca pe-o glumă. Magistrul respectiv a primit gluma foarte bine. Pur și simplu a întrebat de ce cuvântul „penis“ era la ablativ și nu la acuzativ. La care puștiul cel scârbos, dând dovadă de ceva curaj, s-a ridicat în picioare și-a spus: „Știți, domnule, eu am avut în vedere ablativul de scop“. Și-au reluat urcușul. Excitarea stârnită de scopul pe care-l aveau ei în vedere, oricare s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
urmând ca mai apoi să iasă din nou la suprafață, în ultimul capitol, unde urâtul se manifestă pendulând între esență și aparență, prin ordinar, meschin, slăbiciune, josnic, obișnuit (mediocru), întâmplător, inevoluat, dezgustător, grosolan, ceea ce este mort și gol, hidos, absurd, scârbos, rău, fărădelege, fantomatic, diabolic și caricatură. În societatea contemporană oamenii se îndreaptă, mai cu seamă, către nonvalori și le ridică pe acestea la rang de artă. Negativismul din interiorul sufletului îl face pe om să-și creeze un mod de
Un urât frumos în societatea contemporană. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
a continuat să înainteze de-a lungul camerei și m-a luat de talie. Mi-am ridicat capul. Toate privirile erau îndreptate către mine politicos și un ropot de aplauze le însoțea. David Stronge era deja transpirat și emoționat. Era scârbos. —Să mergem afară, îmi șopti familiar la ureche. M-am desprins din strânsoarea lui și am dat paharul de șampanie pe gât. —Vin imediat, i-am răspuns zâmbind, pierzându-mă în mulțime. Când am ieșit, înarmată cu un pahar plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și din ce în ce mai mult cu un personaj din The Bill. Asta l-a dat total peste cap. Mâna i-a înghețat în aer, iar gura i-a rămas pe jumătate deschisă. Sunetul limbii zbătându-i-se în gură era atât de scârbos, încât l-am călcat cu tocul cui pe un picior, apăsând până a țipat. Cât timp era încă în șoc l-am tras de testicule atât de tare încât le-ar trebui o hartă să-și găsească locul inițial. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
am stat aproape lipit de ea. Oricât am încercat să mă feresc, tot o simțeam pătrunzând în mine (sau eu în ea?), într-o abandonare neputincioasă, fără rezistență. Una din obișnuitele atingeri în înghesuiala din transportul în comun. Agasantă și scârboasă, uneori. Excitantă și învăluitoare, alteori. Oricum, prilejuri de apropiere dintre necunoscuți, anoste, animalice și efemere. Nu astfel de apropieri, de atingeri mă fascinau la ea. Cât misterul unor coincidențe din acestea. Începusem să fac din aparițiile ei un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îl acceptă, în speranța accederii, prin el, la starea contrarie: frumosul. Nostalgia frumosului este dinamul insistenței artei asupra formelor urâtului. În Estetica urâtului, Karl Rosenkranz subordonează categoriei urâtului conceptele de hidos, absurd, dezgustător, caricatural, meschin, josnic, grosolan, disarmonic, întâmplător, bizar, scârbos, rău, diabolic, etc. Bizareria spre exemplu tinde spre comic prin aceea că “ exagerează individualizarea în așa fel încât pare urâtă sau cel puțin se plasează în imediata vecinătate a urâtului”. Bizarul reunește “din capriciu” ceea ce ar trebui să apară diferențiat
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
altfel, “în comic este implicat un urât ca negație a frumosului, la rândul lui negat de comic.” Dispunând de o mobilitate fantastică și de un caracter “accentuat aventuros”, bizarul ironizează cu ușurință obișnuitul. Macabrul se înrudește cu fantomaticul, dezgustătorul, hidosul, scârbosul, dar și cu umorul negru și gluma macabră. Astfel, moartea dobândește un caracter fantomatic dacă, împotriva naturii sale, apare drept ceva ce este din nou viu, animat. Această contradicție între ceea ce este mort și pare să fie concomitent viu, provoacă
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
planul unei concepții despre lume limitată și superficială, al cărui scop ar fi doar distracția plăcută”notează Rosenkranz. Definit de esteticianul german ca “negație a formei frumoase a unui fenomen printr-o diformitate izvorâtă dintr-o descompunere fizică sau morală”, scârbosul se situează pe câteva trepte mai jos decât dezgustătorul și grosolanul. De regulă, provoacă scârbă tot ceea ce lezează simțul estetic printr-o disoluție a formei, prin descompunere și mai ales prin putrefacție Am arătat până acum că macabrul își reliefează
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
