532 matches
-
Brînzovenescu a Dan Puric. În sfîrșit, ramolitul și încornoratul Trahanache devine pe scenă, datorită regizorului și lui Ion Lucian, un om politic lucid, energic, fără ezitări, cu o carieră care nu se împiedică de amoruri banale, extraconjugale. Tehnic, riguros, meticulos, scrupulos, Ion Lucian îmbină minunat un stil tradițional cu prospețimea modernității înconjurătoare. Cu Brînzovenescu, Dan Puric face o bijuterie. Artă actorului este desăvîrșită în a prinde stofă unui perfect mediocru arivist, umil, în formă și fond, un entuziast cățărător, bun la
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
fiind prioritară aceea a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după decesul unui îngrijitor de ediție nu există un succesor, deci nu poate fi predată și preluată ștafeta unei munci intelectuale extrem de scrupuloase prin migală filologică și responsabilitate culturală. Dar există și explicații (să le zicem) conjuncturale. Între ele, lipsa unei finanțări adecvate și ritmice ocupă locul întâi. Ministerul Culturii (sau cum s-o mai fi numind după diversele remanieri) ar trebui să
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
și de lipsa unei gândiri acute, critice. Copilăria, comunismul, umorismul și specificul, step de negri și moartea pasiunii. Doar scrisul, ziceam noi, care nu implică costuri, te lasă în pace să te desfășori” (p. 121). Avem două posibilități: să amendăm, scrupuloși, cacofonia din penultimul rând al pasajului sau să urmărim logica intimă a fragmentului. Ideea e arhicunosută (mulți artiști de azi „fac frumos” de dragul cotei de piață, locale sau occidentale) și putem sau nu să fim de acord cu ea. Dar
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
de reprezentare, traiectoria globală substituie secțiunea zonală. Ce vreau să spun e că și dimensiunea parabolică și aceea livrescă (mai greu accesibilă) sunt mai presus de artificiu. Uneori în ciuda evidențelor. Prima povestire se numește Început. Ultima, simetric, Sfârșit. Ambele consemnează scrupulos, sub formă de epitaf mobil, amintirile finale, de dinaintea morții, ale unei femei. Iar frazele fiecăreia dintre ele reprezintă, una câte una, transcrierea inversă a frazelor celeilalte. (Poate că ideea în sine nu-i entuziasmantă. Dar, pusă în context, ea reușește
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
subiectul unor substanțiale comparații, însuși Michel Butor a glosat pe marginea diferențelor de natură a scrierilor lor, scriitorul englez fiind perceput mai vizionar și mai conceptual tocmai prin neadecvarea la posibilitățile tehnice reale ale timpului, în timp ce Jules Verne „a inventariat scrupulos toate lacunele geografiei epocii sale și le-a umplut cu mituri care se dezvoltau pornind de la realități cunoscute”. Oricum, interesant de știut despre Jules Verne că, alături de Rimbaud și Apollinaire, fusese scriitorul favorit al lui Giorgio de Chirico, a scris
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
ei se lichefiază/ într-o cadă cu apă nepotrivită// Kafka e vecin cu Freud în Bergstrasse 19/ e greu de știut până când/ fermentația va rămâne un mister pentru cursul elementar// vinul ne adoarme vinul ne trezește." Poemul, datat și localizat scrupulos - 5 martie 2006, în trenul Viena-București, vagonul 818 - e spectaculos pentru amatorii de comparatistică. Fiecare vers își emite propriul set de aluzii culturale. Simple locuțiuni românești - care trebuie să-i fie tare dragi acestui autor abia întors la limba debutului
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
aminte că în 1933 a participat la solemnitatea susținerii tezei de doctorat a lui Mircea Eliade, după care, unii dintre participanți, la sugestia lui Mircea Vulcănescu, au luat tramvaiul și au plecat să sărbătorească evenimentul în Tîrgul Moșilor. Și sondîndu-și scrupulos amintirile crede că printre participanți au fost: Eliade, șeful recunoscut al tinerei generații, inițiatorul ideii, Sebastian, Noica, Petru Comarnescu, Paul Sterian, Ionel Jianu, Ion Cantacuzino, Petru Manoliu, Dan Botta, Mac Constantinescu, Haig Acterian. Dar nu e adevărat faptul, relatat în
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu beletristica - au cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a izvoarelor (pe care le-a și editat), străduindu-se - prin apel la documente autentice, scoase la lumină și comentate cu rigoare - să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
