1,566 matches
-
de altădată, cu spusa lui Napoleon "lasă-i pe complotiști, supraveghează cafenelele", figura lui Păstorel, a lui Eftimiu. O lume care știa să rîdă, și în care rîsul era o practică acceptată. Legiuitorul ei, după Caragiale, și din neamul lui scriitoricesc, a fost Mușatescu.
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
bine angajate, fabricat de Adrian Păunescu (articolul se chema " Poetul deocamdată" și asta spune tot), sau despre plagiatul lui Eugen Barbu. Sigur, acum e greu să înțelegi miza din spatele acestor polemici (vorba vine polemici, revista era atacată de Săptămâna, brațul scriitoricesc al Securității), dar atunci însemna enorm că, măcar în privința literaturii, poți spune adevărul. Apoi, România literară e revista la care am debutat cu o povestire, în februarie 1990, grație lui Nicolae Manolescu. Am fost primul debutant după decembrie '89, iar
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
versiunea inițială a romanului Plicul negru. Autorul a renunțat la planul narativ al scriitorului Mynheer, personaj în roman, cel care problematizează, cu multe ezitări și întortocheri, posibilitatea de a spune adevărul și de a refuza compromisul. Această dimensiune a conștiinței scriitoricești și morale este suprimată, pentru că în noua ediție autorul decide să fie mai direct în dezvăluirea realităților din perioada comunistă și chiar în exprimarea unor atitudini de neimaginat în contextul cenzurii, fie ea și exercitată într-un mod indirect. Autorul
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
ontologia. Într-un fel se pune problema compromisului sau a rectitudinii în gazetărie și în critica literară, cu totul altfel în artă. De văzut cum conceptul de sinceritate în domeniul creației artistice a căpătat interpretări abuzive. Observă Sebastian că spiritul scriitoricesc din vremurile cele mai apropiate ține prea mult de perspectiva vechii foiletonistici, pentru a se putea sincroniza cu noile imperative ale moralității și ale conștiinciozității meșteșugarului literar sau altfel. Unghiul de vedere al unor probleme acute, cum ar fi războiul
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
că scrisul dvs. nu suferă de provincialism. În ce măsură a contribuit tatăl dvs., care v-a fost profesor de limba și literatura română, la formarea dvs. ca scriitor imun la maladia provincialismului? Ce modele umane sau literare v-au influențat cariera scriitoricească? - Tatăl meu, Ion Ciobanu, m-a învățat să citesc și să scriu cu litere latine, pe atunci interzise, mi-a pus în mână cărțile de căpătâi - clasici români și mari autori din literatura universală -, pe care le procurase într-o
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
editorial cu romanul Legături bolnăvicioase (ajuns deja pe piața românească la ediția a II-a, tradus în franceză și ecranizat cu succes de unul dintre regizorii de top ai noului val, Tudor Giurgiu), Cecilia Ștefănescu își dă examenul de maturitate scriitoricească prin publicarea celui de-al doilea roman, Intrarea Soarelui. S-a glosat mult pe tema importanței celei de-a doua cărți în destinul unui scriitor. În cazul Ceciliei Ștefănescu miza este cu atât mai mare, cu cât debutul a ridicat
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
al S.S.R. Iar Ludovic Dauș, director cultural al Municipiului București, mulțumind gen. Condiescu pentru înfăptuirile de până atunci a adus la cunoștința colegilor că "d. general Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei, solicitat să ajute la sporirea fondului de premii scriitoricești a dat aprobarea sa în principiu". în sfârșit, Virgil Huzum, Mihai Moșandrei și N. Crevedia au dezbătut problema "utilizării scriitorilor în diferite funcțiuni de Stat, care să le asigure un trai mai tihnit". Căci unde altundeva puteau găsi mai multă
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
Bendovski, Cerasela Nistor și Iulia Popovici, respectiv cele mai șterse datorate Rodicăi Binder ori Ioanei Ocneanu-Thiéry, pun în lumină și mai bine celelalte contribuții, deopotrivă substanțiale și expresive. Acestea au un adevăr omenesc, feminin și personal pregnant, dar și resurse scriitoricești surprinzătoare. Paginile scrise de Adriana Babeți (Sarsanela), Alina Radu (O zi din viața Alinei Viktorovna) și Simona Sora (Bibliotecile spitalelor mele), de facturi complet diferite, atrag atenția asupra unor veritabile talente prozastice, insuficient exploatate până acum. Reconfirmări avem la Adriana
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
