250,855 matches
-
Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, Mariana Kahane, sugestiv portretizați de autorul Periscopului. Două cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând întâmplări dramatice, colportate de tineri instruiți și culese de studenții de la Providence ai profesorului. Sunt povestiri care "pornesc de la
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
etc." Creația populară fiind un sistem cultural coerent, îi sunt examinate, în mari capitole despre folclorul obiceiurilor, folclorul tradițional și folclorul urban, originea, aria geografică, funcțiile și modificările în timp în raport de mutațiile sociale. Se propun, în mai toate secțiunile studiului, clarificări, reașezări, interpretări, priorități, iar demersul critic, lucid, precizează de la început că domeniul nu este alcătuit, cum au crezut exegeții romantici, doar din capodopere, că, dimpotrivă, multe plăsmuiri populare sunt de mai mică însemnătate. Prin citate antologice, este surprinsă
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
de titluri; 51 dintre ele au fost publicate în volumul din 1969. De remarcat totodată prezența, în Cuprins, a unui intertitlu care precede Vițelul turbat: Apropieri de Caragiale (ŕ la maničre de). Nu rezultă însă unde s-ar sfîrși respectiva secțiune, căci nici un indiciu nu ne vine în ajutor. Elemente caragialești apar, ce-i drept, și în ș109ț Idilă, ș112ț }oc, ș113ț Odevian etc. Mai revelator e faptul că în textul ș110ț Două morale, pe fila 8 verso, figurează următoarea inscripție
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Taloș are, totodată, meritul de a contribui, implicit, la mai buna cunoaștere a altor trei mari creații ale eposului românesc, Miorița, Meșterul Manole și Voichița, pe care le apreciază ca foarte înrudite. Lucrarea lui Ion Taloș, substanțial informată în toate secțiunile ei, convinge în demonstrația și în demersul ei comparatist (autorul își arătase virtuțile de comparatist și în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, I-II, 1973-1997), că aceste creații, prin ideile lor poetice, filozofice și etice
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
este o fărâmă în strigătul copleșitor al creștinului, ades folosit la bucurii sau la necazuri! Cel de-al optulea volum al Dorinei Stoica, „Ochiul curat”, apărut la Editura Pim, Iași, 2015, cu 144 pagini, cuprinde 64 poeme împărțite în 4 secțiuni”: “Sentimente” (pag 4-36), „Ce iubire e asta” (pag 37-80), „Exitus” (dedicat poetei A.C., in memoriam, pag 81-102 ) și „Ochiul curat” (pag 103-139). Cartea, lansată la Centrul Eminescu din Bârlad pe 16 ianuarie 2016, completează, fără însă a încheia, activitatea creatoare
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
decupaje Mențiune (ex.aequo): Monoranu Roxana, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Printre flori” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje și desene. Chyra Zoe, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Floricele” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje și desene. CATEGORIA 6-10 ani SECȚIUNEA Creație plastică Desene Premiul l (ex aequo): Amalia Botoș, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Ponei” - acuarelă Rașcu Ștefania, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Pomișorul înflorit”- acuarelă Premiul ll: Libotean Ana, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Castelul primăverii” - planșă acuarelă cu aplicații din pastă
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
desen acuarelă Săbădean Sebastian, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Păsărele pe ram” - planșă origami Premiul lll: Matei Darius, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Barza și broscuțele” - planșă origami Mențiune: Moldovan Philip, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Gogu” - păpușă din rumeguș cu grâu încolțit SECȚIUNEA Creație literară Premiul l: Rașcu Antonia, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Cartea care se scrie singură” - proză Premiul ll: Creța Cezara, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Darul florilor” - proză Premiul lll (ex.aequo): Mărginean Nicola, Blaj (Alba), pentru lucrarea „Pădurea fermecată” - proză
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
