368 matches
-
a psihiatriei din ultimele decenii - care a dus la o intensă psihiatrizare a existenței umane -, tulburările de personalitate au fost tot timpul descrise prin variante tipologice caracteriale care fac trimitere explicită la boli psihice. Au fost introduse denumiri ca TP schizoidă, paranoidă, obsesiv-compulsivă etc. Numărul claselor tipologice de tulburări de personalitate din DSM-IV nu derivă din principii teoretice și nu au la bază cumularea unor cazuri tipice exemplare studiată întâmplător, empiric. Ele au ca principiu călăuzitor existența bolilor psihice și sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensiuni în descrierea și sistematizarea tulburărilor de personalitate În direcția opusă fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poli ale celor cinci domenii ale FFM conțin cel puțin unele forme de maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
severă (individul nu poate viețui în comunitate și își petrece aproape toată viața adultă în instuții medicale sau penitenciareă. Privitor la tipurile de tulburări de personalitate, versiunea originală a PAS se referă la: 1. sociopat; 2. pasiv-dependent; 3. anancast; 4. schizoid; 5. exploziv; 6. senzitiv-agresiv; 7. histrionic; 8. astenic; 9. anxios; 10. paranoid; 11. hipocondriac; 12. distimic; 13. evitant. Aceste tipuri se regăsesc în literatura tradițională și în ICD-10. Tipurile categoriale rezultă dintr-o anumită combinație a trăsăturilor psihologice, evaluate prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale personalității. De exemplu, dacă tulburarea relațiilor interpersonale e o caracteristică a tulburărilor de personalitate, ea - susține Millon - se cere menționată la toate, în mod similar. Tabelul 6.5. Caracterizarea interpersonală a diverselor tulburări de personalitate (după Millonă. Conduita interpersonală Schizoid Neangajat (de exemlu, pare indiferent și detașat, răspunde rareori la acțiunile și sentimentele celorlalți, alege activitățile solitare, posedă interese „umane” minime, se menține în fundal, este distant și „invizibil”, nu dorește și nu se bucură de relații strânse, preferă un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin eventualele tulburări psihopatologice de pe Axa I - de exemplu, depresie sau schizofrenie. Însăși prezența unei tulburări de personalitate poate deforma autoevaluarea, subiectul tinzând să se prezinte altora într-un anumit fel, în mod diferit în cazul unui histrionic, narcisic, dependent, schizoid. Autoprezentarea mai poate fi modificată de nesinceritatea voită a subiectului. Acest fapt e valabil până la un punct și în cazul unei chestionări directe. Totuși, subiectul este cel ce se cunoaște cel mai bine pe sine, știe felul în care a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
9,0 REICH și colab. (1989Ă 11,1 Prevalența medie 12,9 Pentru tulburările de personalitate specifice, acestea variază între 1% și 3%. Diverși autori au semnalat unele diferențe între sexe. TORGENSEN, ZIMMERMAN și alții constată: în clusterul A, TP schizoidă ar fi mai frecvent la bărbați, în clusterul B, TP antisocială și TP narcisică ar fi mai frecvent la bărbați, cea histrionică la femei, iar cea borderline este egal distribuită. În clusterul C TP obsesiv-compulsiv e mai frecvent printre bărbați
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exemplu, în Norvegia (studiul lui TORGERSENĂ, obiceiul de a trăi împreună fără a fi căsătoriți se răspândește și e în egală măsură prezent și la cei cu tulburări de personalitate și la cei fără. Paranoicii sunt mai des divorțați, iar schizoizii frecvent necăsătoriți. Unele studii indică faptul că cei cu tulburare de personalitate sunt mai puțin educați decât cei fără tulburare de personalitate. Datele depind și de zona de selecție a cazuisticii. Singurul tip recunoscut cu bune rezultate este cel obsesiv-compulsiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
