371 matches
-
rândurile în care cinstitul autor din veacul al XVIII-lea și-a dedicat mintea și energiile binelui public. Vanitatea intelectualului, însă, a militantului de salon, nu suportă altă vecinătate decât a teoreticienilor oficiali, propagandiști care au justificat o istorie modernă schizoidă. Atâta doar că, în sensul binelui public, „progresul“ nu trece dincolo de cosmetica subconștientului. * Nu cred că inteligența umană va putea împiedica vreodată meteorologia debilă a planetei să intre în „călduri“ și să-și savureze astfel „erotismul“ inconștient. Ba chiar sunt
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pot constrînge indivizii să le urmeze în mod legal. Dar ele nu pot funcționa cu adevărat doar impunînd convenții legale, fără a propune și convingeri morale. Altminteri, distincția ușor livrescă dintre societatea legală și societatea reală riscă să devină modul schizoid de funcționare cotidiană a societății : cînd după convenții, cînd după convingeri. Safeăsarma De cîte ori se apropie sărbătorile de iarnă, mă cuprinde un soi de pathos sarmalic. Începe (iar...) să miroasă a sarmale peste Munții Carpați, vorba poetului, și această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
viselor sale mai spectaculoase, vise care trădau o disponibilitate cronică spre deghizare și senzațional. Asta, bineînțeles, dacă fragmentele în cauză erau autentice, dacă nu le interpolase cineva pentru a sugera că autorul lor ar fi fost un personaj cu personalitate schizoidă și fracturată, deviind de la realitate cu ajutorul a tot felul de travestiuri, unele chiar în acea stare de dereglare cerebrală numită somn. După vizita la mătușile din Botoșani, Leo se visă, pe banca din parc, în chip de strungar și infanterist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să-nlocuim „american” cu „român”, și realitatea americană din urmă cu 50 de ani se va suprapune perfect și promiscuu, peste realitatea românească de acum, distanțele temporale, spațiale, socio-culturale și de orice fel anulîndu-se Într-o confuzie grotescă de tip schizoid; vedem cam același scriitor, suferind de aceleași manii și migrene, Într-o aproximativ aceeași realitate. Și cînd te gîndești la isteria cu care se vorbește la noi În mileniul trei despre televizor și realitate și informație și moartea culturii, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doar frumoși, unii numai urîți, alții insipizi, există și figuri de oameni răi dar nu antipatici -, nuanța enunțului te pune pe gînduri și n-ai timp să stai pe ele deoarece ești cronometrat și la sfîrșit catalogat impulsiv, agresiv, paranoic, schizoid, te Întrebi dacă simți ceva față de tine, față de personaje, milă, ură sau repulsie, nu simți nimic, ești ca un paralitic și te plimbi cu căruciorul prin curte, societatea-i grav bolnavă, majoritatea-s săriți cu totul de pe calea ferată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Iordan, compusă/cîntată de el, îmi azvîrle-n față ace de gheață. Mă rade de pe picioare, ca pe turnurile gemene americane avioanele deturnate. Mă prăbușesc în plîns. Bătăile pendulei, interferînd sonata, mă aruncă în alt timp. Sînt copilul cu copilărie schizoidă: la București, între lucrurile Lisellei lucruri cu inimă (ca pendula asta, darul ei; i-a dăruit-o mamei cînd a plecat în Franța) și la Iași. Mi-e dor de lumea Lisellei, atît de altfel. De mirosul prietenelor ei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de personalitate au fost raportate de pacienți ca fiind comorbide cu fobia socială într-o proporție semnificativă. Ratele estimate ale tulburărilor de personalitate comorbide conform criteriilor ICD-10 în NSMHWB au fost: 35,8% anxioși (evitanți), 24,3% anancastici, 27,2% schizoizi, 20,7% dependenți și în jur de 12% paranoici, impulsivi și borderline. Există o probabilitate mai mare ca indivizii cu o tulburare de personalitate comorbidă să manifeste niveluri mai ridicate ale simptomelor și incapacitării, dar au șanse la fel de mari să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de grup se cere o evaluare atentă, deoarece multe tulburări de personalitate comorbide împiedică sau complică acest format de tratament. În special, tratamentul de grup este adesea nepotrivit pentru pacienții cu tulburări de cluster A și B (tulburări de personalitate schizoide, schizotipale, paranoide, borderline, histrionice, narcisiste și antisociale). Pacienții care vor cere exagerat de mult sprijin și atenție în confruntarea cu situațiile dificile și stresante, pacienții care sînt excesiv de preocupați de ei înșiși și de nevoia lor de atenție și pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai susținut că în societatea mediatizată și informatizată postmodernă, individul este cel mult "o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea și dispersia subiectului în modernitate. În toate aceste teorii, identitatea apare ca extrem de instabilă, în anumite teorii postmoderne, dispărînd cu totul de pe "scena" unde: ""Sinele TV" este individul electronic par excellence care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
droguri sau consumul lor, prin activitate sexuală sau alte activități sociale sau de relaxare. Jucătorul devine "cineva" dacă reușește să-și cîștige identitatea prin admirația și respectul celorlalți jucători. Unul dintre principiile care structurează serialul Miami Vice indică o dihotomie schizoidă în procesul de construire a identității celor două personaje principale și arată tensiunile existente în prezent în cadrul acestui proces. Așa după cum am mai arătat, Crockett și Tubbs sînt polițiști și jucători în multe episoade, jucînd rolul criminalilor pentru a-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