Nicola, Blaj (Alba), pentru lucrarea „Pădurea fermecată” - proză Simu Daria, Blaj (Alba), pentru lucrarea „Căsuța din pădure” - proză Mențiune: Puiu Octavian, Filipeștii de Pădure (Prahova), pentru lucrarea „Primăvara” - poezie Achim Amalia, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Primăvara” - poezie CATEGORIA 10-14 ani SECȚIUNEA Creație plastică Premiul l: Vasilache Andrei Răzvan, Focșani, pentru lucrarea „Livadă în floare” - pictură în tempera Premiul ll: Tudoroiu Iolanda, Focșani, pentru lucrarea „Copac înflorit” - planșă origami Premiul lll: Berki Ancuța, Reghin (Mureș), pentru lucrările din seria „Aripi de primăvară
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
lll: Berki Ancuța, Reghin (Mureș), pentru lucrările din seria „Aripi de primăvară” - desene acuarelă Mențiune (ex.aequo): Cotta Cosmina, Reghin (Mureș), pentru lucrările din seria „Primăvară” - desene acuarelă Vulpe Diana, Filipeștii de Pădure (Prahova), pentru lucrarea „Vază cu flori” - acuarelă SECȚIUNEA Creație literară Premiul l : Claudia Iasmina Lazăr, Oțelu Roșu (Caraș Severin) pentru lucrarea „Pentru o bucată de pâine” - teatru Premiul ll : Conțiu Maria Alexandra, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Povestea lui Luke” - proză Premiul lll: Moldovan Carmen, Sîntana (Mureș), pentru lucrarea
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
ani, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Dragonul primăverii” Trofeul Ligii Scriitorilor - Filiala Mureș pentru creație literară: Ciobanu Sebastian Virgil, 16 ani,Luduș (Mureș), pentru lucrarea „Când trecutul ripostează” Trofeul „Aripi de primăvară”: Antonia Rașcu, 8 ani, Tg.Mureș, premiată la ambele secțiuni, literară și plastică, cu lucrările „Cartea care se scrie singură” și „Iepuraș de Paști” Referință Bibliografică: REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
decît textul de sus." Și de lauda artei de a fi frivol. Și ele "frivolități", articolele lui Aderca fac, fără patimi care să țină mai mult decît trece de la un număr de revistă la altul, dublate, în volum, de consistenta secțiune finală de note și explicații mai mult decît bine venite, împrăștie, într-o vreme a tomurilor și a proiectelor, ca și în vremea, ceva mai deșirată, cînd le citim, aroma fragmentarismului angajat. Mirosul literaturii puse în șpalt. Fără ediția a
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
inteligenței. Un road scholar (ca și filmul făcut de el) al discursului. Premiile " decernate pe fondul happening-ului muzical marca Johny Răducanu & Teodora Enache " au revenit eminentului traducător Alain Paruit " Editurii Gallimard și " bineînțeles " lui Andrei Codrescu. Trei premii " trei secțiuni " adaptate excelent temei ample a colocviilor. Un merit esențial al Festivalului de la Neptun/Mangalia/Constanța din 2006 e acela de a propune o formă de dialog instituțional bazat pe toate regulile eficienței " construit cu seriozitate " dar lipsit de tirania angoasantă
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
profesioniștii ei? Matematica este, se pare, singurul domeniu despre care Stalin nu a simțit nevoia să-și spună părerea. Poate, dacă mai trăia... În Raportul meu la Cel de al Cincilea Congres al Matematicienilor Români (2003), am dedicat o întreagă secțiune acestei probleme (a se vedea Solomon Marcus, "Mathematics in Romania", CUB Press 22, Baia Mare, iunie 2004). Chestiunea este complexă și delicată, ar merita o discuție mai amplă, pentru care nu mai avem loc aici, și așa ne-am întins, probabil
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
romancier interbelic experiența muncii silnice la Canal, într-un lagăr cu valențe sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi sau comentarii relevante despre acest episod, ele conținând doar comentarii previzibile ale unor studenți. Câteva articole aduc în atenția publicului mișcarea de rezistență anticomunistă. Aceste povești, al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
data aceasta în versiunea ansamblului "Court-Circuit" condus de Pierre-Andre Valade. O versiune ce a mizat în primul rând pe slujirea elementului vizual, dansant și abia apoi pe sensul și detaliul sonor. De aici probabil senzația trasului de păr din zona secțiunii de aur, acolo unde se prepară repriza ori din cadența finală atașată Codei, care se prelungește peste măsură, aidoma oficierii unei torturi ce numai anunța, fără a pronunța, iminenta moarte. 3) Bella Figura, un colaj alcătuit pe baza unor fragmente