axele I și II este privită ca un continuum, care acceptă zone de tranziție și extreme, puncte de vedere ce trimit mai ales la modelul spectrului. Ambele perspective vor fi invocate. Clusterul A: personalități ciudate, excentrice. Acesta cuprinde TP paranoidă, schizoidă și schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu tulburările psihotice - de exemplu, schizofrenia - sau simptome psihotice - halucinații, delir. Interpretarea e de obicei făcută prin modelul spectrului, în sensul că tulburările de personalitate din acest cluster ar reprezenta variante atenuate ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar totuși multe particularități. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă constată și el că rudele schizofrenilor se caracterizează prin ciudățenii și introversie dar e dificil să se afirme dacă e vorba de o vulnerabilitate specifică pentru schizofrenie. Corelația între schizofrenie și TP schizoidă și schizotipală este descrisă mereu, dar studiile riguroase sunt puține și dificile. În timpul episodului schizofren, informațiile pacientului nu sunt pertinente, referințele de bază fiind cele ale aparținătorilor. După unul sau mai multe episoade, persoanele se poate schimba în sensul unui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrisă mereu, dar studiile riguroase sunt puține și dificile. În timpul episodului schizofren, informațiile pacientului nu sunt pertinente, referințele de bază fiind cele ale aparținătorilor. După unul sau mai multe episoade, persoanele se poate schimba în sensul unui defect de personalitate schizoid post-psihotic. În ultimii ani se discută mult despre simptomatologia prodromală care se poate extinde pe mulți ani înainte de debut. În cazul schizofreniei care debutează la vârste tinere poate fi dificilă, dacă nu chiar imposibilă, diferențierea între debutul lent progresiv, prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
efect recursiv, direct toxic și prin favorizarea unor comportamente agresive ce conduc la microleziuni cerebrale repetate. Efectul psihozelor și mai ales al schizofreniei asupra personalității este de asemenea comentat. Încă din anii `70 HUBER a descris un defect de personalitate - schizoid - după episoade schizofrene, distinct de defectul ce constă în persistența simptomelor specifice sau de cel energetic. Și în cazul episoadelor depresive repetate s-a comentat de asemenea un defect de personalitate, dar acestea e mai dificil de diferențiat de cronicizarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu una fobică sau depresivă medie. Există și studii care arată că tulburările de personalitate în unele cazuri nu agravează ci ameliorează evoluția în timp, de exemplu TP anankastă la un alcoolic. Un studiu indică chiar că persoane cu TP schizoidă și consum de alcool au avut o evoluție mai bună decât cei fără tulburare de personalitate (TYRER, 1997Ă. Intervine și problema tratamentului. În unele cazuri un tratament cu antidepresive, cu timostabilizatoare sau neuroleptice ameliorează nu doar tulburarea de pe Axa I
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a lungul unor lungi perioade de timp, în principiu toată viața. Problema ambianței preselectate se ridică și din aceste cazuri, ea fiind un factor de întreținere, uneori de compensare relativă. Dependentul caută persoane și medii autoritare care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau în considerare. Dacă manifestările disfuncționale de tulburări de personalitate se evidențiază în orice situație, predilecția pentru anumite situații sau medii sociale poate fi comentată mai ales ca o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de ansamblu a rolului existențial. Sunt evitate astfel „mini-sfârșiturile” dialogului terapeutic și apariția rezistenței (RACKER, 1968, SCHLESINGER, 2005Ă. Personalitățile patologice de cluster A pot beneficia de psihoterapii suportive atunci când afișează atitudini reținute și indiferență mai mult aparentă - în cazul tipurilor schizoid și schizotipal sau când asociază depresia la personalitățile paranoice (GABBARD, 2000Ă. Dintre personalitățile de cluster B se pretează - în condițiile stabilității în timp a terapiei - la tehnici suportive TP borderline și TP histrionică, nu și TP narcisică și TP antisocială
