2,171 matches
-
alte lucrări ale sale, și acest Pas de deux era edificator în privința îndrăznelii modului său de gândire. Cine erau cei doi parteneri, care de fapt, de cele mai multe ori evoluau separat? Era el, Raimud Hoghe, trecut de mult de prima tinerețe, scund, cocoșat, cu buze subțiri, stânse amar, și un tânăr, înalt și frumos, japonezul Takashi Ueno, cu o figură luminată de un zâmbet cald și o plastică corporală de un mare rafinament. Timp de peste două ore - pe un fundal muzical cât
eXplore dance festival edi]ia a VIII-a by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3017_a_4342]
-
care anunța lansarea romanului L'adhésion a scriitorului Jean Pintéa. Nu puteam scăpa ocazia, desigur, de a întîlni un scriitor român debutant la Paris și așa l-am întîlnit pe autor - nu e poetul Ioan Pintea, desigur, ci un tînăr scund și dezinvolt în abordare, inginer parcă, oricum cu o meserie serioasă la bază, pe care o exercită de mai mulți ani în capitala Franței, deși mi-a mărturisit că făcuse și un an de franceză la București - a cărui carte
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
de apă cu argilă roșie coboară dinspre Warthe. Două cucoane cu fuste foarte strîmte au sărit de pe trotuar în plin curent și încearcă să iasă la liman gesticulînd, cu brațele în lături, ca pe sîrmă. Din pragul frizeriei un bărbat scund cu impermeabil, înconjurat de o ceată de tineri cu mîinile în buzunare, strigă ceva unei "tipe blonde". Cristina se asigură în geamul unei vitrine că are gluga trasă pe ochi în așa fel încît să nu depășească nici un fir de
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
spună, cam din vîrful buzelor, despre puștanca cu părul galben: - Parcă ar fi "himera apei". - Tovarășul de plimbare al Cristinei a continuat să privească fix înainte cu buzele întredeschise și cu o expresie nu prea inteligentă. Stătea așezat pe zidul scund făcut din pietre rotunde și inegale, iar ea îl vedea din profil: mare, greoi și adus de spate. "Are o ținută "atît" de proastă!" spunea despre ea Ursula, pronunțînd laborios și corect, aproape fără accent german. - Nu-ți place Paciurea
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
datorită lui Fănuș. Pe un Teodor Pâcă, pe un Pavel Aioanei, pe un Octav Măgureanu, autori cu traiectorie de mici comete literare, dedicați cu frenezie boemei. Cine-i mai știe? Odată îl căută pe Fănuș la cămin un tânăr domn scund, rotofei, cu păr inelat, foarte volubil și gesticulant. Era scriitor, își iscălea producțiile Vintilă Ornaru și era odraslă de fost moșier, cum am aflat mai târziu. Se numea de fapt Lamotescu. Nu părea să fie apăsat de originea lui nesănătoasă
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
e-un timp de viață și-o vreme de murit Zăvoare și ninsori se-arată locul dar ceasul se ascunde în care-ar fi sclipirea să-și pogoare nămeții purtători de semne și de duh îngust e timpul și cerurile scunde zăvoarele de jind și de-așteptare încenușează volburi prin văzduh unde-i ninsoarea mieilor - pe când se va'ndura pe frunte să aștearnă uitatele străluminări vibrând ieșirea dintr'un negru vis de iarnă? Tăcerea spartă pedeapsa raiului pierdut ne leagă lege
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
-l despartă cuvântul e rănit, tăcerea-i spartă Între tăceri ar fi cuvântul să se frângă între tăcerea dreaptă și cea stângă de n'ar ști duhul să pătrundă tărâmul pur de dintre semne ceru'i înalt și umbra-i scundă cărările prea drepte mint - ce magic fir ar fi să'ndemne ieșirile din sacrul labirint? În deșert au oare unde-ar fi să fie creasta de milostiviri din care să coboare tăcutul înger cu aripi ușoare ștergându-mi cu lumină
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
în oricare zi câte-o moarte Moartea cea mare îngrămădește hoituri pe țărm Un strat gros de zădărnicie stinge repede amăgirile Câinii dorm pe o parte și lepra îi năpădește în lumina vrăjită a soarelui corcodușe comune zac sub fereastra scundă, ca niște sfere împrăștiate în plan închis în butelii mesajul de gheață al morții Consolarea Formelor...
