366 matches
-
același procedeu. În cazul predicatelor complexe de tipul celui din (122), în care a îndrăzni este precedat de complementul său a scorni (i.e. [a scorni]ia îndrăzni ti), iar putea este, la rândul său, precedat de complementul său (i.e. [[a scorni]i a îndrăzni]j putea tj), se exploatează procedeul de topicalizare a propoziției subordonate (CP-topicalization) - în această situație, a propozițiilor nonfinite infinitivale -, procedeu disponibil inclusiv în gramatica limbii moderne, în alte condiții discursive ([ Că a venit de ieri]i, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mâncarea-i excelentă - au în stilul tău. — Îți doresc un sejur cât mai plăcut la hotelul Raven. — La Londra circulă cele mai fanteziste zvonuri despre tine. — Sunt convins că sunt cu toții fascinați. — Adevărul este că nu sunt. A trebuit să scornesc eu câteva zvonuri, ca să te mențin proaspăt în memoria oamenilor. Te-au și îngropat în uitare. Erai tu destul de învechit chiar când mai lucrai cu noi, acum însă ai devenit istorie antică. Tineretul nici n-a auzit de tine, Charles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
concretă, acesta poate fi simplu: „El iar, privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau propozițional: „Eu sunt medic șef și cine nu se supune indicațiilor mele în douăzeci și patru de ore îi fac ieșirea.” (P. Săculdeanu) „...Cine-au scornit urâtul / Nu-l înghiță pământul!” (Poezii populare) „Cine-au îndrăgit străinii, / Mânca-i-ar inima cânii!” (M. Eminescu) * Manifestarea relației de interdependență în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de interdependen]\ în planul expresiei" Marcarea identității celor două funcții sintactice principaletc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o lucrare pe care ointitulează „Toate drumurile duc la radio“. Ce frumoase amintiri! Oare, nu duc la radio șigândurile?...Ce ar fi, dacă Viorica Toporaș, în lucrări, și-ar deschide culorile, precum îi e sufletul.22 mai 2000 Profesor Anton Scornea, Președintele Societății Profesorilor de Muzică și Desen din România
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
tu multe, dar eu nu voi să știu; eu nu-mi ies din cele ce am apucat, și la părinții mei nici n-am pomenit astfel de nimicuri: cum au fost ei, așa o să fiu și eu, și spuneți și scorniți voi, iscusiților, câte veți vrea. - Bine faci, domnule, ține-te, te rugăm, de dânsele ca orbul de gard, și rămâi tot în cele ce ai apucat, căci pentru dumneata nici nu se ostenește cineva.“ (Heliade, prefață la Gramatica românească); „Se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză agricolă? ce moftangii!”8) în fapt, nenea Iancu nu era mirat, ci revoltat de spectacolul unei atare opulențe. N-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
labili psihic și alții „autodemascați” (la marea înghe 157 suială „revoluționară”!) ca informatori ai securității, colegii care nu prea tipăriseră lucrări științifice (ca să nu „colaboreze” cu regimul comunist, cum clamau pe la ședințele noului „sindicat liber”) s-au „salvat” acuzând, incriminând, scornind minciuni oribile pe seama unui profesionist al cărui capital didactic și științific îl putea plasa imediat pe un loc de lider al mulțimilor „revoluționare”, devenind astfel de a dreptul periculos. A fost însă nepregătit pentru a putea rezista în fața complotului declanșat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
