6,083 matches
-
Atunci am băgat secera-n ei. Se piteau bine, nu-i bănuiam. Dacă nu venea Taica... Scoate un fluier.) EMMA: Ioane! ION: Da. EMMA: Tu ești nebun? ION: Sînt. De cîțiva ani. EMMA: Bine. Dar să nu cînți, că-l scoli pe bărba-tu-meu. ION: Aha, ești măritată? EMMA: De cîțiva ani. Ascultă, era frumoasă? ION: Era. Înecată, barem, era ca o sfîntă. EMMA: Și nu ți-a fost milă de ea? ION: Ba mi-a fost mie, dar dacă a poruncit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
întîi binișor, apoi mai tare. EFIMIȚA: Leonido!... Leonido! Ce-ai soro?... M-auzi!? Trezește-te! Leonido, să nu mă lași. Trezește-te că-ți trag palme mă-nțelegi! (îl zgîlțîie, el nimic) Lasă omule fleacurile. (îi dă palme îl stropește) Scoală monșer, nu face pentru dumneata să te dai în spectacol! Ești om serios. Un volintir! (lui Leonida) Soro! Soro! (intră o figurantă în soră medicală cu trusa de prim ajutor, dar Efimița o gonește cu un gest) Fugi, nenorocito! Efimița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
este încă în fașe... Nu-i mai puțin adevărat că viitorul este al lui... Mofturi! (nemulțumit se întrerupe) Am zis că a trecut iar în incarnațiune! (se apropie de Efimița, cu pași rari, se apleacă și îi urlă în ureche) Scoală Mițule că-i revuluție, luptă mare afară. EFIMIȚA (sare ca arsă): Ce-i ?!? LEONIDA (izbucnind în rîs): E repausul duminical, domnule! (rîd amîndoi) Strașnic tachinez! (Efimița îl pupă pe frunte) EFIMIȚA: Aferim! (ridicîndu-se) Ei? Ce e nou? LEONIDA: Bravos! Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ca în Tartuffe): Săracul! RICĂ: Am trimis gornistul de trei ori la el cu biletul și l-a primit cu refuz. LEONIDA: Aoleu! RICĂ (sardonic): Zice mă-sa că nu poate umbla! (rîde diabolic) Că... LEONIDA (plîngînd): ...Abia s-a sculat după lingoare. RICĂ: După lingoare, hai!? LEONIDA (rugător): Sa dea ceferticat medical. RICĂ: M-am dus eu la el chiar în persoană. Zic: pe ce bază nu vrei să vii mîine la izirciț, domnule? LEONIDA: "Sînt bolnav domnule sergent!" RICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
întuneric, ca să găsesc bucătăria. Deschid congelatorul. Găsesc câteva cuburi de gheață și mi le bag în chiloți. Aaaaah. Gata. Cum a zis Pinocchio? Rezistă, tată. OK. Ce-ți pasă ție, Pinocchio? Tu ești de lemn, ție nu ți s-a sculat nici odată vrejul ăla pe care-ți cresc două frunze. Alerg lângă Sophia și îi văd fața schimonosită de un rictus oribil și aproape că nici n-o mai recunosc, pentru că nu mi-am imaginat că Sophia poate să arate
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în F, care de-abia se industrializa, fiind considerat un oraș dubios, de chiaburi. EA: Eu eram față săracă, oropsita, într-un sat amărât. Ai mei munceau din greu la câmp, cu animalele. Vară făceam tezic. Aveam 10 ani, mă sculau de dimineață, luăm apă din fântână și la frământat tezic. Scârbos. (Tezic e balega amestecata cu paie, folosit că și combustibil sau material de construcție.) Dar am scăpat și am ajuns la oraș. Am fugit de acasă la tânți Aurelia
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
a revenit în județ. Au divorțat. Milițianul nu se căsătorise, așa că a înaintat actele a doua oară, acum că era ofițer MapM. A primit aprobarea, are o căsnicie fericită și o iubește pe față, ca pe ochii din cap. E scula mare în MI, căci e capabil și muncitor. La fel, când eu am dat la liceu, s-a interzis intrarea copiilor de preot. O colegă era, așa că a dat la școala de meserii. Sora ei, cu 2 ani mai mare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