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
nu două, abia după vreo opt sau nouă minute, iată ce-mi răspunde: - Viteza mea nu se exprimă în kilometri și în ore, ci-n milimetri și secunde; căci eu mă târâi, eu nu curg ca un pârâu prin iarba scundă, așa că, domnule, parcurg 3 milimetri pe secundă. - Stimate melc, nu-ți mai ascunde, sub iarbă, gura ierbivoră și dacă știi, te rog, răspunde: câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
îi dă feței o expresie nouă, pe care nu i-o cunosc și care cu siguranță este a vârstei și puterii adevărate. Pe urmă, cel ce intră și capătă răspunsul, dispare, și rămânem iar singuri, față în față, în baraca scundă cu tavanul de lemn, în care stăm ca într-o cutie de chibrit cu bețele arse. în gemulețul sărac, o mușcată prăfuită, distrusă de soare, trage la noi cu urechea. Cu mine, inginerul poate să lase cârma, în voie, să
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
ei, cu funcții multe înainte, cu regrete de boierime în agonie după. Deschis, pare-se, cu elevii, poartă cu ei, în gang, la o țigară, conversații, așa cum sînt ,transcrise", grozav de nefirești: ,"Păi nu sînteți profesor?" se interesase cel mai scund dintre ei [...] "De ce materie?" se interesase ,fumătorul". "Ghiciți!" făcuse Ian... "Este o materie specială!" [...] "Ce-ați zice dacă aș fi de literatură?!" spusese deodată Ian, cînd ei se așteptaseră mai puțin, poate. Se uitaseră unii la alții și ridicaseră din
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
mereu ironică. S-ar putea spune, cu vorbele lui Bacovia, că liceul a fost pentru Lucia un fel de ,cimitir al tinereții sale". Și nu e chiar de mirare, întrucât avea un complex de inferioritate. Se considera urâțică și prea scundă. Era din fire timidă, emotivă, predispusă la depresie. După 1920, îl va cunoaște pe poetul Artur Enășescu, bolnav de nervi, ,multă vreme, umbră dureroasă pe străzile Bucureștiului". în casa lor veneau acum poeții Șerban Bascovici, Aron Cotruș, apoi Felix Aderca
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
ironici, care nu spuseseră ,o vorbă de bine sau de rău despre cartea ei și despre cele următoare". G. Călinescu are parte de un portret eminamente negativ pentru că fusese foarte sever cu romanul Tinerețe. îl vede ca pe ,un om scund, urât și negru, cu o privire plină de furie". Acea cronică ar fi fost așa de veninoasă pentru a-l combate pe rivalul său E. Lovinescu și totodată, chipurile, fiind invidios pe G. M. Zamfirescu, iubitul ireal al tinerei scriitoare
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
de sindicat afirmă convingător: „Vaccinul antitetanos e ca o înțepătură de purice...!“); într-o limbă honolulă, / Baciu Fane cată hulă: / doar i s-a furat din creier / și-i stă iarna drept pe greier ...! / Mari experți au constatat: / „- Greierii sunt scunzi de stat ...!“ («Furt de creier - Lui ștefan Baciu, de la Universitatea din Honolulu-Hawaii, ce acuză pe dr. C. Michael-Titus, redactor-șef al revistei Convergențe Românești, din Londra, de „furt de creier“ deoarece i-a „reprodus fraudulent“ poezia Emigranți). în revista Asociației
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
jur. N-a avut întotdeauna succes: dar ce poate înlocui mai bine succesul decât convingerea multor oameni de azi care-i cântă cântecele, convinși că acesta e folclorul evreiesc ? Zalmen Mlotek, director la ,Folksbiene Theatre New York" un bărbat mai curând scund și mai degrabă grăsuț, cu ochelari rotunzi, desfășoară tone de farmec cântând, acompaniind, conducând repetiții, insuflând actorilor de azi patosul lui Goldfaden, ritmul lui, atât de departe și totuși atât de aproape de viața actorilor newyorkezi. E o modalitate de a
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
mereu ironică. S-ar putea spune, cu vorbele lui Bacovia, că liceul a fost pentru Lucia un fel de "cimitir al tinereții sale". Și nu e chiar de mirare, întrucât avea un complex de inferioritate. Se considera urâțică și prea scundă. Era din fire timidă, emotivă, predispusă la depresie. După 1920, îl va cunoaște pe poetul Artur Enășescu, bolnav de nervi, "multă vreme, umbră dureroasă pe străzile Bucureștiului". în casa lor veneau acum poeții Șerban Bascovici, Aron Cotruș, apoi Felix Aderca
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
ironici, care nu spuseseră "o vorbă de bine sau de rău despre cartea ei și despre cele următoare". G. Călinescu are parte de un portret eminamente negativ pentru că fusese foarte sever cu romanul Tinerețe. îl vede ca pe "un om scund, urât și negru, cu o privire plină de furie". Acea cronică ar fi fost așa de veninoasă pentru a-l combate pe rivalul său E. Lovinescu și totodată, chipurile, fiind invidios pe G. M. Zamfirescu, iubitul ireal al tinerei scriitoare