labili psihic și alții „autodemascați” (la marea înghe 157 suială „revoluționară”!) ca informatori ai securității, colegii care nu prea tipăriseră lucrări științifice (ca să nu „colaboreze” cu regimul comunist, cum clamau pe la ședințele noului „sindicat liber”) s-au „salvat” acuzând, incriminând, scornind minciuni oribile pe seama unui profesionist al cărui capital didactic și științific îl putea plasa imediat pe un loc de lider al mulțimilor „revoluționare”, devenind astfel de a dreptul periculos. A fost însă nepregătit pentru a putea rezista în fața complotului declanșat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fără odihnă îl chinuia”. într-un peisaj apocaliptic, în care focul și apa se dezlănțuie stihial, Hameleonul are viziunea unei făpturi groaznice, “la chip ca șopârla, însă cu mult mai mare și mai groasă”, care mânca jăratec. “Foamea în mață (scornindu-i-se)”, Hameleonul mănâncă și el, lacom, jăratec (simbolul focului mistuitor al lăcomiei) fără să bănuiască consecințele. Salamandra îl sfătuiește să bea, pentru a stinge “mare arsura mațelor”, ouăle șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
orice altă universitate din lumea asta, Harvardul, cu toată aura sa scolastică, e plin de adolescenți întârziați, de tocilari care încearcă să-și învingă în diverse feluri timiditatea și își ocupă o mare parte a timpului bătându-și capul ca să scornească noi modalități de a agăța fete. Pe lângă toate astea însă, Harvardul e definit de exclusivism. Este cea mai veche universitate din America și una dintre cele mai prestigioase. O licență obținută aici echivalează cu un cec în alb, iar cei mai mulți
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lll a fost oaspe la curtea hunilor pe undeva prin Banatul mioritic să-și pună un ștaif asiatic. Și chiar s-au aliat cu ei în anul 437 împotriva regatului burgund de pe Rinul mijlociu. Pentru a-și dovedi veridicitatea vedeniilor scornite în întunericule Satanei, făcă- torul de rele scrisorele, merge chiar mai departe și ne descrie imperiul care a fost ,,eliberat” de Satana de sub farmecele fiarei și capitala acestui stat. Începe cu 17,1-2: ,, Apoi unul dintre cei șapte îngeri, care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se cuvenea din riscurile și responsabilitățile făptuirii obștești. Numai o atare asumare autoeclectică a celei mai îndrăznețe și riscante poziții justifica, în mentalitatea alcătuirii sociale timpurii a Cretei minoice, și rezervarea celor mai râvnite privilegii. Așa se face că regina scorni, pentru uzul strict personal al lui Dedal, pasiunea ei aberantă pentru taurul lui Poseidon alăturat recent turmelor lui Minos. Desigur, faptul că regele nu sacrificase donatorului divin darul de preț primit din partea lui îi oferi o scuză cum nu se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fete la pârâu !/ Suntem prea mulți pe-o stâncă săracă, n-avem grâu,/ Și vite prea puține, și Troia e bogată (I, p. 259-260). Casandra crede că istoria cu năluca Elenei e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși istețul Odiseu ! - II, p. 284- 285) pentru ca mai apoi cea în cauză să-și recunoască înșelătoria (Dac-am scornit povestea cu umbra mea fugară,/ Am spus-o pentru fala întoarcerii în țară - III, p. 319). Clite mnestra respinge
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
I, p. 259-260). Casandra crede că istoria cu năluca Elenei e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși istețul Odiseu ! - II, p. 284- 285) pentru ca mai apoi cea în cauză să-și recunoască înșelătoria (Dac-am scornit povestea cu umbra mea fugară,/ Am spus-o pentru fala întoarcerii în țară - III, p. 319). Clite mnestra respinge din prima clipă vestea substituirii pe altar a Ifigeniei cu o căprioară (Nimeni nu-ți va trăda minciuna./ Minunea va rămâne
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
III, p. 319). Clite mnestra respinge din prima clipă vestea substituirii pe altar a Ifigeniei cu o căprioară (Nimeni nu-ți va trăda minciuna./ Minunea va rămâne minune totdeauna - III, p. 325) și descifrează imediat rostul plăsmuirii (Acel care-a scornit/ Povestea înălțării la cer știa prea bine/ Că le voi cere trupul [...]/ Și-au născocit minunea, al înălțării crez - III, p. 328). Personajele pun, așadar, sub semnul întrebării legendele în care sunt ele însele implicate. S-ar zice că Eftimiu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
