85,183 matches
-
care are morala lui: un autor tînăr care pleacă din România, după ce a publicat trei cărți, în momentul în care ar fi trebuit să nu mai aibă nevoie de trauma expatrierii, cînd ar fi trebuit să trăiască din burse pentru scriitori, din vînzarea cărților, să participe la întîlniri internaționale și să-i fie traduse cărțile fără să fie nevoie să părăsească țara pentru asta. Și toate aceste lucruri ar fi trebuit să se întîmple nu pentru că Felicia Mihali ar fi un
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
traduse cărțile fără să fie nevoie să părăsească țara pentru asta. Și toate aceste lucruri ar fi trebuit să se întîmple nu pentru că Felicia Mihali ar fi un al doilea Eminescu, ci pentru că așa e normal să se întîmple cu scriitorii de la un nivel de valoare în sus într-o țară normală. Deși s-a scris despre cărțile ei atunci cînd au apărut, cred că debutul ei canadian recent e un bun prilej pentru o privire de ansamblu asupra scriitoarei Felicia
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
și pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu o stăpînire și o economie de mare scriitor. Satul e cu totul părăsit, mai sînt doar cîțiva bătrîni (dar ce bătrîni memorabili: printr-o ușă întredeschisă femeia aude cearta unui cuplu în care comunicarea s-a redus la nevoile fiziologice, un bătrîn orb și o bătrînă paralizată), casa
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar dacă locuințele nu aveau ferestre, fără îndoială că aveau uși. Și de aici poate începe totul." Cu alte cuvinte, metoda pare să fie aceea a scriitorului de romane istorice romanțate, cu plăcerea amănuntului, a detaliului de civilizație, a reconstrucției, a îmbrăcării scheletului, o rețetă sigură de atragere a cititorului. Doar că stilul Feliciei Mihali e cu totul opus romanțării și astfel se naște un hibrid literar
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
o mereu proaspătă viziune regizorală neinhibată de nici un fel de prejudecăți. Interesante pentru cunoașterea ultimei perioade din viața lui Jan Kott, mai exact a ultimelor zile sunt mărturiile criticului literar Jadwiga Jaworowska din Zeszyty Literackie, nr. 79, vara 2002, căruia scriitorul i-a încredințat ultimile sale pagini scrise: Piniakoteka, dedicate iubitei lui pisici (așa cum scrisese mai demult foiletoanele despre balene, delfini sau cimpanzei). E o perioadă extrem de grea pentru el, după pierderea soției, a cărei cenușă fusese împrăștiată în ocean, așa cum
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
spiritul polemic mult prea dezvoltat, agitația, răutatea, verva ironică sînt destule motive pentru ca doi "bătrîni" să-i zîmbească ironic și nervos, în același timp, unui tînăr. Nu e cazul să spunem, ca la orice aniversare, că Șerban Cioculescu rămîne un scriitor extrem de actual, că a scris texte memorabile. Cioculescu nu este autorul care să dea verdicte pentru istorie, care să încerce să-l prindă pe autor într-o frază, care să irosească spiritul poveștii (fie ea și un studiu critic) pentru
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină literară, la scriitorii noștri din jurul anului 1830, nu poate fi vorba. Le lipsea acel spirit de grupare în cenacle, unde se frămîntă manifestele artistice, precum și tradiția literară, care asigură continuitatea sau stîrnește reacțiunile înnoitoare. De altă parte, prestigiul romantismului francez se echilibra, în cadrul
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
încheiem cu o interesantă precizare, într-un dialog închipuit din 1978, dintre învățăcel și Eudoxiu: Agitația este chestie de temperament. N-am nimic comun cu oamenii care se agită, în loc să acționeze. După cum nu am nici de-a face cu acei scriitori exemplari, ca E. Lovinescu și Tudor Vianu, care se așezau în fiecare zi la masa de scris, cu un program bine stabilit și care nu admiteau întreruperi. I-am stimat dar nu i-am urmat, nesimțind plăcere să-mi organizez
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