endemică, tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte, altele - însă - sunt incidente izolate, trădând, într-adevăr, slăbiciuni ale unor instituții (cazul răpirii jurnaliștilor în Irak sau al călugăriței torturate într-o biserică din Tanacu). Cu siguranță, unul dintre atuurile scriitoricești ale Ru-xandrei Cesereanu e capacitatea de sinteză a fenomenelor care se manifestă pe spații largi; de aici și câteva pasaje mișcătoare. Să citim un fragment despre celebra Golania: "ș...ț aici era Ťpământ sfințitť de morții din decembrie 1989, cum
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
culturii, credinței). Este aproape un studiu sociologic, întreprins de un literat, care nu-și trădează nicio clipă formația (ireversibil, culturală). Autorul sesizează trăsăturile definitorii ale mentalului colectiv, din replicile unor taximetriști (reproduse cu exactitate de filolog, dar și cu selectivitate scriitoricească) sau din reacția omului simplu: bătrâna din H5N1 și răcitura de cocoș are ceva din resemnarea tenace a brâncușienei Cumințenii a pământului, deși coloratura melodramatică este ușor exagerată. Cu acuitate este surprinsă încărcătura de spaimă și amenințare a cotidianului, aglomerările
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
penumbra dimineților friguroase, îi împărtășești solemnitatea înfiorată a vecerniei sau gustul de taină al euharistiei. Ceva din atmosfera ei trece în tine și, printr-o subtilă asimilare sufletească, îi devii intim. Iar dacă în plus ai o sensibilitate de tip scriitoricesc, adică o acuitate a percepției grație căreia amănunte pe care alții nu le văd ție îți sar în ochi, dacă așadar poți pune pe hîrtie căldura afectivă a unor detalii ecleziastice, atunci vei deveni cronicarul fidel al istoriei unei biserici
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
implicări în roman. Eroina este parte componentă a unui grup (anturajul ei) care, în intenția lui Petru Comarnescu, ar trebui să reprezinte întregul tineret de după primul război mondial, căruia el însuși îi aparține. În condițiile date (inclusiv a puținei experiențe scriitoricești), însă, prevalează viața exterioară a grupului și aici doar petrecerile, distracțiile lui. Astfel, capitole speciale sînt consacrate pasiunii automobilistice (Automobilul 468 sau Poezia citadină, unde se enumeră, ca în versurile futuriste, tipurile de mașini ce circulă pe străzile capitalei: Ford
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
așa, între timp au luat și un Nobel. I-am ignorat cât am putut în țară sau i-am confiscat ipocrit, intonând imnul național. La sfârșitul interviului acordat TVR, Herta Müller își expune în cuvinte simple un fel de crez scriitoricesc tipic nemțesc: „Trebuie să facem treabă. ăsta este motto-ul meu: Trebuie să facem treabă, în toate locurile unde este cazul, trebuie să facem treabă. și atunci se schimbă multe. și nici nu e greu.“ Ei, și Herta Müller, și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și ia de caută acel noroc, ce chiar acum poate că stă pitit după vreun colț și te așteaptă să treci pe acolo, spre a-ți sări în cale. Deocamdată, mănânci banii mamei de pomană, ocupându-te doar de fleacuri scriitoricești. Deșteaptă-te, Osvald! Fii dur cu tine însuți și judecă totul lucid. Tot ceea ce ai tu de făcut este să-ți lași toate pasiunile acestea deșarte la o parte și să pornești să întreprinzi ceva serios. Orice, dar serios să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Călătoria în India are valențe sincretice, e o călătorie în spirit - acolo Sadegh Hedayat „vede“ teribila uniune a două tipuri de gândire, aparent ireconciliabile: gândirea orientală și gândirea occidentală - una bazată pe fragmentarism, cealaltă, pe ideea de sistem. Stranie premoniție scriitoricească în „Bufnița oarbă“, roman scris la Paris, în Franța! Îi plac evadările (uneori săptămâni întregi) și respinge gloria. Prietenii îi smulg manuscrisele din mână și așteaptă cu înfrigurare și cu mari emoții tipărirea lor. De multe ori, nici scriitorul însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
paralele - o adevărată bază pentru semioza evadării actuale. Cuprinși de mâhnire, aceștia s-au specializat în copierea modelului de care erau nemulțumiți. Exista o Uniune a Scriitorilor ca o grădină închisă. Foarte bine. S-a înființat lângă ea o Asociație scriitoricească. Nu contează că ea a murit din start. De interes este aici matricea. Vrei să demolezi ceva - clădești alături altceva, similar, chiar în coasta confratelui insuportabil. Acțiunile de acest gen s-au ridicat ca valul și-au intrat în mitologia
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