talent, de altfel, s-au pus în slujba comunismului, au organizat epurările și în slujba creării omului nou. Politicul continuă acest control al zonei culturale și îl răsplătește cu nimicuri, posturi, răsplăți, grade didactice, directorate, toate politice cf. algoritm prin scoală-te tu, să mă așez eu, că sunt din partidul de la putere și mi se cuvine. În momentul când un scriitor accepta un post administrativ, politic e SLUGĂ CELUI CARE ÎL PLĂTEȘTE. E slugă, nu mai e o opinie independența
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe Anișoara. Că se scoală prea târziu, că abia se mișcă, că nu asa trebuia făcut cutare treabă și câte și mai câte.Oricât se străduia nora cea tânară și frumoasă, nimic n-o mulțumea pe baba Dochia.Și Anișoara căra apa, freca podelele, făcea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la punct cu noutățile, o Întrebă pe tovarășa ei de drum ce vești mai are. Fata de creștin nu stătu pe gânduri crezând În sinea ei că cea mai importantă veste pentru toată lumea era aceea că Domnul Iisus s-a sculat din morți.Așa că spuse: -Hristos a Înviat! Fata de păgân se puse pe râs și râse cu lacrimi făcând-o pe cealaltă naivă. -Cum să Învie! Ce e mort e mort și gata .O să invie El când s-or Înroși
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
straniu, ce încă nu putea înțelege. Zilele se scurgeau îngrozitor de repede. Folosea timpul la maximum, dar era ostenit de avalanșa de senzații noi, de parfumuri, imagini, oameni... Într-o noapte, ostenit cum era, cu somnul profund și fără vise, se sculă din pat, intră în sala de baie, căută întrerupătorul și, pe întuneric, nimeri un buton, pe care-l apăsă. Se deschise o ușă! Buimac, avansă pe un culoar, curios cum fusese o viață întreagă. La capătul culoarului erau niște scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
până aici. Stătură un timp fără a vorbi, ea în picioare, el așezat, moale, derutat, întristat, neputincios. Văzându-l atât de neajutorat, ea dispăru printr-o ușă și nu mai reveni. Târziu, după ce-și plimbă privirile peste tot, se sculă cu greutate, se întoarse în sala-amfiteatru, se duse la pianul de pe scenă, mângâie clapele, peste care degetele lui Mihai trecuseră. Se așeză într-un fotoliu, închise ochii și și-l imagină pe Mihai la Bayreuth, când venise Beatrice și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pe aici. Intră în vorbă cu doi comeseni. Erau niște răzvrătiți, supărați pe toată lumea, înjurându-i și pe francezi, și pe români. Plăti și plecă, grăbind pașii spre casă, alarmat deja de micii "mioritici". Adormi greu, dormi prost și se sculă obosit. Făcu un duș prelungit, înfulecă micul dejun ce i se aduse și ieși la soare, la aer. Dimineața avea plănuită o vizită la Montparnasse, să-l salute pe Brâncuși. În jurnalul lui Clotilde era trecută, pe 16 martie, ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de mirosul de țuică, de parcă ar fi băut. Când se trezi, văzu că picioarele-i fuseseră învelite în comprese reci, apoi înfășurate bine în plastic. A! Probabil că aveam picioarele umflate. Aici e mâna lui Carmen, gândi. Vru să se scoale, dar picioarele îi erau ca de plumb. Scoase plasticul, dădu la o parte compresele și-și văzu picioarele umflate și vinete. El, care se mândrea cu gleznele lui fine! Ce urât mai arătau picioarele lui! Se înveli la loc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mergeam eu, într-un ceas dădeam anunț și la Washington și la Moscova și la Beijing! Ca matale, bobocule..., își aminti Petre o replică din Caragiale! Ai ceva de mâncare? Da, domnul e flămând, vine de la plimbare! Pune-te masă, scoală-te masă! Fetele pe unde-s? Ca și tine, la plimbare, doar eu în casă, la aragaz, la mașina de spălat... Dacă vrei, uite, cât ești tu la Policlinică, o să încerc să gătesc câte ceva... Lasă-te păgubaș, numai asta ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a curat. Se vedea și mâna lui Carmen, care făcuse curat și ținuse casa în ordine. Făcu focul în șemineul din salon și în