733 matches
-
pline de poezie: un loc pitoresc din Bucegi (Malul Ursului), un câmp traversat de tren, Insula Șerpilor, un cules de vie. Piesa Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți, București, 1924; Grădina părăsită, Cluj, 1925; Când un om și-a dat cuvântul, Sibiu, 1926; Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, Sibiu, 1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
a contribuit într-o măsură și la impulsionarea creației dramatice originale. V. Alecsandri a făurit pentru el scene și tipuri, cărora M. le-a dat viață cu vivacitatea și proteismul lui. A început să scrie, de timpuriu, piese ușoare - vodeviluri, scenete comice în versuri. Cu feeria Baba Hârca (1851), prima operetă românească, cu muzica de A. Flechtenmacher - jucată în premieră în decembrie 1848 -, M., interpret al rolului titular (el este primul actor român care încearcă travestiul), obține un triumf cum nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Vieața” ș.a. este prezent cu versuri, schițe și povestiri, articole de critică, biografii, cronici dramatice. La „Generația viitoare”, în perioada în care începe să se tipărească sub titlul „Generația nouă” (februarie-iulie 1890), figurează ca prim-redactor și publică schițe și scenete în versuri. Este, de asemenea, membru în comitetul de redacție la „Revista Societății «Tinerimea română»” (1882-1890), „Literatorul “ (1883), „Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Din coada ligurii se constituie corpul păpușii, care poate fi îmbrăcat după imaginația fiecărui copil și după materilele pe care copiii le au la îndemână (în costume naționale, eroi din basme, clovniă. Cu aceste păpuși, copiii pot realiza și mici scenete de teatru de păpuși. 32. Omuleț pe arcuri Dintr-o minge de tenis de masă, înfășurată cu o hârtie, se construiește capul păpușii, după care se atașează un băț. La baza unei cutii facem o gaură mică prin care se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
serbărilor galante”, de sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează trupe de actori, sunt cadrul predilect al evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele de farsă. „Schițele” și „povestirile” acestea sunt, ca structură, mici scenete, dialogul fiind procedeul care îi stă lui A. cel mai la indemână. A și dramatizat, în 1952, Momente de Caragiale, autorul său preferat. SCRIERI: Caragiale în timpul nostru, București, 1962; Un comediant și o fată de familie, București, 1967; Cu teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Sandu în scaun. decembrie 2003 Vedetă în rezervă într-un mediu îndoielnic precum Chelsea și într-un oraș plin de tentații ca Londra, soarta lui Mutu nu putea fi decît banca de rezerve. Din Briliant, Adrian a ajuns subiect de scenete. Pe vremuri, actorii de revistă cu revere de atlas la sacou luau în balon contabilii birocrați și gestionarii cu lipsă la inventar. Acum, comedianții începutului de mileniu se bat în ratinguri pe seama statutului de rezervă al lui Adi. Se parodiază
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
V. Petrescu, I. Constantinescu, I.I. Livescu, precum și de poeți mărunți ai vremii (Victor Bilciurescu, Scarlat Orăscu, O. Carp) sunt de valoare modestă. I. Catina este autorul unei drame istorice (Ion Mușat), iar Eduard Th. Aslan și D. Teleor dau mici scenete. Sub conducerea lui Al. Macedonski, R.l. urma să devină organul unei mișcări literare tinzând la „reînălțarea școlii franceze în poezia noastră”. Macedonski îl atacă nedrept pe Mihai Eminescu, spre a dovedi eșecul „școlii germane” în lirica românească (Direcțiune în politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
O poveste de dragoste / 44 Capitolul 2. În căutarea formei perfecte. Un posibil model: melodrama / 51 2.1. Moartea tragediei. Către o teorie a romanului- melodramă / 51 2.2. "Teatrul" e în altă parte. Un debut ratat / 96 Capitolul 3. Scenete și fantezii. Mici scrieri morale / 123 3.1. "O dragoste florentină". Povestea fără sfârșit / 127 3.2. "Addenda" la un repertoriu de situații dramatice / 138 Capitolul 4. "Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode / 159 4.1. Toate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
