3,288 matches
-
Însă numai o aparență, un construct al conștiinței individului. Eul personal este unic. Când vorbim despre dublu nu ne referim la o stare duală a Eului. Această dedublare a Eului este Întâlnită numai În cazuri patologice (depresie melancoliformă, alcoolism, toxicomanii, schizofrenie etc.Ă. În condiții de normalitate psihică, Eul este unic și indivizibil. Sentimentul dualității acestuia este o chestiune de conștiință, care indică direcția de orientare a pulsiunilor sau aspirațiilor Eului unei persoane dictate de Supra-Eul moral al acesteia. Cel care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K. Leonhardt, a încercat să nuanțeze tipurile bio-psihologice, vorbind despre personalități cu trăsături accentuate, dar clasificarea propusă de E. Kretschmer rămâne schema de referință. Înțelegerea tipologiilor sociale depinde de două aspecte (J. Szczepánski): concepția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care coexistă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezentând potențialul dinamic al indivizilor, hipersau hipostenia; la un același individ putem asista la variații de potențial care pot merge de la pasivitate la stupoare și de la exuberanță la agitație; cadența sau ritmul activității, care poate fi de tip încetinit (depresie, schizofrenie), periodic sau intermitent (PMD), succesiv (PMD) sau circular (ciclotimici), sau de tip accelerat (beția alcoolică); eficiența, în sensul că activitatea poate fi: coordonată; adaptată unui scop; ordonată în raport cu anumite motive. Unele activități pot avea un caracter diferit de cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
astenie constituțională”, în special la personalitățile introvertite sau la cele de tip schizoid net. În patologie, hipostenia favorizează dezvoltarea stărilor depresive, a neurasteniilor, depresiilor secundare, depresiilor melancoliforme periodice, caz în care poate lua aspectul izolării, inactivității cu închidere în sine (schizofrenie) sau al resemnării inerte. Tipurile de activitate se mai clasifică și după obiectul acesteia. În sensul acesta reținem următoarele: activitatea școlară de instruire și formare intelectuală, de deprindere a unor cunoștințe și activități, de învățare a unor comportamente; activitatea profesională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea socială, care este inactivitatea impusă în cursul unor situații de tipul: pensionare; șomaj; activități parțiale sau temporare; activități sezoniere; inactivitatea socială se poate datora și lipsei de calificare profesională sau școlară, absenței locului de muncă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte familiale; grupei de vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care se formează identitatea persoanei respective; având o mare încărcătură de evenimente și prefaceri, ea se caracterizează prin instabilitate, cu un risc crescut de îmbolnăvire psihică (tulburări de comportament, crize de adolescență, conduite de violență, idei și tentative de suicid, schizofrenie); această etapă de viață necesită măsuri speciale de protecție și educație orientate în direcția formării personalității copilului și adolescentului, în vederea protejării stării de sănătate mintală; etapa de stabilitate și echilibru bio-psihosocial reprezintă vârsta adultă și se întinde pe o lungă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vorbire de diferite tipuri, enurezis, encoprezis, stări anxioase; în perioada cuprinsă între 6 și 11 ani: dificultăți școlare, fobii școlare, obsesii, simptome variate de conversiune, ticuri; în perioada cuprinsă între 12 și 18 ani: tulburări de identitate, anorexie mintală, schizofrenie, comportament delictual. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că dezvoltarea din cursul copilăriei și adolescenței nu este decât o etapă de pregătire și transformare în direcția constituirii și desăvârșirii individului pentru viața adultă. Ea este formată din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
5 Autism, depresie, tulburări polimorfe de somn. 1,5 - 3 Negativism, constipație, coșmare, timiditate. 3 - 5 Fobii, coșmare, diferite tulburări de vorbire, enurezis, encoprezis. 6 - 11 Dificultăți școlare, obsesii, simptome de conversiune, ticuri. 12 - 18 Tulburări de identitate, anorexie mintală, schizofrenie, comportament delictual 2. Prima și a doua copilărie Psihoigiena copilului începe cu măsurile aplicate femeii gravide. Personalitatea și starea emoțional-afectivă, metabolismul femeii, ritmul somn-veghe sunt aspecte esențiale legate de dezvoltarea ulterioară a viitorului copil, precum și de perioada de embriogeneză. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru el; în acest caz, refugiul în imaginar devine un pericol grav pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fond se nasc îndoieli, scrupule, obsesii, fobii, ezitări, pudoarea morbidă; crizele pubertare cu caracter episodic; adolescența poate lua masca tuturor bolilor psihice. astfel, pot apărea bufee de tip reactiv sau psihotic, care fie sunt simple crize, fie exprimă debutul unei schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu de clarificat din punct de vedere diagnostic; se remarcă un amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum ar fi: impulsiuni nemotivate, îmbufnare persistentă, apelul la suicid, revolta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită; fondul ei se grefează pe starea de inactivitate și indiferență a tânărului față de viață și față de propria sa persoană, iar pe de altă parte, pe discordanța acestuia în raport cu realitatea; tinerii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptului că sunt obligați a trăi și a se dezvolta sub influența lor, subliniind în felul acesta semnificația morbigenetică a climatului psihofamilial negativ în procesul de formare a personalității viitorilor indivizi. Atmosfera relațiilor familiale poate constitui condițiile morbigenetice favorabile dezvoltării schizofreniei (J. Picat, B. Pasamanick, F.R. Scarpitti și S. Dinitz). Sunt descrise tipul de mamă schizofrenogenă (supraprotectoare, agresivă și dominantă, care-și îndepărtează copilul, din punct de vedere afectiv, din dorința de a-l proteja și domina) și profilul special al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominantă, care-și îndepărtează copilul, din punct de vedere afectiv, din dorința de a-l proteja și domina) și profilul special al tatălui (sever, crud, distant față de copil). P. Sivadon, R. Mises și S. Arieti recunosc la originea familială a schizofreniei tipul de mamă autoritară, la care se asociază un tată incapabil de acțiune și pasiv. Tipul paranoid de schizofrenie apare în familiile în care copilul este respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profilul special al tatălui (sever, crud, distant față de copil). P. Sivadon, R. Mises și S. Arieti recunosc la originea familială a schizofreniei tipul de mamă autoritară, la care se asociază un tată incapabil de acțiune și pasiv. Tipul paranoid de schizofrenie apare în familiile în care copilul este respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică). Capitolul 24 Psihoigiena grupelor sociale (II) 1. Persoana-limită Noțiunea de stare-limită nu este suficient de bine precizată. Ea se definește în raport cu normativitatea, fie că se referă la cadrele nosografiei uzuale (cazul-limită fiind transnosografic), fie că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai sus, în legătură cu evoluția bolii psihice, K. Jaspers mai vorbește și despre proces, care este tulburarea globală a personalității, ce înlocuiește actul de dezvoltare normală a acesteia prin intervenția unor „factori noi”, care schimbă viața psihică în contrast cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protejat etc. În toate situațiile mai sus descrise, igiena mintală poate contribui în mod direct și eficient la realizarea acestor deziderate, care în final privesc întreaga societate. Se impune depistarea precoce a bolilor psihice, în special a psihozelor endogene majore, schizofrenia și PMD, cu instituirea tratamentului de specialitate și supravegherea dispensarizată a acestei categorii de bolnavi. Se vor institui măsuri de psihoprofilaxia suicidului, a manifestărilor devenite agresive, măsuri de educație școlară, familială și socială. Se vor face propuneri pentru ameliorarea condițiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintale privind succesiv „sindroamele organice cerebrale”, „psihozele funcționale”, „nevrozele” și „tulburările de personalitate”. Diagnosticul unei tulburări la un nivel dat exclude diagnosticul unei tulburări situate la un nivel ierarhic superior, însă anticipează existența manifestărilor psihopatologice la nivelurile inferioare (diagnosticul de schizofrenie îl exclude pe cel de sindrom psihoorganic cerebral), dar se poate însoți de manifestări nevrotice). De aici și dificultatea validității diagnosticului în psihiatrie. De asemenea, asistăm la existența unor multiple diagnostice la un același bolnav în cursul evoluției sale clinice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania (E. Kraepelin, A. Kahlbaum, E. Kretschmer). Constituția schizoidă este tendința de a se închide în sine, fuga de viața reală, refugiul sau izolarea în reverie, imaginar, solitudine. Ea reprezintă terenul pe care se dezvoltă schizofrenia (E. Bleuler). Constituția psihopatică sau „moral insanity” este o slăbire a sentimentelor etice și afective, cu tendință spre instabilitate, impulsivitate, hipersugestibilitate, tulburări de comportament și acte antisociale, perversiuni sexuale etc. (K. Schneider, A. Petrilovitch). Constituția toxicomaniacă, în care este inclus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic de schizofrenie; indivizii cu PMD; bolnavii epileptici; alcoolicii cu tulburări psihice; debilii mintal; bolnavii de coree cronică Huntington; indivizii cu tendințe criminale sau criminalii. În 1924, Dr. Hauswirt, deputat în parlamentul elvețian, a propus ca lege în materie de igienă mintală soluția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]