ani), a lăsat totuși o operă importantă, printre cele dintîi din literatura postbelică. Încă un necunoscut, în 1970, cînd publica romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu va începe să fie considerat de către critica optzecistă, doar zece ani mai tîrziu, un mare scriitor. E drept că deja M. R. Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului, în aceiași termeni, dar intuițiile artiștilor nu sînt neapărat judecăți valabile. Matei Iliescu a fost o revelație (alături de Minciuna lui Mircea Cojocaru, pe nedrept uitat astăzi, mi
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
Berenicei credea, probabil, că viața omului este dinainte scrisă. O machetă misterioasă o conține înainte de a se realiza. Astfel de considerații nu sînt fastidioase cînd ne referim la un autor ca Radu Petrescu. El intră în categoria, destul de rară, a scriitorilor inteligenți și care reușesc să spună lucruri foarte interesante despre literatura lor și despre literatură în general. De cîte ori i-am comentat cărțile, n-am rezistat ispitei de a cita copios din părerile autorului. De altfel, Părul Berenicei este
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
destul de dificil, o a doua oglindă în care romanul său de debut se reflectă, cu �bibliografia" care i-a stat la bază, cu, adică, operele care au țesut covorul intertextual al romanului propriu. Fără nici o îndoială, Radu Petrescu este un scriitor original a cărui cotă a crescut în deceniile din urmă. Rezervele pe care mai ales criticii generației mele le-au avut față de literatura lui au ținut de prejudecata că, într-o mare operă, spontaneitatea trebuie să prevaleze asupra �artei". La
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
ireductibile dintre cele două părți apar, pentru cine știe să vadă, ca la o radiografie, punctele vulnerabile, nebănuite poate. Nicolae Manolescu este preocupat de "dificultățile -de a-i citi și de-ai înțelege- pe care noii critici le au cu scriitorii vechi". Ne place sau nu, tinerii îi judecă pe predecesori cu nonșalanță și este posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei de peste oarecare timp să devină dacă nu de neînțeles, oricum ceva derizoriu
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei de peste oarecare timp să devină dacă nu de neînțeles, oricum ceva derizoriu. Citatul pe care îl aduce domnul Manolescu în editorial este destul de dur, despre iluzia scriitorului din anii '60 -'80 care se credea un luptător și care după '89 s-a trezit a nu fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
dur, despre iluzia scriitorului din anii '60 -'80 care se credea un luptător și care după '89 s-a trezit a nu fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura română din anii de comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
din anii de comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi în anumite aspecte. Scriitorii trăiesc poate încă în iluzia luptei lor cu formele 'răului', dar numai dacă privim rezultatele și imaginea este foarte tristă. Care este percepția românilor despre proprietate? Cum este posibil ca generații de români să fie educați apelând la clasicele referințe
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
ca generații de români să fie educați apelând la clasicele referințe literare ale legăturii cu pâmântul propriu și să asistăm la penibile tergiversări și manifestări de dezinteres generalizat față de reglementarea proprietății? înseamnă că sistemul comunist a fost mai tare și scriitorii nu au găsit căile de a păstra în conștiințe percepția acestui simț esențial încât și azi există pervertirea dreptului la proprietate nu doar la o anumită putere politică, dar și la simpli indivizi. Nicolae Manolescu vorbește de "o disidență artistică
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
din jurnalul lui Mircea Zaciu. Și lucrurile se leagă astfel foarte bine pentru că, așa cum se spune în cronică, peste scurt timp tinerii vor avea nevoie de note de subsol pentru a înțelege chiar despre ce personaje este vorba acolo. Pentru că scriitorii "buni" au rămas chiar 'fără putere' și marea masă de români s-a pliat mai repede pe oferta celor "răi" din acea catalogare. Și asta se vede nu doar în voturile spre PRM ci și, din păcate, mult mai amplu
