325 matches
-
de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria discursului prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor discursului și ale relațiilor dintre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al seriei merge până la baroc. Antichitatea este perioada în care se anunță și parțial se stabilizează aproape toate dimensiunile de bază ale machetei semantice. De aici decurg o anume indeterminare congenitală a ideii de literatură, dar și posibilitatea consecutivă a schematizării și modelării ei. Fără să fie încă explozive, o serie de tensiuni fondatoare - care vor zgudui periodic tectonica terminologică a literaturii - se anunță acum. Printre altele, conflictul dintre poezie și literatură, reputat ca fiind relativ târziu și mai ales modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
jos. Am tratat până aici problema sensului și referinței la nivelul termenilor și la cel al enunțurilor sau nivelul frastic, dar problema sensului și referinței poate fi tratată și la nivel transfrastic. La acest nivel, reprezentative sunt: „referința tematică” și „schematizarea discursivă”, ultimul concept aparține lui Jean Blaise Grize, și interesează ca „reprezentare sumară, dar esențială a referinței tematice a intervenției discursive.” (C. Sălăvăstru, 1996:142). Discursul la nivel transfrastic se raportează la lumea reală abordând o anumită temă, de aceea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și interesează ca „reprezentare sumară, dar esențială a referinței tematice a intervenției discursive.” (C. Sălăvăstru, 1996:142). Discursul la nivel transfrastic se raportează la lumea reală abordând o anumită temă, de aceea și referința este una tematică. Astfel, locutorul construiește schematizări discursive care propun interlocutorului „imagini globale” sau „sinteze cognitive” despre lucruri sau stări de lucruri ale lumii reale. 3.2. Referință, realitate și ficțiune De cele mai multe ori, atunci când producem o secvență discursivă, noi avem pretenția de a ne referi, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
figurile hâde, dezgustătoare ale dușmanilor muncitorimii: inginerii Zmeu, Vântu, chiaburii Pălinaș etc. (Ă). Dacă am citit cu vie satisfacție paginile romanului, aș vrea să arăt (Ă) câteva din lipsurile lui (Ă). În primul rând Îmi apare În roman o pronunțată schematizare a personajelor și a situațiilor care fac ca viața să apară pe alocuri sărăcită de conținutul ei (Ă). În roman momentele capitale, de cotitură se rezolvă nu rareori prin discursuri și nu prin Înlănțuirea Întâmplărilor. În afară de aceasta În cadrul unui colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eroi, cu destine foarte felurite, cu probleme de viață extrem de variate. De aceea, forța de tipizare, de concentrare a problemelor și situațiilor esențiale În cele câteva personaje trebuie să fie foarte mare, tocmai pentru a permite, fără a aluneca În schematizare, un rol doar episodic celorlalte figuri care dau imaginea de ansamblu. Or aceasta nu e posibil fără a fi cunoscut și retrăit la rândul tău, viața eroilor. În roman se vede cum cunoașterea nu prea profundă a vieții și figurii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un scăzut nivel ideologic. (Ă). Lucrul e cu atât mai regretabil cu cât și Ion Călugăru și Nicolae Jianu au numeroase personaje profund veridice. (Ă). Un caz asemănător cu cele de mai sus și care are uneori drept rezultat tot schematizarea vieții În operele literare, este psihologismul, stăruința deosebită pe care o pun unii scriitori de a relata cât mai pe larg frământările interioare ale unor personaje. (Ă). Greșeala psihologismului vine de acolo că unii autori, În loc să caute eroii și justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
străine nici personajelor de aici. Este vorba de o scriere parodică, unde e transpusă o „lume în oglindă”, ducând gândul la Cartea Raiului a lui Ițic Manger. Critica din Întrerupătorul merge și mai departe: de la o lume a adeverințelor, a schematizării și birocratizării se ajunge la „un grad atât de înalt de perfecțiune” a sistemului, încât nu se mai poate face deosebirea între oamenii adevărați și roboți. S. deformează și recompune imaginile, îmbină stilurile, e digresiv și concis, satirizează ori cedează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
analizate de Valentin Al. Georgescu, Vlad Georgescu, Andrei Pippidi sau Dan-Horia Mazilu, conferă imaginii despre sine a comunității românești medievale o trăsătură surprinzătoare: un grad ridicat de coerență, datorat tipului de cultură predominant orală (de unde nevoia de structurare, chiar de schematizare a discursurilor colective și a nucleelor narative memorate). Prin extrapolarea cercetărilor și asupra relațiilor dintre "martorii" locali, de ordin istoriografic sau iconografic, și alții externi, nu doar de proveniență bizantină și post-bizantină, ci și occidentală, s-ar putea afla răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însuși, iar în ultimă instanță, cu gândirea însăși, netrecută, în privința actelor sale, în registru dictatorial. Potrivită pare a fi, luând în seamă ceea ce s-a întâmplat în anumite perioade ale istoriei filosofiei, pentru "spargerea" orizontului de care vorbeam și în schematizarea reliefului non-judicativului, calea analogiei (gr. analogia). Aceasta ar mai putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificații judicative și va fi valorificat în acest scop în cele ce urmează. Cert este faptul că deja avem o schiță a acestui sens datorită discuției despre topica transcendentală și amfibolia conceptelor reflecției. Dar am putea accepta că acestea, datorită schematizării fenomenale a absenței timpului, nu mai aparțin dictaturii judicativului? Cert este doar faptul că ambele păstrează un anumit potențial non-judicativ, de care Kant însuși devine foarte îngrijorat, încercând, în "Dialectica transcendentală", cumva, să constituie non-fenomenal anumite "obiecte" decât să nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi pur și simplu (ființa). Dar "este" nu are, prin el însuși, aceste sensuri? Nu exprimă "este" tocmai faptul de a fi? Dacă facem abstracție de timp, el nu mai exprimă un sens "existențial". Au dovedit-o din plin schematizările medievale ale judecăților de predicație (devenite, mai târziu, propoziții categorice). Verbul ("este") din astfel de scheme este simplu copulativ; el devine existențial numai dacă, chiar și pentru forma "este", intervine asupra sa timpul; cum bine a arătat-o, de altfel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din astfel de scheme este simplu copulativ; el devine existențial numai dacă, chiar și pentru forma "este", intervine asupra sa timpul; cum bine a arătat-o, de altfel, Aristotel în Peri Hermeneias.205 Desigur, aspectul alethic nu este anulat în schematizările judecăților; numai că el are un înțeles strict formal. De exemplu, un anumit tip de judecată (propoziție) este adevărată numai dacă un alt tip este, de asemenea adevărat sau, dimpotrivă, dacă acesta este fals. E vorba de un joc între
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și implicațiilor globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroase lucrări din literatura de specialitate, schematizarea pentru care optăm reprezintă procesul globalizării în cinci dimensiuni, dintre care trei propriu-zise (politică, economică, culturală), una de tip vector, cu rol facilitator (tehnologică), și una ca epifenomen al primelor patru (socială). Globalizarea politică reprezintă fenomenul de extindere globală și
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
minima Îngăduință a regimului de a critica unele aspecte ale trecutului și nu trec peste limitele date...”. Cu toate acestea, Monica Lovinescu Înțelege să nu judece Într-un mod radical cazul acestora, dat fiind faptul că există un risc al schematizării, căci „sîntem prea departe de Moscova pentru a avea certitudini asupra identității spirituale a fiecărui protagonist. Ne bizuim doar pe texte - destul de grăitoare de altminteri - pe impresiile observatorilor și ale corespondenților de presă și numai rareori ca acum, pe Întîlniri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai multor generații, a unei familii în funcție de circumstanțele istoriei. Pe de o parte, abordarea dintr-o multitudine de unghiuri de analiză psihologică, unele foarte moderne, pe de alta, familiaritatea autorului cu lumea luată ca prototip au avut ca rezultat depășirea schematizării și a privirii părtinitoare a personajelor, specifică primilor doi mari antecesori, astfel încât scrierea a putut fi considerată la apariție o încercare de reabilitare și de înnoire a temei. Romanul urmărește, în stil de cronică obiectivă, apariția unei întregi categorii sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a influențat mai mult poetica și scriitura celor de aici. De altfel, pendularea continuă între modernism și a. s-a metamorfozat, în cele din urmă, într-un eclectism pe care l-au sancționat chiar avangardiștii. Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
romanțul” lui Gheorghe. Pornirea justițiară a lui F., sesizabilă în orice rând al scrierii, ajunge ostentativă în acest maniheism rigid: eroi satanici și eroi serafici, primii incriminați violent, nestăpânit, cu inclemență, ceilalți idealizați până la apoteoză. Epicul suportă, de asemenea, o schematizare maximă, până când ultima scenă o întâlnește, demonstrativ, pe prima. Subsumate tendinței apăsat pedagogice, mereu în consonanță cu sentimentele nutrite de bunul cititor al vremii, clișeele, efectele melodramatice se înseriază firesc. Sunt, acestea, elemente care împiedică, în mare măsură, accesul cititorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
urbane mai puțin importante. De asemenea, despre divinitățile prezente În lista sumară de mai sus se poate spune că au, fiecare dintre ele, o personalitate autonomă care nu se mărginește la o singură funcție mitică și care o sustrage de la schematizarea ce ar face din ea o figură divină angajată mereu Într-un domeniu bine definit. Bastetxe "Bastet" este zeița bucuriei și a dansului, dar este și divinitatea ai cărei preoți sunt specializați În vindecarea mușcăturilor veninoase; exemplele pot continua În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai ales textele de la Ugarit ne oferă date de importanță primară pentru istoria diferitelor divinități și pentru aspectele cultului. În ceea ce privește religia feniciană, trebuie considerate pertinente mai ales Însemnările și polemicile biblice referitoare la zeii și tradițiile religioase ale canaaneenilor, În ciuda schematizării care lasă totuși să transpară o realitate cultuală destul de clară. Mitologia feniciană și punică este destul de puțin cunoscută din cauza lipsei de mărturii directe; se cunosc doar episoade fragmentare sau scurte Însemnări risipite În izvoarele grecești și latinești. Singura excepție este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal stilistic în măsură de fi reprodus. "Pe de altă parte, din policromia mărunt mișcătoare a tufișului, Teișanu scoate printr-o operație de sintetică schematizare, motivele de stofe înflorite -, o specifică latură a talentului său, dar care ar fi mai bine să o exercite pe tărâmul separat al artei industriale decât să o descarce pe de-a-ntregul în pictură, unde se întâmplă să dezavantajeze distractiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ani de dinaintea celui de-al doilea Război, În primul volum, și din anii care au urmat teribilei „eliberări” cu toate dramele cunoscute este incontestabil organică, simbolică și emblematică. Mulți dintre contemporanii lui Marin Preda au eșuat În tentativa lor, datorită schematizării impuse de o ideologie draconică, și, de ce nu, și datorită dorinței de a răspunde favorabil la un asemenea impact. Este mai mult ca sigur că scriitorul la care se raportează aprecierile le-a ignorat. De altfel, anul 1955 a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]