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
un "cavalerism" autosacrificial asupra căruia atrăgeau atenția N. Steinhardt și Al. Paleologu... Cioran avea "ceva fascinant în persoana lui, ceva provocator, exaltant, dar și fragil totodată". Sau mai detaliat: "Era o apariție extraordinar de vitală, un om frumos, suplu, deși scund, aflat în pragul senectuții. Vorbea precipitat și agitat, avea o privire inteligentă și foarte pătrunzătoare, nimic aulic sau profesoral în el, o mare bucurie față de bunurile pământești. Și el vorbea franțuzește cu un puternic accent românesc, avea un fel de
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
noapte deoarce se simt oarecum limitate, în schimb baby doll aduce sentimentul de libertate și de rafinament. Bustierele pot satisface pe oricine deoarece este o piesă cu dimensiuni accesibile oricărui tip de corp. Nu contează dacă femeia este înaltă sau scunda bustiera are același rezultat. De obicei bustierele se adresează femeilor cu un piept mic oferindu-le o formă mai bine definită. Și pentru a condimenta mai mult atmosferă din dormitor trebuie să alegem una din jucăriile erotice pentru a ne
Romantic Sex Shop Cadouri lenjerie intima [Corola-blog/BlogPost/96306_a_97598]
-
de tensiune (Era bun psiholog șmecherul) apărea din culise profesorul care era și dirijor. În plus mai și avea prestanță"Popetele"cum îl poreclam noi, deși nu era popa. (Nu că Burtică al nostru care în afară de burtică mai era și scund că deși se urcă pe podium abia îl puteau urmări cum da din mâini să dirijeze numai cei din rândul întâi. și ce e drept, se și"vedea"că nu-l"vedeau". Se urcă pe podium, scotea diapazonul, îl punea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
lăsată de șirul de copaci arăta și ea orele dimineții. Opriră mașina în fața clădirii vămii, iar Suzuko se duse să ia autorizația de intrare de la administrația portului. Traversară podul care lega vama de chei având în fața ochilor rândul de depozite scunde și lunguiețe de pe partea dreaptă, așa cum se văd în orice port. În stânga, apa murdară a mării, ca un canal, din fața depozitelor Mitsubishi, era împânzită de vaporașe tradiționale, pe care se aflau întinse la uscat jupe, șosete, izmene, maiouri, scutece, chimonouri
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
le e posibil la fel de lent ca pământul; Iar ea să stea totdeauna doar în spatele unui invizibil zid De pasiuni Pe care trebuie neaparat să îl depășești. Și tot în principiu Femeia trebuie să fie înaltă Dar în caz că este ceva mai scundă, să aibă neaparat Atitudinea mentală a piscurilor semețe. Iar femeia aceasta, aaahhhh, va trebui totdeauna să dea Impresia că după ce și-a închis ochii daaa... Deschizându-i nici n-ar mai fi acolo prezentă Cu gama ei de intrigi și
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
aceste podoabe rămâne spațiu și se vede cerul albastru în depărtare. Iar tulpina, ah, tulpina e un poem! Cocotierul pare tatăl urât și gârbov al acestui elegant produs al luminii și al pământului iar bananierii, bananierii sunt frații săi grași, scunzi și fructiferi." La întoarcerea acasă, entuziastul călător vrea să scrie o carte despre Asia, dar se va limita la nuvela, în tonalitate lirică, Friguri, unde face elogiul comuniștilor și al Republicii Democratice Vietnam, care numai democratică nu era. Marin Preda
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
Chicago, deși nu l-am văzut în viața mea ș...ț. Mă ajutam, ce-i drept, de micul Larousse, de un atlas (ca să văd ce-i acolo, munte, deal, apă) și de cîte o poză. Madame Drăgulinescu avea o talie scundă și, îmbrăcată național, purta un coș mare pe cap. O asemenea făptură, mi-am zis eu cînd a trebuit să povestesc cum a fost cu traversarea Atlanticului, nu poate să aibă Ťrău de mareť. De aceea am făcut-o trează
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
pentru ochi verzi-gălbui?” • “Mă bat cu o fată de la un băiat care-l iubim amndoua și întrebarea este CUM AȘ PUTEA SĂ CÂȘTIG? mulțumesc!” • “Ce tip de motocicletă se potrivește mai bine pentru traficul dintr-un oraș mare? Eu sunt scunda, apropo!” “Cum pot să fiu econom acum, de Sărbători, fără să par un zgârciob?” “Merită să suferi pt un băiat, dacă el și-a bătut joc de sentimentele tale?” “Cum să fac să nu mi se mai întindă sclipiciul la
Cumpar pudel, mă puteţi ajuta? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18864_a_20189]