începutul carierei, romanele schematice de la începutul anilor '20, interminabilul ciclu autobiografic sau întreprinderea de reconstrucție a biografiei eminesciene. Schiță, "fantezie", roman, autobiografie, viață romanțată toate au un singur tipar. "Romanele lui Lovinescu, notează Antonio Patraș, sunt tot niște volume de "scenete și fantezii", unde "realitatea", în loc să fie investigată cu ochi de prozator, devine un repertoriu de teme, personaje și situații-tip pentru uzul autorilor dramatici". Orice gen ar fi încercat, orice formulă în proză l-ar fi atras, melodrama era deja
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-un cuvânt, reprezentabile. Așadar, nu numai din necesități teoretice, din dorința de a pătrunde în intimitatea procesului creator (cu un ochi la aplauzele mulțimii, desigur) pare să fi scris criticul în epoca "pașilor pe nisip" o dramă, plus numeroase scenete sau fantezii dialogate, pentru ca ulterior să abordeze fenomenul doar din exterior, cu detașarea expertului, în calitate de cronicar și istoriograf. Departe de a se reduce la atracția față de o formă anume de artă, interesul lui Lovinescu pentru teatru are niște motivații complexe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prilejul să constatăm dacă e sau nu misogin, dacă găsește ori nu acceptabilă postura de încornorat, dacă se arată iertător sau tiran, pesimist sau optimist ș.a.m.d. Și probabil nici măcar atunci nu vom ști, pe deplin, "adevărul". Capitolul 3 Scenete și fantezii. Mici scrieri morale Cum teatrul nu i-a oferit satisfacția de a deveni un autor de succes, aclamat de mulțime 124, tânărul Lovinescu, fără să renunțe la gândul de a scrie literatură, s-a reorientat chiar de la debut
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de a deveni un autor de succes, aclamat de mulțime 124, tânărul Lovinescu, fără să renunțe la gândul de a scrie literatură, s-a reorientat chiar de la debut și spre proză, exersând pentru început atât varianta mai puțin pretențioasă a scenetei sau nuvelei (specii situate, de asemeni, în proximitatea genului dramatic), cât și forma gazetărească a improvizațiilor pe teme morale, în maniera adusă la perfecțiune ulterior, tot sub specie theatri, în miniaturalele din Aqua forte. Ieșite din mantaua notelor de călătorie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în variate formule, până în romanele târzii de la sfârșitul deceniului patru, semn că scriitorul îi acorda o mare importanță. Mai întâi, textul ce încheia volumul din 1912 (o reeditare fără modificări importante a "nuvelelor florentine") a fost preluat tale quale din Scenete și fantezii (culegere apărută un an mai devreme, în 1911), deși pretențiile "psihologului" Lovinescu se arată a fi, aici, mult mai modeste, nedepășind nivelul foiletonistic al schiței sau scenetei cu schepsis moral. Din vechiul jurnal al călătoriei în Italia e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
modificări importante a "nuvelelor florentine") a fost preluat tale quale din Scenete și fantezii (culegere apărută un an mai devreme, în 1911), deși pretențiile "psihologului" Lovinescu se arată a fi, aici, mult mai modeste, nedepășind nivelul foiletonistic al schiței sau scenetei cu schepsis moral. Din vechiul jurnal al călătoriei în Italia e reciclat doar un fragment (Cetatea morții), în forma unui discurs prilejuit de contemplarea tabloului Apoteoza Veneției, al lui Paolo Veronese, în care Veneția se prezintă pe sine ca o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
apetisantă bomboană din punga bunicului. În cele mai reușite schițe scriitorul radiografiază atent "comedia dragostei", cu precădere comportamentul duplicitar al urmașelor Evei, după tiparul consacrat de tradiție, în varianta triunghiului amoros. Pe coordonatele melodramei se înscrie îndeosebi Doi prieteni, o scenetă în care femeia nici nu păcătuiește atât de grav: ea minte numai pentru a contracta un mariaj profitabil, și, când căsătoria e iminentă, rupe relația paralelă cu celălalt bărbat, devenit indezirabil. Altfel spus, duplicitatea nu caracterizează decât un moment tranzitoriu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