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
pe oferta celor "răi" din acea catalogare. Și asta se vede nu doar în voturile spre PRM ci și, din păcate, mult mai amplu, în rezonanțele populare la șabloanele care fie vin pe filiera 'protocronistă', fie din mai noi fundamentalisme. Scriitorii se iluzionează cu acele tiraje de cărți sau cu rapida epuizare și circulație a cărților care ofereau un sâmbure de adevăr. Să nu uităm că de foarte multe ori acele cărți pur și simplu împodobeau o bibliotecă fără a fi
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
cu elemente de pervertire. Doar cărțile lui Paul Goma ar fi fost cu adevărat luptătoare dacă ar fi fost accesibile publicului larg la timpul potrivit. Ele există acum peste tot și e bine și așa. Or el este negat ca scriitor, pur și simplu, cu seninătate, de cel mai în vogă critic. Și atunci? Metafora are și ea rolul ei și numai graba poate justifica desconsiderarea ei. Eu cred că Ana Blandiana a rostit un memorabil vers "suntem un popor vegetal
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
că Ana Blandiana a rostit un memorabil vers "suntem un popor vegetal" și fie și numai pentru asta și ar merita să fie respectată literar dar și moral. Pentru dificultățile de percepție de care vorbea Nicolae Manolescu cred că tot scriitorii 'vechi' se fac vinovați. Pentru că după 1989 nu au oferit imaginea reală a lucrurilor. Au irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
mâine? E nevoie de mărturiile celor care au cunoscut toate acestea, poate au și participat la ele. Relatările acestea ar șterge și incriminările. Și nu doar ca gen memorialistic sau documentar ca până acum, dar dezvoltat și ca ansamblu epic. Scriitorii cer, teoretic cu îndreptățire, recunoașterea meritului de a oferi imaginea unui loc, a unui timp... Din păcate ei nu ne-au spus mai nimic despre anii de comunism. Mulți acuză cerbicia cu care sunt păstrate arhivele fostei securități, dar martorii
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Iulia Popovici Cartea lui William Totok, cunoscut (deși mai ales în cercuri de cunoscători) scriitor timișorean de limbă germană, emigrat în Germania Federală în 1987, este în același timp povestea unei odisei răsturnate (nu a întoarcerii, ci a plecării de acasă) și o odisee ea însăși, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
o odisee ea însăși, prin care autorul încearcă o împăcare cu acest "acasă" aducător de amintiri dureroase. Cofondator al Aktiongruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat), nu o grupare de rezistență, în ciuda sonorității belicoase a numelui, ci o "generație literară" de scriitori germani "progresiști", cum spune însuși autorul, din România, care doreau să dea un suflu nou existenței acestei minorități copleșite încă de vina colaborării naziste, Totok a fost anchetat pentru "activități antistatale", a făcut închisoare, iar fratele său a fost chiar
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
o (în loc de) prefață și trei interviuri, cu unul dintre semnatarii expertizei literare cerute de Securitate pe textele lui Totok, în urma căreia a rezultat că poeziile confiscate erau o amenințare pentru orînduirea socialistă, cu procurorul militar care l-a anchetat pe scriitorul timișorean, și cu un fost ofițer de Securitate, hotărît "să rupă tăcerea". Povestea cu adevărat interesantă este cea a Grupului de Acțiune, care, din multe puncte de vedere, este, mutatis mutandis, un preambul al "generației '80" formate în cenaclurile mai
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
cu un fost ofițer de Securitate, hotărît "să rupă tăcerea". Povestea cu adevărat interesantă este cea a Grupului de Acțiune, care, din multe puncte de vedere, este, mutatis mutandis, un preambul al "generației '80" formate în cenaclurile mai ales bucureștene (scriitori care au primit și ei un titlu din limbajul militar pentru volumul lor colectiv de debut - Desant). Beneficiari, toți, ai perioadei de destindere cu care a început regimul Ceaușescu, tinerii autori privesc cu dezinhibare către cultura occidentală, resping "calificarea la
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]