când Își ascundea noaptea, efuziunile letriste de ochii vigilenți ai tatălui. Pune creionul pe care l-a ascuțit de câteva ori, Înjumătățindu-l, Într-un borcan de gol și nu desființează ,,masa de lucru,, , o lasă pregătită pentru noi impulsuri scriitoricești, nu Înainte de-a constata că scrisul lui mai are Încă aspectul ordonat de odinioară, deși s-a mai dilatat, s-a deformat, poate și din cauza vederii slăbite. Oricum, pentru el recuperarea asta târzie, Îi dă un licăr de speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ticălos" putea crede că nu existau capodopere despre viața în colhoz și pe șantier. Toți semnatarii erau extaziați de Gribacev (sau Gribaciov) cu Cîntarea colhozului, de Prevențev, de Carangozov, de Vorovschi, de Vera Vîstoscaia, de Scorohadov, de Scipaciov mari forțe scriitoricești. Un "popor de hibrizi", asta voiau Sovietele să facă din noi. Mircea Eliade, el a spus-o. Hai să ieșim în grădină, Șichy. Proletcultul nu-i de suportat în doze mari. Pe năvletele ăla l-am mai întîlnit. Eșuase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
citit, ea și-a Întors fața spre el a așteptare. Simțea nevoia să fie sărutată. Gruia a Îmbrățișat-o și a sărutat-o așa, ca altădată... ― Ei? Cum ți se pare, scumpo? ― Dacă am să spun că... că ai talent scriitoricesc, ai să mă crezi? ― Să nu exagerăm, dragoste. Am scris așa cum am simțit. ― Și ai simțit frumos, scumpule. Abia aștept să-i Îmbrățișez. Și, mai ales, să-i mângâi chipul și părul alb mamei Maranda. ― Știu că ea - În sufletul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și ia de caută acel noroc, ce chiar acum poate că stă pitit după vreun colț și te așteaptă să treci pe acolo, spre a-ți sări în cale. Deocamdată, mănânci banii mamei de pomană, ocupându-te doar de fleacuri scriitoricești. Deșteaptă-te, Osvald! Fii dur cu tine însuți și judecă totul lucid. Tot ceea ce ai tu de făcut este să-ți lași toate pasiunile acestea deșarte la o parte și să pornești să întreprinzi ceva serios. Orice, dar serios să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ultima posibilitate ; se apuca de un lucru numai atunci cînd Îi mai rămînea exact atîta timp cît Îi trebuia să‑l facă muncind intens. Era o lene Împinsă uneori pînă la extrem, dar nu o lene obișnuită, ci una aparte, scriitoricească, pe care am izbutit s‑o observ foarte clar la Feodor Mihailovici. Problema e că În ființa lui se săvîrșea permanent o muncă lăuntrică, aveau loc creșterea și mișcarea ideilor și lui Îi era Întotdeauna greu să se rupă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
o avem acum în vedere, pentru "nonficțiune", considerată aceasta "între show și înțelepciune", denotă intenția abordării literaturii nu doar "ca o artă", ci și ca "un mod de libertate". În atari situații se obișnuiește a se vorbi despre o vocație scriitoricească reprimată, despre un talent deturnat etc., ceea ce nu ni se pare oportun, deoarece astfel de clișee condescendente subestimează ceea ce este efectiv discursul în cauză, care, el, e în măsură a proba prezența literară în formula particulară în care aceasta se
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
serie de cărți special concepute pentru uz școlar, în care basmul se împletea cu prezentarea cunoștințelor, o formulă care era destul de populară în acele vremuri și pe care Carlo a interpretat-o cu o deosebită putere a imaginației și măiestrie scriitoricească. Lucrări precum "Micuțul", "Socotitoarea lui Ionel", "Călătoria lui Ionel prin Italia"l-au transformat într-un autor de referință pentru sistemul educațional al nou stat italian. În anul 1881 a început să contribuie regulat la una din primele reviste pentru
Personalitatea zilei: Carlo Collodi by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80700_a_82025]
-
incitant tangentă la transcenderea în ficțiune nu doar prin aceea că întrunește o serie de „autoportrete în oglindă“, ci și prin unghiurile de observație în care s-a stabilit autoarea, atrasă, „fascinată“ chiar de fața problematică, frecvent contradictorie, a ființei scriitoricești. Din capul locului, Dora Pavel tentează o „demistificare“ a acesteia. Declară a o interesa cu preeminență „instrumentele de lucru și metodele de redactare“, „stările infertile , de sterilitate și inhibiție, de vulnerabilitate și crispare“, „tabieturile, tipicurile, alinturile, capriciile și chiar și
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
privește, nu pot decât să susțin această idee, fundamentală, aș zice, în înțelegerea anticipației românești. Mai mult, trebuie să adaug că acest gen de literatură este cu mult mai aproape de ficțiune decât oricare altul. Lumile prezentate aici sunt imaginare, efortul scriitoricesc fiind cu atât mai mare, fapt care nu poate fi tăgăduit. În final mai trebuie făcută o precizare. Anume aceea că Istoria anticipației se citește din plăcere, curiozitatea fiind mereu stârnită și alimentată de pana sigură a autorului. Ceea ce nu
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]