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
ține deopotrivă de cald și de fason. Poate și presiunea unei tradiții, orchestra ființând încă de la 1848, m-a convins că norma, consecvența și continuitatea învârt roata ce electrizează orice interpretare sonoră. Ca Serenada op. 22 de Dvorak, ale cărei secțiuni au fost diferențiat personalizate și individualizate într-o manieră convenabil-romantică, fără adaosuri ori abuzuri zadarnice, superflue. Ascultând Orchestre a cordes de la Garde Republicaine cred că însuși Bonaparte (înmormântat ŕ côté de eclatanta estradă concertistică), și-ar fi frecat satisfăcut palmele
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
cel istoric la cel estetic), o face pe cont propriu, fără a urma la comandă aliniamentele "patriotice" ori "corect politice" ale imposturii. Cu un titlu șarjat-agramat, Românii e deștepți ambiționează să ofere o diagramă a lăudăroșeniei naționale. Din cele două secțiuni ale volumului (Clișee culturale și Clișee literare), mai ales prima ne (a)trage către un duș rece, bun să potolească fierbințelile patriotice. Eseurile sunt pe teme conexe și e de presupus că ele au fost gândite într-o anumită interdependență
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
ardelenilor în legătură cu maghiarii, ale basarabenilor în legătură cu rușii... Nu firea românească e vinovată și poate fi invocată aici, dar însăși istoria națională, cu episoadele ei de mutilare, suferință, strămutare, moarte. Ca și o bună parte din textele celei de-a doua secțiuni (dedicată "bolilor" culturii române contemporane), astfel de "analize" denotă naivitate și confuzie a criteriilor. Contradicțiile, de altfel, sar în ochi. La pagina 202, autorul declară: "Înainte de 1989, și pe mine mă încântau fantastic șopârlele strecurate de scriitorii români în paginile
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
mult? Premiul? Nu intrase în calculele lui. Nu intrase nici în calculele agențiilor de pariuri specializate din țară. Nici măcar un singur critic român n-a îndrăznit să riște pronosticul că filmul lui Puiu are șanse să ia marele premiu al secțiunii în care a concurat. Prejudecată ocultei internaționale? Neîncrederea că un roman ar putea lua acest premiu, chiar dacă nu era marele premiu? După experiență de la Cannes și după numeroase premii la alte festivaluri internaționale de film, Criști Puiu e acuzat de
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
că acest regizor are șanse de a deveni profet și acasă la el. În acest an însă, un alt regizor român, Corneliu Porumboiu, da două lovituri la Cannes. Ia Premiul pentru Cel mai Bun Film European și, mai ales, în secțiunea competiției pentru marile premii ale festivalului castiga Marele Premiu pentru Debut Regizoral. Iar filmul lui Cristian Mitulescu primește, în secțiunea la care a fost admis, Premiul pentru Cel mai Bun Rol Feminim, în persoana actriței Dorotheea Petre. Situația de anul
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
român, Corneliu Porumboiu, da două lovituri la Cannes. Ia Premiul pentru Cel mai Bun Film European și, mai ales, în secțiunea competiției pentru marile premii ale festivalului castiga Marele Premiu pentru Debut Regizoral. Iar filmul lui Cristian Mitulescu primește, în secțiunea la care a fost admis, Premiul pentru Cel mai Bun Rol Feminim, în persoana actriței Dorotheea Petre. Situația de anul trecut se repetă în cazul lui Porumboiu. Nici criticii autohtoni de film și nici el însuși nu s-a așteptat
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8 mai 2011, Sebeș Albă Iulia. Motto: „Te privesc în oglinzile cerului cu disperare” Din poiana smaraldelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cultură și politică, economie, finanțe și diplomație, diferite instituții, de la cea a Bisericii și până la cea, de tot laică, a Securității, sunt focalizate în aceste pagini excepțional scrise, prin intermediul tipologiilor care le servesc și a "duhului" național ce le animă. Secțiunile volumului, distribuite tematic, urmăresc cuprinderea întregului prin analiza segmentelor: personaje memorabile (dar nu neapărat în sensul bun al termenului), în Tablouri vivante și portrete, aspecte tragicomice ale lumii de azi (Obscenități de tranziție) și reminiscențe dezagreabile ale lumii de ieri
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]