e doar o revistă. O mulțime de cărți cu personalitate au apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă subiectele de multe ori incendiare, au un ceva al lor specific, sînt obiecte compuse cu grijă, de la formatul original la eliminarea scrupuloasă a greșelilor de redactare. Marta Petreu a reușit să ne dea nouă, celor tineri, celor care, așa cum e cazul meu, n-au călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
îndată și un nou roi de suferințe din amor, la fel cu primele. Ca toate Didonele române (și-s multe!), și Ada mai găsea alinare la natură, unde face gingășii în funcție de calendar (cum zicea Lovinescu) și de momentul zilei (e scrupuloasă și la calendar și la ore). Anotimpurile o inspiră egal (cînd nu le traduce în sentiment sau nu le bruiază cu propriile sentimente, ceea ce de regulă face, căci are sentimentul expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
mă și hotărăsc să renunț. G.G.: „Ah, de s-ar găsi totuși, dacă nu un cufăr, atunci măcar o cutie de carton umplută cu mâzgălelile mele timpurii.” Frază care îmi aduce aminte că trebuie să verific dacă am fost destul de scrupulos în a arunca din casă acel cufăr, acea cutie de carton. Una e să păstrez jurnalul de la școala primară, al cărui autor am fost autorizat să-i zic copil tâmpit, și cu totul altceva ar fi să păstrez ieremiadele diaristice
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
ocolesc, extenuat de frecvența cuvântului în fragmentul reprodus, cuvântul "proză" - poematice. În fine. Eroarea pe care o comite Negrici e una, din fericire și ca de obicei, prin lipsă, nu prin adaos. Neinventând fantast nimic, el nu inventariază, în schimb, scrupulos chiar totul. Definitorie pentru autorul Manualului întâmplărilor, dar secundară în optica celor mai mulți comentatori, e plasarea scrierilor sale într-un trecut istoric - subliniez, înaintea și înapoia parantezei, ambii termeni - pasibil de balcanism. Cele două volume de Opere (respectând, de bine-de rău
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
acolo unde prerogativă cel de-al doilea mijește, si astfel de la adevărul de facto al morții ca punct terminus se trece la adevărul de fide al morții că punte către altceva. Pînă de curînd, nuanță această de hotar era respectată scrupulos și jurisdicția celor două domenii era împărțită cu claritate, dar în ultima vreme asistăm la o uzurpare al carei protagonist e medicul și al carei victima e preotul. Medicul, care pînă acum nu era nici om de spirit și nici
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
noastre. O citești regretînd că lumea aceea a murit. Pe deasupra, simți prea bine că asemenea cărți nu mai pot fi scrise astăzi. Ceva s-a stins iremediabil în sensibilitatea noastră estetică, o anume aplecare spre detaliile fragile și spre respectarea scrupuloasă a acelor convenții și pudori fără de care atmosfera unei epoci își pierde distincția. Și în constrast cu lumea interbelică, lumea de astăzi este una din care parcă orice urmă de distincție a pierit. Nu am fost niciodată la Balcic, dar
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
arborele genealogic/ care anul acesta/ a dat încă trei versuri” (p. 17). Până aici e frumos. Doar frumos. Mai departe, triada se aliniază strălucit, căci fandarea e de tot neașteptată: „versurile” promise sunt, în realitate, niște mănunchiuri de versuri, enumerate scrupulos, fără nici o reținere: „1. despre faima necruțătoare/ care m-așteaptă la ușă/ de câte ori intru și ies dintr-o librărie// 2. despre cum acest vers/ nu are altă noapte/ decât aceea care vine/ dintr-o copilărie nemiloasă/ 3. «vă implor/ nu
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
unde s-a tradus opera sa: „Lucrul cel mai original și mai ieșit din comun al stilului narativ al lui Cărtărescu este copleșitoarea sa forță expresivă care pornește, ca un curent teluric, dintr-o lume de un realism riguros și scrupulos documentat al zilelor noastre, ca să ajungă la o serie de febrile întretăieri fantastice...”, scria în Spania, despre Visul, eseista „de mare influență” Mercedes Monmany, acum aproape două decenii. Participanții „la această execuție ineptă, mincinoasă” a lui Cărtărescu nu-și dau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
