1,037 matches
-
revin tehnicilor de manipulare prin discursul public și prin mijloacele mass-media (presă, radio, TV etc.). Rolul acestora, în situațiile de criză socială este de a crea curente de opinie contradictorii, în continuă schimbare, cu caracter derutant sau chiar confuz, producând scindarea comunităților social-umane în grupe adverse, fapt care duce la o stare de nesiguranță ce poate fi împinsă până la absurd. Toate acestea „traumatizează” comunitățile umane, produc o stare de tensiune internă de grup generatoare de conflicte. Răspunderea revine instituțiilor statului și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce se numește în mod curent o istorie a literaturii trebuie să fie deopotrivă o istorie a ideilor literare, o istorie a stilurilor, a formelor și valorilor, o operă critico-estetică și filologică. Se vede aici reacția programatică și polemică față de scindarea istorică a criticii românești în două filiere polare. Aparent mai viguroasă, una dintre ele, cea antifilologică și speculativă, își are sursele în criticismul maiorescian, ajungând prin C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, G. Călinescu până la Tudor Vianu. Cea de-a
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Tania Radu, Victorie fără record, LAI, 1994, 3; Georgeta Drăghici, „Dimineața unui miracol”, ST, 1994, 4-5; Negoițescu, Scriitori contemporani, 316-321; Alex. Ștefănescu, Un om, RL, 1996, 42; Daniel Cristea-Enache, Nu râde, Céline!, ALA, 1997, 386; Gheorghe Grigurcu, Un jurnal al scindării, RL, 1998, 47; Dicț. esențial, 562-564; Gheorghe Grigurcu, Cele trei exiluri, RL, 2001, 17; Dan Mănucă, Tirania esteticului și pânzele cenușii ale adevărului, CL, 2002, 11; Gheorghe Grigurcu, Intelectualul în istorie, RL, 2003, 1, 2; Manolescu, Enciclopedia, 524-526; Carmen-Ligia Rădulescu
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
secolul al XVIII-lea la doi bunici la sfârșitul secolului XX. Familia cu cele patru niveluri ale sale multiplică În sânul său schimburile intergeneraționale, de la părinți la copii și invers, ceea ce antrenează scăderea prăpastiei dintre generații și o mai mică scindare a vârstelor vieții (apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub motoul: „Munca, familia, patria”; 2. generația 1925-1935
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de frecvente în sociologia vremii. Așadar, societatea postindustrială, care abia se contura în vremea lui D. Bell, risca să se bazeze pe o mare scindare între raționalitatea ce domina în lumea economică și iraționalitatea tot mai extinsă din sectoarele culturii artistice și ale culturii vieții de zi cu zi. Numai prin eliminarea acestei scindări ar fi devenit posibilă reinstaurarea concordanțelor și accelerarea dezvoltării. Teoreticienii de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vremea lui D. Bell, risca să se bazeze pe o mare scindare între raționalitatea ce domina în lumea economică și iraționalitatea tot mai extinsă din sectoarele culturii artistice și ale culturii vieții de zi cu zi. Numai prin eliminarea acestei scindări ar fi devenit posibilă reinstaurarea concordanțelor și accelerarea dezvoltării. Teoreticienii de mai târziu au venit însă cu alte soluții, pentru că problema pe care au formulat-o a fost întru câtva diferită. Oricum, este de observat că Bell operează cu unele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bulversante ale transformărilor economice, sociale, politice și culturale. Totuși, se poate spune că religia și alte surse de afirmare a identităților colective oferă posibilități de construcție a identităților individuale, dar pot deveni și surse de diferențiere și mai ales de scindare și tensiune socială. Din acest punct de vedere, multiculturalismul identităților colective cuplat cu un stat național tot mai slab și cu erodarea „programelor instituționale” clasice anunță sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ai bogăției economice. Societatea noastră în tranziție pare să ofere încă o bază de legitimare a unor astfel de asocieri ciudate între bogăția de resurse și sărăcia de reprezentare a sinelui pe scena socială. Odată cu aceasta, apar și mai puternice scindările dintre intelectualii autentici („boieri ai minții” i-a numit cineva lipsit de umor), care dispun de o largă varietate reală și prospectivă de reprezentări identitare ale sinelui, și o debordantă panoplie de nouveaux riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
