876 matches
-
vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai la ceremonii. (IV
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai la ceremonii. (IV, 66, 70). De aceea suntem de părere că și această notiță trebuie raportată la Agatirși. Tot despre aceștia adaugă Herodot că au femeile în comun și acest amestec stabilind între toți indivizii o frăție și o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lor e turtit, fața roșie.» Deși prin unele trăsături această descriere i-ar apropia de rasa mongolă, precum scurtimea părului și asemănarea între bărbați și femei, totuși caracteristica lăsată de Hipocrat nu e destul de precisă pentru a determina felul rasei Sciților, ca aparținând celei mongole. Lipsește mai ales un punct esențial, care fără îndoială ar fi trebuit să lovească pe medicul grec, dacă l-ar fi văzut, anume nasul turtit, ochii și sprâncenele oblice, lucru de care el nu face nici o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lucru de care el nu face nici o amintire. Apoi rasa mongolă e de obicei slabă și nu are pântecele atârnând. Fenomenele de această natură, pe care le înfățișează rasa chineză, sunt datorate îngrășării prin întrebuințarea opiului. Herodot deosebește anume de Sciți un popor ce ar locui către munții Urali, tocmai prin faptul că acest popor ar avea nasul turtit, dovadă că Sciții nu-l aveau în această formă (IV, 23). Cercetarea resturilor din limba scitică, oricât de puține ar fi ele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de această natură, pe care le înfățișează rasa chineză, sunt datorate îngrășării prin întrebuințarea opiului. Herodot deosebește anume de Sciți un popor ce ar locui către munții Urali, tocmai prin faptul că acest popor ar avea nasul turtit, dovadă că Sciții nu-l aveau în această formă (IV, 23). Cercetarea resturilor din limba scitică, oricât de puține ar fi ele, ne va dovedi într-un chip învederat că Sciții îndeobște erau un popor de rasă arică și anume mai mult apropiat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tocmai prin faptul că acest popor ar avea nasul turtit, dovadă că Sciții nu-l aveau în această formă (IV, 23). Cercetarea resturilor din limba scitică, oricât de puține ar fi ele, ne va dovedi într-un chip învederat că Sciții îndeobște erau un popor de rasă arică și anume mai mult apropiat de ramura eranică din acest trunchiu. Herodot spune că in Sciția s-ar afla adeseori oameni loviți de slăbăciune, care ar ajunge să semene foarte mult cu femeile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Evâ-Qeeg (IV, 67 și I, 105). Această vorbă, explicată de Herodot prin dvd’Qoywog și de Hipocrat prin dvavâțiUg (§ 22) înseamnă nebărbătesc. Etimologia cuvântului se află în limba zendică: nar bărbat și negativul e, a privativ latin, care înseamnă ne. Sciții dădeau, după Herodot, Amazoanelor numele de Oiorpata, din cauză că ele ucideau pe copii de parte bărbătească ce se nășteau între ele (IV, 110). Herodot el insuși explică acest cuvânt prin ucigător de bărbați, căci in limba scitică cuvîntul oior ar înseamnă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
wyras, celticul gwr, bărbat; iară pata este sanscritul bad, elenicul na-vânato, latinul batuere, slavicul biti, a bate, a ucide, Un topor de aramă cu două ascuțișuri se numea în limba scitică Sagara, ^ayaQiv. Acest cuvânt stă foarte aproape de latinul securis. Sciții fiind un popor de arcași, numele lor își găsește explicația în germanicul Schütze, arcaș, și o analogie în latinul scutum. Am raportat mai sus etimologiile numelor de râuri, Porata și Tiarantus, pe care le-am găsit tot in limbile arice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scr. sourya, soare. IlanTccdog, Jupiter; comp. vechiul persic bab, babai, noul persic baba, bab, zeul cel mare și atotputernic. Numele proprii: 4<)iaiiiid")]c, narțyanud-^g; comp. zendicul paeça, formă, figură. Tla^ccXdrai (Herod. IV, 61), cei mai superiori dintre Sciții regali; comp. zendicul paradhata, cei mai supremi. Această analiză a cuvintelor celor ce prezintă etimologiile cele mai necontestate, dovedește într-un chip învederat că Sciții se țineau mai aproape de rasa eranică și că erau deci și ei o viță din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
