10,690 matches
-
edilii au propus mai multe obiective care trebuie avute în vedere în următorii ani. La o conferință de presă, domnul primar Gheorghe Ciuhandu l-a invitat pe arhitectul șef al Timișoarei, domnul Radu Radoslav, să facă o prezentare complexă a schiței de strategie pentru eficientizarea circulației rutiere din municipiul de pe Bega. Pentru a avea o imagine de ansamblu a perspectivei extinderii Timișoarei și a măsurilor ce se preconizează pentru o dezvoltare armonioasă, încercăm să facem o expunere a principalelor obiective de
Agenda2005-04-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283312_a_284641]
-
cercetarea românească Într-o recentă reuniune la Sinaia, organizată de Institutul Cultural Român, împreună cu alți colegi din diaspora, Daniel Petru Funeriu a propus dezbaterii argumentele economice și sociale pentru susținerea necesității unui efort bugetar excepțional în domeniu, precum și a unei schițe de proiect pentru crearea unui centru național pluridisciplinar, cu o structură administrativă și științifică inspirată după institute internaționale de succes. Pentru că acum, pusă în context mondial, cercetarea științifică din România trece printr-o perioadă nefastă, singura soluție-miracol o reprezintă persistența
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
din ce cauză, la Satu Mare, când ar fi meritat să intre în vederile unor edituri puternice din București) va ajunge la criticii literări și la public. Poemele lui Cristian Bădilită par compuse fără efort, în momente de exuberanta. Sunt improvizații, schițe de poeme, dedicații galante, simulări voioase ale efortului creator. Citindu-le, ți-l imaginezi pe tânărul poet în starea de spirit pe care o avea Eminescu când scria: "Din Berlin la Potsdam merge/ Drum de fier, precum se știe,/ Dara
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
disperare. Ideile se amestecă și se întrepătrund fără nici o logică și fără nici o coerentă. Tăi, revin, adaug, tai din nou. Nimic nu se potrivește, nu se leaga, deși în capul meu totul este atat de simplu." Acest citat, reprodus din schița Fluturele, cu care se deschide volumul Crimă și alte povestiri de Teodor Hossu-Longin, dovedește luciditate. Tânărul autor, într-adevăr, așa scrie, implicat, energic, cu sentimentul unei aventuri existențiale. El îl are ca model îndepărtat sau nedeclarat pe Hemingway considerând că
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
de o istorie și o finalitate în care sînt ele înglobate, inseamna ca regăsim și în discursul arhitectural tehnici de reprezentare vizuală care contribuie la exacerbarea estetizării. Într-adevăr, pentru arhitecții contemporani există tentația de a reduce spațiul vizual la schițe, la imagine, provocînd astfel un efect pe care autorul îl numește "fetișizarea imaginii". Concret, aceasta presupune o distanțare din ce in ce mai mare a arhitecturii de lumea experienței trăite, un fel de autism disciplinar alimentat din narcoticul esteticii. A estetiza lumea înconjurătoare, privilegiind
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
pictorului, o parte dintre ele realizate proaspăt la simpozionul de la Sângiorz Băi, iar ultima expoziție timișoreană cuprinde primele sale lucrări (desene, acuarelă, guașă), datînd din perioada studenției. Deși aceste lucrări au rămas, în cea mai mare parte, în faza de schiță, de eboșă, de exprimare spontană într-un anumit cîmp tematic, caracterul lor este definitiv în perspectiva evoluției ulterioare a pictorului. Încă din acest moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
retoric programul de creație, Dumitriu lucrează exclusiv în spațiul lucidității, al deliberării și al deplinei conștiințe a gestului său. Toate aceste elemente sunt enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Timișoara. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimăr După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu aproape doi ani în urmă, o expoziție cum este cea de la Timișoara, dincolo de aparentul
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
Filmul marii aventuri polare, cartea este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat mai sus, ci și datorită deosebitei transpuneri în fapt a unui proiect extrem de ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în facsimil, schițe, tipărituri, fotografii (multe inedite), scrisorile legate de expediție, conferințele lui Racoviță, scurte articole de enciclopedie, note explicative. Alinierii prozaice a tuturor acestor documente i-a fost preferată reproducerea lor nestânjenită, într-un joc permanent al dispunerilor pe spațiul paginii. Această
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în ce scop. În fine, am și un volum de schițe cu tematică variată, vreo 70 de "short stories", intitulat Sulla sulada (Pe pavaj). Și proiecte de viitor? Nu am prea multe proiecte în minte, trebuie să termin ce am pe masă, pe urmă mai vedem. Oricum, de venit, vreau să
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
conviețuire în ansamblul național. Dacă-i așa, trebuie reacționat. Dar nici suspiciunea și nici eventualele măsuri coercitive n-ar folosi. Să observăm cum ceea ce pare a fi un argument al tezei este, în fond, și un răspuns, ca și o schiță de proiect. În '92 și '96, s-a votat geografic. Vestul țării a fost pentru schimbare. A apărut un clivaj. Da, dar la fel s-a votat și la București. Nu poate fi vorba de un separatism bucureștean. E vorba
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
asta... De fapt el mi-a făcut calea mea. Dacă eu exist și sînt, o datorez lui Lovinescu... O.G.: Ați publicat o vreme și în "Națiunea" lui Călinescu... I.P.:Da, în pagina a doua, cîtva timp... Confesiuni de scriitor, schițe, povestiri, subiecte. A fost o perioadă scurtă. Lovinescu a fost borna vieții mele. O.G.: Dar cafeneaua literară? A jucat vreun rol? Bucureștiul... I.P.:N-am frecventat-o deloc. Nici o legătură. Eu, Domnule Genaru, eram o femeie căsătorită... cu un
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