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scăzută la frustrare, deficitul cognitiv cu substrat organic cerebral, capacitatea redusă de abstractizare dar și nivelul ridicat de pragmatism și de preferință pentru concret. Experiența clinică arată că personalitățile patologice de cluster A nu răspund la tehnicile psihanalitice, exceptând tipul schizoid care însă este tentat să renunțe relativ rapid sau să crească progresiv durata pauzelor dintre întâlnirile terapeutice. Curele psihanalitice sunt dificil de asemenea de inițiat la personalitățile patologice de cluster B. Totuși empatia manifestă a terapeutului și evitarea fenomenelor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1988, BENJAMIN, 2003Ă. În acest context este de asemenea bine cunoscută tendința de a integra definiției tulburării de personalitate esențiale, disfuncționalitățile interpersonale și sociale (LIVESLEY, JANK, 1998, JOHNSON și colab., 2000, OLDHAM, SKODOL, 2000Ă. De altfel criteriile diagnostice pentru TP schizoidă, TP schizotipală, TP borderline și TP dependentă integrează numeroși termeni de factură interpersonal-relațională (APA, 2000Ă. PARKER (2002Ă consideră la rândul său că un prim nivel al caracterizării tulburărilor de personalitate este cel al tulburării de ansamblu a funcționării interpersonal-sociale, cel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a ședințelor și de asocierea altor variante psihoterapeutice (SHEA, 1993Ă. Terapiile de grup în ansamblul lor sunt mereu confirmate ca și cvasiobligatorii în orice strategie terapeutică elaborată pentru pacienții cu tulburări de personalitate. Ele sunt cu precădere indicate la TP schizoidă, TP schizotipală, TP histrionică, TP borderline, TP dependentă, TP evitantă și într-o oarecare măsură la TP obsesiv-compulsiv. Sunt dificil de aplicat sau puțin eficiente la TP paranoică, TP antisocială și TP narcisică. Asocierea mai multor tulburări de personalitate diminuă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
BENDER și colab., 2003Ă. Într-un mod greu de anticipat pacienții schizotipali s-au dovedit cel mai intens preocupați de relațiile cu terapeutul - dar în afara întâlnirilor propriu-zise - diversitatea atributelor cognitiv-imaginative reprezentând adesea o sursă de motivații pentru contactele interpersonale. Detașarea schizoidului dezavantajează alianța terapeutică la fel ca și nevoia permanentă de autoafirmare chiar și bine disimulată - a personalităților paranoice. Personalitățile de tip borderline și histrionic sunt mereu sensibile la dovezile de căldură și sprijin, fiind doritoare de relații cât mai stabile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor personalității trebuie menționat faptul că cele aparținând clusterului A au fost cel mai puțin studiate din perspectiva terapeutic-reabilitativă. Puținele date cunoscute MAIER (1999Ă arată utilitatea unor doze mici de neuroleptice în controlul ideilor de referință ale pacienților cu TP schizoidă și TP schizotipală. Nu există nici un studiu care să evalueze eficacitatea intervențiilor psihoterapeutice și socioterapeutice. În ansamblu, ele se consideră a fi puțin eficiente pe termen scurt și ineficiente pe termen lung în cazul TP schizoidă, TP schizotipală și TP
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale pacienților cu TP schizoidă și TP schizotipală. Nu există nici un studiu care să evalueze eficacitatea intervențiilor psihoterapeutice și socioterapeutice. În ansamblu, ele se consideră a fi puțin eficiente pe termen scurt și ineficiente pe termen lung în cazul TP schizoidă, TP schizotipală și TP paranoică. În cazul TP antisociale dificultatea realizării unei alianțe terapeutice este reală dar mult argumentată de prejudecățile corpului medical psihiatric. Tehnicile psihoterapeutice pot fi utile în modelarea unor abilități relaționale și a lumii valorilor personale. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Publishing, pp. 103-126 KIESLER DJ (1986Ă - The 1982 interpersonal circle: an analysis of DSM-III personality disorders. In „Contemporary Directions in Psychopathology: Toward the DSM-IV”, edited by MILLON T, KLERMAN GL, New York, Guilford Press KLEIN M (1946/1975Ă - Notes on some schizoid mechanisms in Envy and Gratitude and Other Works. New York, Flee Press, pp 1-24 KOENIGSBERG HW et al (1999Ă - Relationship between depression and borderline personality disorder. Depress Anxiety, 10: 158-167 KOENIGSBERG HW et al (2000Ă - Borderline Patients: Extending the Limits of
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterul B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline și narcisică. Varianta morocănoasă, disforică înclină spre depresivul iritabil, impulsiv și suspicios. Grandiozitatea ar putea fi o trăsătură de tip narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]