constructiv cel mai important al epocii. Încet-încet, cultura academică se scindează în forma a ceea ce englezul C.P. Snow numea, prin anii ’50 ai secolului trecut, „cele două culturi” - științifică și umanistă - care au ajuns să comunice prea puțin între ele. Scindarea din cultura academică se îmbina însă și cu o transformare universitară ce ținea mai mult de tipul industrial de organizare capitalistă a muncii și a relațiilor. Martor al epocii și referindu-se la o tendință de „americanizare a universității germane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
își dau întâlnire nume importante ale vieții literare și culturale clujene. Eugen Uricaru discută despre Schizofrenia de stat, Mircea Zaciu glosează pe marginea dictaturii, cenzurii și artei (Capul poetului pe tava cenzurii), în vreme ce Andrei Marga analizează riscurile pe care prelungita scindare a individului le poate aduce stabilității unei democrații tinere. În maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor impudice, Ștefan Agopian propune un scurt remember narativ (Despre penicilină și timbre). Zonele fierbinți ale socialului și politicului sunt abordate de Alexandru Vlad, Mihai Dragolea
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
sunt, pe de o parte, realizarea dorinței de masturbare și, pe de altă parte, recunoașterea unei amenințări „se mențin ca nucleu al unui clivaj al eului”. Freud subliniază eficacitatea acestei apărări, deși „succesul său a fost atins cu prețul unei scindări a eului, al unei rupturi care nu se va mai vindeca niciodată, ci dimpotrivă, va crește o dată cu trecerea timpului”. Să remarcăm în trecere că, împărțit în două, Freud (1938/1987) se află el însuși, în mod inconștient, într-o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
izolări de Occident a democrațiilor populare ale Europei de Est. Ultima lovitură dată de comuniști În ascensiunea lor spre monopolizarea puterii urma să fie alungarea regelui Mihai pe 30 decembrie 1947 și proclamarea Republicii Populare Române. Comuniștii au forțat o scindare a Partidului Social-Democrat din România. La Congresul al VIII-lea al PSDR din 4-9 octombrie 1947, gruparea colaboraționistă condusă de Mișa Levin, Lothar Rădăceanu și ștefan Voitec a impus o rezoluție privind unificarea PSDR-ului și PCR-ului. Congresul al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elementele-cheie ale campaniei electorale din 2000. Subvenționarea costurilor pentru diverse produse, impozitul gradual pe venitul global și eradicarea sărăciei au devenit, după această dată, principalele teme ale programelor politice ale partidului. Partidul Democrat: valorizarea imediată a social-democrației europene Constituit În urma scindării Frontului Salvării Naționale, Partidul Democrat s-a coagulat În jurul aripii conduse de Petre Roman În cadrul FSN. Prezența masivă a tehnocraților În interiorul elitei PD a structurat identitatea partidului În jurul unui program reformist care urmărea tranziția la economia de piață, privatizarea și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
descentralizarea economiei, liberalizarea prețurilor, privatizarea Întreprinderilor de stat sau decolectivizarea au fost criticate Însă dur de președintele Iliescu și de membrii marcanți ai FSN precum Alexandru Bârlădeanu sau Dan Marțian, conflictul În jurul ritmului și naturii reformelor ducând, În 1992, la scindarea partidului. După această dată, partidul condus de Petre Roman s-a prezentat ca o formațiune social-democrată de tip european, promotoare a principiilor democrației moderne de tip occidental și a reformei economice. „Sunt Înainte de toate liberal și apoi socialist”, declara Petre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi primit În interiorul lui. ș...ț Pentru noi era important ca toată lumea să stea la aceeași masă și să vadă ce se poate restructura. Partid cu un electorat stabil de 6-7%, PDAR a părăsit scena parlamentară În 1996, imediat după scindarea formațiunii din motive privind alianțele cu PDSR. Rolul PDAR pe scena politică postcomunistă a fost Însă unul dublu. Pe de o parte, el a asigurat susținerea Guvernului Văcăroiu, prin integrarea unei alianțe parlamentare cu FDSN/PDSR. Pe de altă parte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
timpului, de unde și ocurența simbolurilor insularității. Aventura poeziei, realitate suverană, deasupra vicisitudinilor devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor amiezi” de către „Fata verde Una”, ciobanul lui B. este absorbit în somnul luminat de
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
militant, atent și prob în observarea faptului social, inițiază anchete, campanii de presă, polemici; e, în egală măsură, publicist literar și cronicar de spectacol. Cu Iosif Nădejde și I. C. Frimu se va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea scindării PSDMR, în preajma Congresului al VI-lea. Ulterior, se stabilește la Galați, unde va profesa avocatura „cu știință și conștiință” (F. Aderca), dar fără să abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează, în 1902, la