extravert. La aceste două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lentoare otrăvită, în ființa zăbrelită îi determină, la fel, invariabil, cititorului un frison simpatetic. În special pentru că poetul exploatează în primul rând acele trăiri ce tatonează, invariabil, experiența limitei ca ruptură de o alteritate infernală, dar și de o interioritate schizoidă ("Iată cum trăiesc, cum nu mor! M-au ars flăcările, m-au ronțăit șacalii, m-au bătut dușmanii, m-au jupuit. Arsul de mine, ronțăitul de mine, bătut, foarte bine jupuit, vai mie, sunt cel mai viu! Nu s-ar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime; tipul nervos (hiperemotiv) caracterizat prin iritabilitate excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare de agitație: comite acte de violență sau neglijență; tipul schizoid (introvertit) comite acte de imprudență. b) Criminali psihonevrotici : tipul psihostenic caracterizat prin stări de îndoială, teamă, inacțiune; tipul neurostenic, sensibil la oboseală, ipohondru; tipul isteric. 4. Criminalul lipsit de scrupule sexuale Infracțiunile în legatură cu viața sexuală sunt cele mai
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici a căror manifestări exterioare pot fi foarte apropiate celor ale schizoizilor. Foarte inventivi și abili aceștia livrează adevărați specialiști în simularea unor agresiuni ori atentate la pudoare. Trebuie deci să reținem că nu atât nevrozele propriu-zise cât tendințele nevrotice par să aibă importanță în criminologie. Psihopatiile sunt extrem de răspândite printre delicvenți
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cazul nevropaților), cu rare excepții stabilite pe cale de expertiză psihiatrică, când se constată totuși absența responsabilității. Specialiștii sunt de acord că este greu de stabilit legătura dintre psihopatie și o anume tipologie de delicvență. Statistica relevă totuși indivizi cu trăsături schizoide orientându-se spre delictele care presupun abilitate, ca: abuzul de încredere, escrocheria și indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea mult din propria experiență sau din sfaturile altora. Aceasta explică și dificultățile de reeducare a acestora, marea rată a recidivei în rândurile psihopaților. Psihozele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și durduliu, cu membre scurte, față rotundă și nas mic, cu temperament cicloid (normal extravertit, optimist, destins și echilibrat emoțional); b) astenic înalt și zvelt, cu membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
membre lungi și subțiri, față alungită, îngustă și osoasă și nas mare, cu temperament schizoid (introvertit, liniștit, timid și neechilibrat emoțional); c) atletic statură medie, umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umeri largi, șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tipul paranoid - temător, suspicios; - tendință la imaginație interpretativă; - iritabili, cverulenți; - sentimentul că sunt persecutați. - boala este percepută ca un „asalt din afară”. - suspiciune și teamă legată de tratamentele aplicate; - impresia că „ceva i s-a făcut din afară” 6) Tipul schizoid - distant, nesociabil, detașat de evenimentele vieții; - relații minime cu alții; - izolat, rece. - boala accentuează închiderea în sine; - retragere, necomunicare. 7) Tipul narcisic - dificultăți, reticențe în a cere ajutor din afară; - dorința de a da impresia, de a părea puternic, stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția glischroidă-vâscoasă, bradipsihică. 2) Dezechilibrații majori: reprezintă o categorie mai nuanțată: a) subiecții care au reușit, într-o anumită privință să se adapteze la un anumit tip de mediu, care este el însuși anormal, viciat; b) stările nevrotice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul de a fi al acestei categorii de indivizi a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizare al gândirii, sau chiar ca tulburări propriu-zise (J. de Ajuriaguerra). Autorii americani pun accentul pe tulburările modelului de personalitate și, în special, pe trăsăturile acestuia. În acest cadru ei includ personalitățile inadecvate și tipurile de personalitate apropiate psihozelor: personalitățile schizoide, ciclotime și paranoide. În ceea ce privesc tulburările trăsăturilor de personalitate sunt menționate personalitățile compulsive, care predispun la o decompensare psihonevrotică, personalitățile emoționale instabile și personalitățile pasiv-agresive. E. Dupré și A. Dumas descriu câteva tipuri, particulare de personalitate de tip „psihopatic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitățile compulsive, care predispun la o decompensare psihonevrotică, personalitățile emoționale instabile și personalitățile pasiv-agresive. E. Dupré și A. Dumas descriu câteva tipuri, particulare de personalitate de tip „psihopatic”: ciclotimii, hiperemotivii, paranoicii, perverșii, mitomanii. E. Kretschmer distinge, în cadrul tipurilor constituționale, ciclotimii, schizoizii și vâscoșii epileptoizi. Problema psihopatiilor capătă contur precis odată cu studiile lui K. Schneider. Pentru acesta, personalitățile psihopatice sunt personalitățile anormale în măsura în care ele afectează caracterul și deranjează societatea. Psihopatiile se diferențiază de psihoze, întrucât, susține K. Schneider, ele nu transmit „predispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]