s-a transformat în adevărată plăcere, presimțită de fapt încă din subtitlu: "Eseuri despre urbanitatea credinței". Cartea conține articole publicate după 1996 în diferite reviste și cîteva conferințe susținute în Italia și în România, toate grupate în cinci secțiuni: prima, Schițe religioase, e și cea mai teologic-orientată, eseurile au o problematică restrînsă la sfera credinței și a bisericii, dar cu ancorarea în realitate nelipsită de altfel pe tot parcursul cărții; a doua, Recursul etic, privește mai degrabă relația bisericii cu credincioșii
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
Ion Buzași În urmă cu câțiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând și schița unei biografii și a ineditelor rămase de la poetul Șesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romanești (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în revista "Gândirea", serie nouă (capitolele despre
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
le aflăm și în cel consacrat lui Camil Petrescu de Lovinescu în volumul al doilea din Memorii, cel ce a iscat cunoscuta replică iritată intitulată Domnul Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Trei amendamente importante se cer menționate în această schiță de portret creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua literară. O frecventa. E știut că, în fiecare dimineață, lua micul dejun la Capșa, (ouă moi
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
scriitor, acum e o adevărată modă a înmănunchierii de texte despre, de și cu un nume mai mult sau mai puțin celebru, dar Facla 5-6 aprinde un veritabil autodafé. În jurul Angelei Marinescu dansează flăcări și flăcărui de elogii, interpretări, evocări, schițe aproximative de portret contaminate de "nebunia" modelului. În mijloc, superba eretică și poezia ei stau contopite într-un înveliș ignifug transparent, prin care se vede alt foc, alimentat doar din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă convorbire cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
zgomot. Apoi iese chicotind. Numere de iluzionism "N-am scris niciodată pentru a oglindi realitatea, ci dintr-o necesitate ironică de a visa, de a crede că-n viață lucrurile sunt așa cum se-ntâmplă și totuși nu sunt așa." Această schiță de autoportret spiritual al autorului se confirmă pentru cine citește cartea. Așa cum se confirmă și caracterizarea... fotografică pe care și-o face Iosif Naghiu. Este vorba de o fotografie reprodusă pe ultima copertă a volumului, care îl reprezintă pe autor
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
volum. Și realitatea este că pînă în 1920 (cînd a publicat românul Ion) scriitorul o ducea, la București, din 1909, cînd a trecut munții, destul de zgîriat, trăind din publicistica și slujbe pasagere, de-abia în 1916 putîndu-si adună în volum schițele publicate în presă. În 1912, se căsătorește cu actrița Fany Rădulescu, care avea, din altă căsătorie, o fetiță, Puia. Mai tîrziu cele două femei vor păzi bine existența scriitorului, nelăsîndu-l să se abată de îndatoriri, inclusiv de deșele solicitări bănești
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
declanșa mecanismele unei receptări apropiate de experiență estetică. Și această experiență poate fi serios consolidată prin lectură atentă a articolelor, scrise cu acea expresivitate care stă întotdeauna în preajma exactității și a rigorii, dar și prin privirea atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru și color care construiesc ele însele un univers fascinant și inepuizabil. Dacă într-o nouă ediție, care este încă de pe acum necesară, Dicționarul... va apărea într-un singur volum, pe o hîrtie mai puțin transparență și
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca atare, al românului, nu se poate vorbi. Scriitorii de la începutul veacului (Sadoveanu, Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și, pe deasupra, aceste scrieri erau inundate de lirism, aglomerate fiind cu figuri neputincioase de boieri scăpătați ce-și admirau, nostalgic, vechile sineturi, trăind, mai toți, sufletește, în secolul trecut, de dezrădăcinați și inadaptabili. Se aștepta
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute epopee, la noi dominînd balada care duce, fatal, la nuvelă și schița. Apoi, n-am avut burghezie pînă la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în țările Europei de Apus aceasta se formase încă în secolul al XVI-lea), care, de obicei, creează publicul care citește literatura. Iar lipsa publicului cititor nu îngăduia apariția scriitorului
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
mândrie că se numără printre câștigătorii unei competiții jalnice - atât a mai rămas din sufletul unui om, ne spune prozatorul ăncercănd să pară cinic, ăn timp ce noi ai vedem lacrimile din ochi. Apologia unui câine vagabond Există și o schiță an care Dan Lungu nu-și mai ascunde duioșia, ăngăduindu-si chiar să alunece cu voluptate an melodrama: Eroi și eroi, că am mai citit titlul asta undeva și mi-a placut (cuvintele de dupa virgulă sunt an plus, nesemnificănd altceva decât
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
chiar să alunece cu voluptate an melodrama: Eroi și eroi, că am mai citit titlul asta undeva și mi-a placut (cuvintele de dupa virgulă sunt an plus, nesemnificănd altceva decât sentimentul autorului că este dator să-i imite pe optzeciști). Schița este o capodoperă. Personajul principal, Leutu', este un câine vagabond, care ași duce veacul an preajma unui cămin studențesc. Toată lumea al cunoaște și al ăndrăgeste, deși el nici nu prea arată a câine, având par puțin, o culoare nehotărâta și
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
nu se supără, el ămprieteneste ăntre timp alți doi oameni, care se ămbrătisează la rândul lor, se duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii lui de generație că trebuie să disprețuiască totul pentru a deveni
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
corespondent imediat în plastică. [...] Șunt nuvele din Caragiale care se vor pastelate ușor, acuarelate, de asemenea, oameni creionați cu un vîrf ascuțit, alții pe care trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă părerea de rău că nu poate desena." Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]