drept vorbind, aproape că m-a convins, nu prin argumentele pe care le folosește, ci prin ănsusi faptul că, confruntata fiind cu o sarcină mai dificilă decât alți traducători, e de presupus că a fost obligată să fie și mai scrupuloasa, pentru a suplini ăntr-un fel deficitul de ăncredere cu care inevitabil a pornit la drum. ăntr-adevăr, daca Boală de moarte reprezintă traducerea ediției germane Die Krankheit zum Tode (Meiner Verlag, Hamburg, 1995) semnată de Hans Rochol, Mădălina Diaconu a consultat
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
Vedrine: și anume, ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe baza unui calcul politic, încercînd să treacă în planul al doilea efectele economice. Mai scrupuloși, ca întotdeauna, germanii n-au uitat să spună că una e să integrezi țări cu o populație de două sau cinci milioane (cum sunt marea majoritate a candidatelor, de la Lituania la Slovenia, de la Cehia la Letonia), și alta e să
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
autor: de a-și actualiza textul la o republicare. De atlfel, aflăm chiar din text că diferențele față de prima ediție au fost clar indicate de autorul învinuit. Nu se spune - și poate că nu se știe - că un autor responsabil, scrupulos cu cititorii săi chiar trebuie să-și modifice textul atunci cînd îl publică peste 10, 15, 20 de ani: actualizînd bibliografia, omițînd și adăugînd pasaje, rescriind eventual totul, într-un nou context cognitiv. E dreptul său de autor viu, ba
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
învățat engleza pe cont propriu de dragul lui Shakespeare; s-a perfecționat la Paris în franceză cu gîndul la versurile pe care urma să le traducă; a ținut nu doar să refacă direct din original spiritul textului, dar să și respecte scrupulos prozodia marilor poeți. Prima sa carte a fost o traducere din Petöfi (Apostolul și alte poezii). Ca și la Coșbuc, vocația pasională pentru traduceri i-a condiționat însuși regimul creației: Iosif rămîne un poeta faber; poezia a însemnat la el
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
de linte, după cum spune și Biblia , o mină de fii nelegiuiți ai neamului românesc, pentru a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit că și Conferință miniștrilor de Externe ai fostelor puteri aliate de la Moscova față de agresivitatea comportării sovieticilor în România, cu decizia
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
și-a scris romanele și a tot ce a decurs de la acest moment până astăzi, ca epica scrierii să nu câștige unitate în ierarhia orientării comunicării, tocmai prin privirea întregului ediției ca document uman, unul dintre cele mai percutante. Deoarece, scrupulos documentată și avizat interpretată printr-o cunoaștere neabătută a ansamblului vast, cât și a infimului, ediția pune în lumină efortul fizic al împlinirii sale, complicațiile depistării manuscriselor și a textelor, cât și a urmăririi lor. Cu alte cuvinte însuflețirea materialului
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
asupra grupului de inculpați planează acuze deosebit de grave, după cum putem afla cercetând Codul Penal al Principatelor Unite Române adoptat în 1864 și aflat în vigoare la 1900, anul în care este plasată acțiunea schiței. Ce prevăd articolele de lege menționate scrupulos în două rânduri de Caragiale? Primul, art. 47, definește și detaliază conceptual noțiunea de „complicități” în săvârșirea actelor penale. Al doilea, art. 226, are ca obiect infracțiunea de asasinat (în terminologia vremii, „omorul cu precugetare”, adică, în limbajul juridic contemporan
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
să scrii o astfel de proză pare floare la ureche. Nu-ți rămâne decât să fii cu urechile ciulite la orice zgomot al străzii, sau, mai bine să ții un reportofon deschis atunci când ești la berărie și apoi să transcrii scrupulos tot ce a rămas imprimat în memoria acestuia. Firește, în realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Deși pare aleatoriu și gratuit, fiecare dialog este relevant într-un fel sau altul (pentru percepția publică a unor evenimente, pentru anumite șabloane de
Momente din tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8011_a_9336]