dormitor, mâncă ceva din ce cumpărase și, ostenit de drum și de Maria Tănase, adormi. Se sculă târziu, dormise chinuit, capul îi vâjâia. Deci "târâișul șarpelui, vâjâitul vântului, pulberea pământului''! Cu ce-am greșit, Doamne, să merit așa ceva? N-am furat, n-am mințit, mi-am iubit părinții și copiii... Iartă-mă, Doamne, de mințit cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tare de-ți ardea gâtlejul. Nu mai știa cât timp trecuse și câte pahare băuse, dar la un moment dat văzu că flăcările îi joacă în fața ochilor un dans drăcesc, parcă era Ciuleandra, parcă era Noaptea Valpurgiei. Dădu să se scoale din fotoliu, dar picioarele îi erau de plumb. Se sprijini de pereți și se târî până sus, în pat, urmat de Toni, cu urechile pleoștite și coada între picioare. Adormi pe moment și iar nu avu somn, doar coșmaruri. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vine familia n-am oale, n-am farfurii, pahare, n-am cearceafuri, mi-ar mai trebui și niște saltele și aș vrea, dacă vrei, să mergem împreună, la Văleni, să cumpărăm câte ceva. Merg cu plăcere. Pe la ce oră? După ce te scoli, pe la 10! Eu mă scol când cântă cocoșul, domnule Petre, nu sunt doamnă de la oraș. Bine, la 10! La revedere. La revedere! Urcând cărăruia prin livadă, Petre își zicea: Am câștigat o bătălie cu "domnul Postelnicu", dar nu și războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
n-am farfurii, pahare, n-am cearceafuri, mi-ar mai trebui și niște saltele și aș vrea, dacă vrei, să mergem împreună, la Văleni, să cumpărăm câte ceva. Merg cu plăcere. Pe la ce oră? După ce te scoli, pe la 10! Eu mă scol când cântă cocoșul, domnule Petre, nu sunt doamnă de la oraș. Bine, la 10! La revedere. La revedere! Urcând cărăruia prin livadă, Petre își zicea: Am câștigat o bătălie cu "domnul Postelnicu", dar nu și războiul! N-a fost ușor, "satrapii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ai picioare frumoase, ca maică-ta. Și s-ar putea să te măriți cam repede. Vezi, pe aici să porți blugi, primăvara sunt țânțari... Da, tată, nici o problemă, am și blugi în bagaj. Ea înțelesese despre ce e vorba, se sculă și, după puțin timp, reveni îmbrăcată în blugi. Așa da, fata tatei. Aici suntem într-un sat, chiar dacă oamenii s-au mai modernizat. Trebuie să-i respectăm. Dar tu, Ana, ce faci? Eu mai am puțin până termin liceul. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
eu, fetițo, să nu crezi că o să stai degeaba. O să te pun la lucru. Dacă plătești bine... Da, o să te plătesc cu copănele cu piure și orez cu lapte! Bine! Dar, deocamdată, du-te și te odihnește puțin, când te scoli, mai vorbim. Tată, mi-am pregătit atâtea întrebări. O să-mi răspunzi? Domnișoară, sunt întrebări pe care copiii le pun părinților și aceștia nu vor sau nu știu să răspundă. Tată, tu cred că ai răspuns la orice întrebare. Nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în când, ca să uite de singurătate. Mai vorbiră o vreme, apoi își luară rămas bun și plecară. În tot acest timp, Toni stătu de pază la poartă. După câteva zile, viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
face privegherea. Bocetele specifice priveghiului erau cântate de bocitoare, marcând momente importante din viața celui dispărut. Textele erau adaptate atât sexului cât și vârstei celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
priveghiului erau cântate de bocitoare, marcând momente importante din viața celui dispărut. Textele erau adaptate atât sexului cât și vârstei celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
momente importante din viața celui dispărut. Textele erau adaptate atât sexului cât și vârstei celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale. Pe cel drum când ai plecat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]