a supraviețuit o companie Întreagă rămasă fără hrană și apă, a fost viață și dimensiunile șerpilor de pe insula ce le purta numele. Îl și vedeai uitând de foame și sete pentru a se informa asupra traiului și obiceiurilor acelor animale scârboase și Înțelepte. „Băi, fraților, zice, acolo era câte un șarpe după fiecare pietroi și noi, cum dormeam sub cerul liber, aveam mereu norocul să ne Întâlnim cu câte unul. Uite, eu, Într-o noapte, Îmi făcusem culcuș așa Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
explică el cu accentul său englez enervant de adorabil. Părinții noștri au vile Învecinate la St. Tropez, așa că am considerat-o Întotdeauna sora mea mai mică. Are doar cincisprezece ani. Vă vine să credeți? Ca să păstrăm adevărul, nu era nici scârbos, nici lasciv, dar așa părea. M-am pomenit din nou În poziția destul de neplăcută de a nu fi capabilă să spun ceva sau să răspund articulat, așa că am fost Încântată când Penelope m-a anunțat că voia să plece. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Wilhelmina. Phee-ly spune că aș fi un manechin superb. —Categoric, puișor. De când era numai un țânc și se târa În patru labe prin vilă În scutece, mi-am spus că e splendidă. Pașaport pentru pârnaie, dar e splendidă. Acum devenise scârbos În mod oficial. —Pâr-naaa-ie? Ce Înseamnă pâr-naaa-ie? ne Întrebă ea pe amândoi, clipind adorabil. —Nimic, puișor. Mai bine stai tu acolo și fii superbă și dă-mi voie să vorbesc un pic cu Betty, da? — Știi, Betty sună foarte drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de Revelion, dar mă bucur că o să faci ceva mult mai extraordinar. O să citesc despre asta În ziare... — Apropo de asta! Nu ți-am spus... Cum am putut să uit asta? Știi că New York Scoop a scris toate chestiile alea scârboase despre mine? — Mda, În ultima vreme era și greu să nu știu. Ei bine, ai vreo idee cine le scrie? — Bineînțeles. Are un fel de pseudonim idiot. Ellie nu-mai-știu-cum? — Da, și știi cine e? — Nu, trebuia să știu? Este vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
problemă, pe bune, n-am văzut nimic, spuse el, neconvingător. Era cel mai lunecos din grup și mă stresase Încă de la Început - munca lui consta În cea mai mare parte din fotografii tip paparazzi, pe care le vindea celor mai scârboase ziare de scandal, În funcție de cine dădea cel mai mult. Kelly insistase că era bine să-l luăm cu noi, pentru că editorilor le plăcea tot ce avea de oferit. —De ce pândești În fața camerei mele? Ăă... camerei lui, adică. Mi-am petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
te fascinează atât de mult dacă m-am culcat sau nu cu „paznicul“, cum Îi spui tu. Dar nu se poate să fii gelos. Până la urmă, noi doi n-am mers niciodată mai departe de o giugiuleală umedă și cam scârboasă. Philip păru gata să-și dea duhul. Toți ceilalți păreau derutați. —Ce? Ei, haideți, oameni buni, vă rog! Știți totul despre toată lumea, dar niciodată n-ați bănuit măcar că acest autoproclamat dar al Domnului către femeile din New York preferă, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
un contract pe termen lung cu RKO și cu alte câteva studiouri ieftine din Gower Street. Demonstrează pentru salarii mai mari și dividende, dar nu vor face grevă și—” Dudley Smith lovi masa cu ambele palme. „Mama lor de Roșii scârboși și subversivi, fiecare dintre ei”. Loew se strâmbă ușor; Mal observă mâinile uriașe ale irlandezului, cu ele rupea gâturi, smulgea urechi, forța confesiuni. Făcu un mic salt deductiv, trăgând concluzia că lui Ellis îi era frică de Smith, Smith urându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
șters-o? Unde s-a dus? Delores păru speriată. Pielea i se înfundă peste pomeți, iar ochii ei ieșiră în afară încă vreo trei centimetri. — Coleman s-a dus să-și caute tatăl, oricine-o fi fost individul. Un bărbat scârbos, cu un accent scârbos, a trecut pe-aici și-a întrebat de el, iar Coleman s-a speriat și a fugit. Scârbosul s-a întors de mai multe ori și m-a tot întrebat unde l-ar putea găsi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a dus? Delores păru speriată. Pielea i se înfundă peste pomeți, iar ochii ei ieșiră în afară încă vreo trei centimetri. — Coleman s-a dus să-și caute tatăl, oricine-o fi fost individul. Un bărbat scârbos, cu un accent scârbos, a trecut pe-aici și-a întrebat de el, iar Coleman s-a speriat și a fugit. Scârbosul s-a întors de mai multe ori și m-a tot întrebat unde l-ar putea găsi pe Coleman, dar am invocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]