asupra semnificației psiho-morale a anecdotei, și-a construit majoritatea cărților (memorii, critică, literatură de ficțiune) după principiul adițiunii de "fragmente" eterogene (ca în jurnal), pe canavaua unei scheme epice minimale. În fond, romanele lui Lovinescu sunt tot niște volume de "scenete și fantezii", unde "realitatea", în loc să fie investigată cu ochi de prozator, devine un repertoriu de teme, personaje și situații-tip pentru uzul autorilor dramatici. Ca atare, accentul pus pe reprezentare transformă narațiunea într-o simplă funcție a portretului, reductibil și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Romanul care mă citește pe mine". Descoperirea unei metode În loc să recurgă la niște mijloace mai complexe de construcție epică, sincrone dacă nu chiar cu "noua structură", măcar cu procedeele realismului clasic, primul roman lovinescian lasă impresia unui simplu colaj de "scenete" și fragmente de jurnal intim, în buna tradiție a impresionismului fin de siècle, singurul criteriu de diferențiere în raport cu "nuvelele florentine" fiind, aparent cel puțin, doar de ordin cantitativ. Publicat inițial sub formă de episoade în Universul, între 8 octombrie 5
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
descrie călătoria eroului său, prozatorul nu inventează nimic, nu imaginează situații sau scene noi, verosimile, mulțumindu-se să toarne în text ample fragmente, uneori bucăți întregi din notele de călătorie și din nuvele (Cetatea morții e preluată tale quale din Scenete și fantezii), revenind chiar la unele "subiecte" ori motive epice ("dragostea florentină") într-o manieră deja cunoscută, de genul rescrierii/ relecturii în palimpsest, ce instituie un foarte interesant "dialog" cu literatura anterioară, redusă acum la esențe (ca și psihologia personajelor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, Dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de un "rămășag", ca și în Bălăuca, unde "soarta" poetului e prescrisă de hotărârea unui "divan" instituit ad-hoc). Frapează, apoi, discrepanța dintre premizele "tragice" ale dramei și nota de jovialitate livrescă în care o tratează de fapt scriitorul (ca în Scenete și fantezii). 208 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, E.P.L., București, 1969, p. 43. După Eugen Simion, Lulù ar fi "singurul personaj ce se ține minte", "o Otilie mai perversă", ilustrând "simbolul vocației feminine", "viața dublă a femeii, unire de grație
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
politici care nu ezitaseră să-și exprime nemulțumirea și neîncrederea față de proiectul unionist. Unul din cei mai fervenți apărători ai ideii Unirii Principatelor era, în anii 1856-1857, Vasile Alecsandri. După ce, în 1856, publica Hora Unirii, un an mai târziu apărea sceneta Păcală și Tîndală, precum și Cinel-Cinel, o comedie cu un caracter unionist evident. Tot în 1857 Alecsandri publica poezia Moldova care era și ea foarte critică la adresa separatiștilor. De cealaltă parte a "baricadei" se aflau printre alții Cezar Boliac și Nicolae
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și pentru persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză între 1929 și 1932 sunt notații intimiste, sentimental-contemplative, pe un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
și muzică. Printre colaboratori se află C. Rădulescu-Motru, V. Rădulescu, T. Morariu, Sever Bocu, Tudor Șoimaru, V. Scântee, Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Gh. Vodaru, Cincinat Pavelescu, Victor Babeș. Sunt reproduse câteva poezii de Ion Pillat, Ion Minulescu, George Topîrceanu. În afară de sceneta Moș Ion Roată în Banat, lui Camil Petrescu îi aparțin câteva poeme. Gazeta este deseori cenzurată, fapt care obligă redacția să protesteze, păstrând ostentativ spații albe cu mențiunea „cenzurat”. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]