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
relație, în condițiile în care discuțiile din cadrul ședințelor cu părinții se concentrează în principal pe problema banilor pentru fondul clasei (reparații, activități extrașcolare etc.). Din cauza situației financiare precare, părinții intervievați nu pot contribui la aceste acțiuni, ceea ce conduce la o scindare a colectivului de părinți în săraci și bogați, primii autoexcluzându-se și fiind în același timp excluși de la deciziile clasei. La ședințele cu părinții, cele două „grupuri” se așază separat, părinții fără posibilități așezându-se „într-un colț”, fără a avea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
extindere a posibilităților tehnice ci și a sferei real obiective a picturii. Colajele și montajele cubistilor, ”manifestul etnic al plasticii futuriste” a lui Boccioni, începuturile constructivismului rusesc, ready-made-urile, întregul interes pentru lucrurile banale, fără importanță, chiar gunoaie, produc o puternică scindare între pregătirea clasică a actului de creație și spontaneitatea ce-i ia locul. Realitatea nu mai e reprodusă cu ajutorul pensulei și a culorii ci direct în tridimensionalitatea sa, iar parafrazarea ei capătă alte dimensiuni. Banalitatea realității cotidiene este ridicată prin
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material, a diminuării accentuate a activităților extrașcolare, sugerând formarea prin mijloace profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l ajute să
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Români! Stimați alegători! Asistăm astăzi la un moment crucial în istoria țării Moldovei lui Ștefan cel Mare! Și anume - alegerea domnului! Aș dori să reușim astăzi, în această zi benefică, să dăm dovadă de unire între noi și nu de scindare, de separare... în privința alegerii candidatului, pentru ca programul nostru politic - Unirea Principatelor - să poată să fie realizat în acest an! Dacă nu ne vom înțelege în alegerea unui singur candidat care să realizeze Unirea Moldovei cu Țara Românească atunci se va
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
fapt nu era ea, ci o soră geamănă de a cărei existență nu știuse niciodată. „Cum dracu am putut face una ca asta?“ se gândi el, uitându-se la mașină. Ca în multe alte prilejuri similare din trecut, simțea o scindare între el și George cel care săvârșea asemenea lucruri. Și totuși el era acea persoană și se simțea bine cu celălalt, tachinându-l cu blândețe. „Ce stupiditate!“ continuă să-și spună, acum că pășise pe tărâmul consecințelor. „Țineam mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nunțile durau trei-patru veșnicii / pomii erau din albine de aur / fulgera și tuna cu colinde în vară...) și acum, sinele s-a metamorfozat, noua identitatea pe care și-a durat-o fiind eu cel fără-de-tine, dar fără a avea sentimentul scindării sufletești, chiar dacă, retoric, își strigă iubita și timpul care nu mai e: Unde ești?, fiindcă presentimentul iernii - de care mă tem - nu-i provoacă un cataclism sufletesc, din moment ce are imensa fericire că, prin ea, a avut totul, că ea e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
își au justificarea lor“ - e la fel de justă ca următoarea: modelul D. Gusti a fost „cea mai consistentă alternativă universitară la modelul Nae Ionescu“. De aici poate începe o analiză serioasă a rețelei de fenomene teoretic antinomice, practic comple mentare, cu scindări și cartelări la fel de surprinzătoare, ce caracterizează evoluția (involuția) tinerei generații în deceniile interbelice. Iar Paul Cernat, pe două coloane din patru, face un inventar convingător pentru ce va să zică mulțimea deviațiilor într-un cuprins deliberat - și vinovat - acuzat de monomanie extremistă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Țeposu, Sorin Dumi trescu, Alin Teodorescu, Ion Cristoiu, Alex Ștefănescu, Cristian Hadjiculea, Alina Mungiu versus grețoasa cohortă a pseudo apolitismului arghirofil fesenist (Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Augustin Buzura, Paul Everac, Sergiu Nicolaescu, Petre Sălcudeanu ș.cl.), după scindarea prosau anti Monica Lovinescu, Noica, Marino, Liiceanu, Patapievici și Cu lia nu a pieții (și vieții) literare, după eșecurile Goma, Botez, Tudoran și jalnicele triumfuri pe nume Pacepa, Pleșiță, Merce... a fost cam greu să mai convingi un douămiist de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]