g; comp. zendicul paeça, formă, figură. Tla^ccXdrai (Herod. IV, 61), cei mai superiori dintre Sciții regali; comp. zendicul paradhata, cei mai supremi. Această analiză a cuvintelor celor ce prezintă etimologiile cele mai necontestate, dovedește într-un chip învederat că Sciții se țineau mai aproape de rasa eranică și că erau deci și ei o viță din marea familie arică. Fără îndoială că rămășițele limbii lor datând din timpuri foarte vechi, când încă poate nu se di-ferențiase încă bine deosebitele limbi ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vechi, când încă poate nu se di-ferențiase încă bine deosebitele limbi ce se desfăcură pe rând din tulpina arică, se pot ușor găsi asemănări și în alte limbi din acest grup, ceea ce nu poate lipsi limbii pe care o vorbeau Sciții caracterul ei eranic, care se arată ca predomnitor. Cât despre Agatirși resturile limbii lor sunt aproape nule. Cele câteva nume proprii ce ni le-au păstrat Herodot, ne arată o asemănare cu numele scitice. Astfel numele etnic al Agatirșilor Aya
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Cât despre Agatirși resturile limbii lor sunt aproape nule. Cele câteva nume proprii ce ni le-au păstrat Herodot, ne arată o asemănare cu numele scitice. Astfel numele etnic al Agatirșilor Aya&vQoog seamănă cu Idav&VQOog numele unui rege scit(Herod.IV,16); J^Tcaț)-yaneî&rjG este numele unui rege scit și al unui agatirs (Herod. IV, 76, 78), și aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
proprii ce ni le-au păstrat Herodot, ne arată o asemănare cu numele scitice. Astfel numele etnic al Agatirșilor Aya&vQoog seamănă cu Idav&VQOog numele unui rege scit(Herod.IV,16); J^Tcaț)-yaneî&rjG este numele unui rege scit și al unui agatirs (Herod. IV, 76, 78), și aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți și Agatirși nu se împotrivește arătarea lui Herodot că «în celelalte, moravurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Aya&vQoog seamănă cu Idav&VQOog numele unui rege scit(Herod.IV,16); J^Tcaț)-yaneî&rjG este numele unui rege scit și al unui agatirs (Herod. IV, 76, 78), și aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți și Agatirși nu se împotrivește arătarea lui Herodot că «în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scit(Herod.IV,16); J^Tcaț)-yaneî&rjG este numele unui rege scit și al unui agatirs (Herod. IV, 76, 78), și aceeași finală se regăsește la numele unui alt rege scit, AQicmti&^g (IV, 78). În contra acestei apropieri intre Sciți și Agatirși nu se împotrivește arătarea lui Herodot că «în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele cele mai deosebite pot semăna la moravuri; apoi o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în celelalte, moravurile Agatirșilor ar fi în destul de asemănătoare ca acele ale Tracilor» (IV, 104), întrucât mai întâi am văzut că popoarele cele mai deosebite pot semăna la moravuri; apoi o asemănare a fenomenelor vieții morale la Traci și la Sciți s-ar explica chiar prea bine prin comunitatea originii lor în marele trunchiu al Arilor. Mai trebuie amintită încă și legenda scitică care făcea ca cele trei popoare principale ale Sciției să se tragă din trei frați: Agatirsos, Gelon și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
