576 matches
-
simbolică cu acel loc considerat pe atunci „centrul lumii” (unde se aflau templul și oracolul lui Apollo - zeul artelor), nu pare a fi deloc întâmplătoare luând în considerație plasarea acestor pagini în introducerea celui dintâi caiet de preludii. În pofida imobilității sculpturale și a unei simetrii evident arhitecturale urmărite în mod deliberat de viziunea conceptuală, imaginea sonoră imprimă totuși ideea mișcării acelor zeități mitice înviate pentru o clipă, îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de 47°21’ și 47°32’ latitudine nordică și de meridianele de 26°43’ și 27°03’ longitudine estică. Limita vestică este evidențiată prin cumpăna de ape a râului Bahlui și Siretului, urmărind o succesiune de dealuri (platouri structurale, interfluvii sculpturale) sau înșeuări precum: Platoul Aliciurilor, Dealul Tudora, Dealul Teiului, Platoul Berezlogi, Platoul Sângeap-Sticlăria, Dealul Stânca, Dealul Cotnari. Limita sudică este dată de abruptul estic al Dealului Mare ce trece prin satele Horodiștea și Cotnari, apoi prin șesul larg al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari există o mare varietate a înclinării formelor de relief, de la valori mai mici de 10 la peste 45. Relieful cu pante mici până la 5 Bahluiului, terasele fluviale și unele suprafețe sculpturale din estul depresiunii de contact. De asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile litostructurale Sângeap Sticlăria, Aliciurilor, Berezlogi, Holm Cele mai răspândite sunt pantele cu valori cuprinse între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorește unor falii sau flexuri așa cum s-a afirmat în unele lucrări. (V. Băcăuanu, 1980). 3.2 Relieful fluvio-denudațional 3.2.1. Relieful sculptural ocupă o bună parte din teritoriul aflat în studiu, înglobând atât interfluviile lipsite
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorește unor falii sau flexuri așa cum s-a afirmat în unele lucrări. (V. Băcăuanu, 1980). 3.2 Relieful fluvio-denudațional 3.2.1. Relieful sculptural ocupă o bună parte din teritoriul aflat în studiu, înglobând atât interfluviile lipsite de orizonturi dure la partea superioară sau de o cuvertură aluvială-coluvială, cât și versanții ale căror pante depășesc 30-40, fiind modelați de procese de spălare, de eroziune
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și versanții ale căror pante depășesc 30-40, fiind modelați de procese de spălare, de eroziune torențială sau de alunecări. Fiecare din culmile și platourile interfluviale de diferite ordine de aici, fiecare versant poartă amprenta unui modelaj extern deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și eroziunea liniară, prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe stânga și cei ai Miletinului pe dreapta, stratele dure de la partea înaltă au fost parțial îndepărtate formându-se înșeuări sau interfluvii . “Coasta de tranziție” fragmentată puternic de afluenții de pe partea dreaptă a râului Bahlui se include în categoria reliefurilor sculpturale. Rețeaua hidrografică are apă aproape permanent, alimentându-se prin izvoare din pânzele de sub placa dură sarmațiană, din izvoare de pantă și parțial din apa meteorică. Densitatea rețelei hidrografice este relativ mare, iar panta puternică (râul Bahlui între izvoare și Pârcovaci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale), altele mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale), altele mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure sau prezintă deluvii de alunecare recente pe areale reduse. Cele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului" a apărut ca urmare a unor puternice procese geomorfologice ce au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
contact este faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în stațiunile Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora etc.) În Subcarpații Getici se găsesc numeroase obiective turistice, mânăstiri și edificii istorice din secolele al XIV-lea - al XVIII lea la Cozia, în orașele Câmpulung, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu etc., complexul sculptural realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. PODIȘUL MOLDOVEI a. Caracteristici reprezintă un podiș mare situat în estul României dar care se întinde și în Republica Moldova; este alcătuit din gresii, marne, argile care formează strate ce înclină de la nord-vest la
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În tot acest timp, preferința artiștilor antici pentru categoria estetică a sublimului 362 prevalează față de cea a frumosului. Sublimul desemnează grandoarea, elevația, monumentalul și desăvârșirea lumii divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului. Caracterul sublim al operelor antice oferă o impresionantă demonstrație vizuală și prin plăsmuirea acelor gigantice creaturi de factură fantastică (tauri androcefali înaripați sau sfincși), care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-au dispoziții naturale pentru sculptură și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native adorm dacă nu există stimulentul metafizic al religiei, în aria ortodoxiei, sculptura statuară și muzica simfonică și dramatică sunt apariții moderne, venite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
toate apelurile romantice ale esteticianului englez John Ruskin care, îndrăgostit de nu știu ce straturi geologice, le dădea pildă arhitecților. Sculptura e într adevăr mai legată de anumite forme din natură. Obiectul ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cea de theos și cea de heros. Daimonul nu este definit printr-o „liturghie civică”, nu are legende sau mitologii daimonice așa cum au zeii sau eroii; daimonii n-au fost niciodată forme ale divinului Înscrise În materie, prezente În universul sculptural. P. Chantraine 1 vede În daimones niște „puteri greu de identificat care intervin În treburile oamenilor”. Fără a-i da un caracter mai precis, mai determinat, această definiție situează daimonicul În sfera acțiunii exercitate asupra vieții umane. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]