luptă neîncetată, de speranțe spulberate... Nouă ani! Nouă ani de închisoare severă, cu regim de exterminare pentru tata. Nouă ani în care tata a suferit și a suportat cu eforturi disperate cele mai atroce și inumane torturi pe care le scorneau gorilele regimului totalitar-comunist. Nouă ani, timp în care tata a lipsit dintre noi, copiii, iar mama, singură, s-a luptat, zi de zi, ceas de ceas, să ne hrănească, să ne educe, să ne îndrume pașii pe căile drepte, cinstite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dulce decât o fecioară. Mare ticăloșie a mai ieșit pe lume, cașicum nu ne-ar fi fost destul vinul. A ieșit pe lume băutura blăstămată a cafelei așa și pe dincolo... Tuturor sultanilor le plăceau ceasornicile mecanice pe care le scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina cu kioscuri și tainiți unde împărăția își ține haremul de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu de crezut că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a lui Vioară I (11), unde flăcăul singur scapă, dar e orb, semn că și-a depășit condiția sa firească. În colinde, Vidra pare un Neptun dezlănțuit: „Idolița dasupra apei ieșea,/ Din aripi că-mi fâlfâia,/ Vânturi mari că se scornea,/ Valuri mari că se făcea,/ Luntrile de răsturna,/ Năvodarii se-neca,/ Numai vătafu-mi scăpa,/ Cu cuțitele-a vâslit/ Și la mal că a ieșit” (Grădiștea - Ialomița). Marea și scufundarea în apă sunt, după cum vom vedea, o transfigurare a înghițirii inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiu propriul meu stăpân, să decid io tot ce avea să se întâmple pe acea foaie de hârtie. Pentru niște seminarii de scriitură de presă scriam. Și toți colegii mei abia așteptau să apar și să le citesc ceea ce mai scornisem. Aveam de făcut știri, dar io povesteam acolo tot felul de chestii anapoda. Numai știri nu făceam. Într-o știre trebuie să fii obligatoriu prost. Să te eclipsezi, cum se zice eufemistic. Asta e frustrarea principală. Io nu suportam ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dădea p-acasă, o solicita la greu. Îi rămânea puțin timp pentru mine, mai ales că, în timpul săptămânii, învăța, tocea, avea pregătiri. Așa mi s-a întâmplat mereu. Să fiu tratat ca supliment narativ. Și atunci m-am apucat să scornesc ceva cu alea șase cuvinte. Asta e cea mai bună atitudine atunci când te apuci de scris. Să scornești. Și ce mi-a ieșit a fost un portret al tipei. Chiar dacă acele șase cuvinte nu te-ar fi dus nicicum cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
învăța, tocea, avea pregătiri. Așa mi s-a întâmplat mereu. Să fiu tratat ca supliment narativ. Și atunci m-am apucat să scornesc ceva cu alea șase cuvinte. Asta e cea mai bună atitudine atunci când te apuci de scris. Să scornești. Și ce mi-a ieșit a fost un portret al tipei. Chiar dacă acele șase cuvinte nu te-ar fi dus nicicum cu gândul la un chip feminin. Am creat io niște analogii mai tembele, mai fanteziste. Era o declarație de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
eventuală proză. Scriam mai rar. Periam ce însăilasem în acea perioadă de rupere totală de realitate, acea perioadă de intoxicație textuală. Abia acum realizam că fusese prea mult text în viața mea. Citeam și mă miram, mă minunam ce putusem scorni atunci. De unde dracu’ îmi amintisem era problema. Acum n-aș fi mai putut. Încercam să termin un reportaj pentru o revistuță fantomă la care colaboram, o revistuță de trei lei, dar care publica reportaj. Ăsta era marele ei merit. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sat, niște corcituri. La ea odată a venit fata de la București fără bărbat. Imediat s-a zvonit că s-au despărțit, c-o să rămână fată bătrână. - Asta înseamnă să trăiești la țară. Dar îți stă mintea în loc ce pot să scornească. Eram la magazin, iau trei-patru pâini, lângă mine, țața Mița. Pentru cine iei tu atâta pâine? - Iau și io! Se ține după ea: - Vine fata de la București? încearcă s-o ajute. - Nu! - Atunci, vine băiatu’... N-a fost mulțumită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]