principale ale Sciției să se tragă din trei frați: Agatirsos, Gelon și Scites» (Herod. IV, 9, 10). Prima pătură de popoare care istoricește se adeverește a fi existat prin Dacia sunt niște neamuri da rasă eranică, împărțite in două grupe: Sciții in partea șesă, Agatirșii în acea muntoasă. Din aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acea muntoasă. Din aceștia cei dintâi cutreierau în vecinicile lor migrațiuni partea plană a Moldovei și Munteniei; iar Agatirșii care se așezaseră, cultivau via si albinele si extrăgeau aurul din râuri sau din pământ, în cetatea muntoasă a Transilvaniei. Dacă Sciții ca popor nomad au putut să se retragă înaintea năvălirii geto-dace, pe care o vom vedea venind de la sud asupra Daciei, Agatirșii trebuiră să ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic care ne atinge de așa de departe au contribuit la făurirea naționalității române. II GETII ȘI DACII 1. AȘEZĂRILE GEȚILOR ȘI ALE DACILOR Pe când Sciții ocupau regiunile de la Dunăre în sus, în jos de acest fluviu se întindea după Herodot țara Tracilor, care se mărginea dinspre nord cu cursul lui până la un loc, apoi cu o linie ce pleca de la un punct al fluviului până la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acele timpuri, căuta alianța poporului get și luă pe Medopa fiica regelui get Cotelas în căsătorie.Pe atunci se întindea puterea Geților și pe lângă gurile Dunării, stăpânind coloniile grecești, Tomi și Odessos (Varna). Geții cucerind Dobrogea, din care respinseră pe Sciți, trecură în curând și pe malul nordic al Dunării și își întinseră domnia asupra câmpiei muntene. Geții erau anume pe atunci un popor pe jumătate nomad, căci Herodot spune îndeobște despre Traci că «ei privesc ca cea mai mare onoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale Sciților, aștepta liberă și fără stăpân lățirea puterii getice. Aceste împrejurări explică cum se face că, îndată după moartea lui Filip al II-lea, găsim centrul puterei Geților, nu mai mult ca până atunci, în sudul Dunării, ci la nordul acestui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt înțeles, decât că între Traci și Sciți, precum erau Agatirșii, trebuia să fie o asemănare oarecare, de vreme ce ambele aceste rase, erau numai cât niște odrasle răzlețite ale unuia și aceluiași trunchi comun, rasa arică. Fără îndoială că Agatirșii, pe care i-am văzut ca popoare așezate în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Daci când aceștia, alungați de Iazigi, ocupară regiunea muntoasă a Carpaților, și contopirea lor în sânul năvălitorilor va fi fost cu atât mai ușoară cu cât nu-i despărțea o mare deosebire de neam. 2. NAȚIONALITATEA GEȚILOR ȘI A DACILOR. Sciții și Dacii erau două ramuri ale aceluiași popor, căci Strabo spune cu siguranță și din propria lui experiență că «Geții și cu Dacii vorbeau aceași limbă»; de aceea am și văzut în locul raportat mai sus că Dio Cassius cuprinde sub
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
În afară de agricultură își trăgeau Geto-Dacii hrana lor din creșterea animalelor. Am văzut pe Geți numiți mai sus mâncători de lapte. Ei posedau înainte de toate herghelii imense de cai, care probabil vor fi servit într-un timp mai vechi ca și Sciților la hrana animală, singura de care dispun popoarele nomade. După așezarea Geto-Dacilor, caii serveau pentru călărie. Boii erau întrebuințați pentru lucrarea câmpului și căraturi, probabil și carnea lor pentru hrană. Vacile pentru laptele lor din care știeau a extrage untul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se poate ca aceste lucrări să fi fost executate în afară de Dacia sau în această țară chiar de meșteri străini, s-ar putea totuși admite față cu arătările lui Pausanias și Herodot asupra perfecțiunii artei făuririi la Sarmați, Masageți și la Sciți, că nici Geto-Dacii, care erau un popor cu mult mai civilizat decât celelalte, nu vor fi rămas mai pe jos în arta argintăriei. Dacă forma acestor juvaeruri putea fi dată obiectelor găsite în Dacia și de mână străină, materialul principal
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]