4,515 matches
-
gândul la prostii chiar acum. — Suculentă. Nu, nu, asta nu-i suculentă. Am spus ce nu trebuie? — Asta-i din cele vândute de Stein. O stafidă ieftină și banală. Podgoriile nu sunt pe partea potrivită a dealurilor. Asta le face seci. Nu-ți dai seama de diferență? — Da, asta-i seacă. E cu totul altceva. Dar cealaltă a fost suculentă. Nu mă crezi, dar așa a fost. Poate că le-ai amestecat. — Nu. Am ales mostrele eu Însumi. Ciudat. Foarte ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-ți spun, dar asta a fost prima mea slujbă adevărată. Dar acum am parcat lângă o rulotă mâncată de rugină care zace în mijlocul unei parcele de iarbă uscată, presărată cu jucării de plastic. Helen își închide trusa cu un zgomot sec. Se uită la mine, care stau pe scaunul de alături, și zice: — Ești gata s-o luăm de la capăt? Înăuntrul rulotei, în timp ce vorbește cu femeia îmbrăcată în șorțul cu pui de găină, Helen zice: — Nu este vorba de nici un ban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vii în bucătărie! ordonă femeia aruncînd cu silă într-o parte bucata de lemn. Putoarea ai știut s-o culci pe saltele, lîngă sobă, da' să dai saltelele măcar ălora cu doi copii nu ți-a trăznit prin capul tău sec. Și nu-ți convine c-am dat trei sute pe-o poză frumoasă?! Ce-i fi vrînd, să mă-nchin la una cu pulpele goale?!... Las' că scot eu dracii din tine... Dacă nu te-oi castra într-o zi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
receptor ca o dojana. Da, răspunde Mihai, tot mai prins în joc -, dar un tîmpit care are șansa de-a fi protejatul sufletesc al dumneavoastră, doamnă... Drept răspuns, cînd crede că discuția s-a încins mai tare, Mihai aude sunetul sec al telefonului închis, în urma căruia apare tonul. Rămîne clipe în șir cu privirea în gol, apoi, înfuriindu-se, dă telefon secretarei de la Dezvoltare și o roagă să-i întocmească notă de transfer intern, la cerere, pentru Cooperări, zicînd că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
riguroase ale unei febre moderate, agende de șantier, însemnări intime, radiografii pulmonare, desenele unor fetițe cu numele Cristina și Ioana, trei exemplare dactilografiate ale unei cărți netipărite, Zări nemărginite, sute de flori ale reginei și de gențiane presate, un refuz sec, standard, și pustiitor al Editurii Sport-Turism, o ilustrată agramată a unui băiețel Filip, rețete medicale, certificatul de garanție al unui aparat de radio, o felicitare fără cuvinte, doar cu o căsuță străjuită de-o floare și cu semnătura lui Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Văzu apoi deschizîndu-se o ușă, dincolo de care era Anna... Amîndoi Înfruntaseră primejdia - se agăța de ideea asta. Desigur, există Întotdeauna o explicație. Își aminti ce-i spusese Anna, că el Îi salvase viața. — La revedere, zise Rowe, pe un ton sec. Trebuie să plec. — N-are nici un rost să plîngi toată viața după cineva. E morbid. — Da, da... La revedere. 2 Apartamentul se afla la etajul al treilea. Rowe ar fi vrut ca scările să nu se mai sfîrșească niciodată - iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ceea ce voi declara eu. Poate că au s-o interneze Într-un lagăr pînă la terminarea războiului, iar după aceea - dacă-l cîștigați - au s-o deporteze. Părerea mea este că e totuși o trădătoare, adăugă el pe un ton sec. — Întîi să-mi dai filmul, și pe urmă stăm de vorbă, spuse Rowe. „A sta de vorbă“ - asta suna aproape ca o capitulare. Se și gîndea, cu jale, la lungul șir de minciuni pe care va trebui să le spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
francez, (a) mânca, mort, nou, trece, cartofi, punct, aceia, băieți, seara, merg, vine... Nu aveți deja o idee clară despre ce e vorba? - spune Lotaria. - Nu încape îndoială că e un roman de război, plin de acțiune, într-un stil sec, cu o anume încărcătură de violență. O narațiune ce rămâne la suprafață, s-ar spune; dar, ca să fim siguri, e bine întotdeauna să facem câte un sondaj în lista de cuvinte ce apar o singură dată, care își au și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de lumină și Îl cercetă cu atenție. Niña Carmen deschise ochii și Îl privi cu mare neliniște. Iguana Oberlus se apropie de intrarea În peșteră și Îl azvîrli pe nou-născut În aer, privindu-l cum se izbește, cu un zgomot sec, de suprafața unei mări cenușii, oțelite și liniștite, deasupra căreia Începeau să zburătăcească, odată cu lumina zorilor, fregate, pelicani, albatroși și pescăruși. - Voiam să-l văd. - Nu ți-ar fi plăcut. - Era copilul meu. - Și al meu. Ți-am atras atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
aceea. Dacă făcea ce i se spusese, Din avea să-l ajute să-și găsească fratele. Aveau să se ducă Împreună În Malaysia și să-l găsească pe Johan, iar atunci va fi o Nouă Viață, una descotorosită de amintiri seci. A observat o cărăruie printre japonezi, o trecere strâmtă, suficientă pentru a-i depăși. N-avea de ce să-i ia multă vreme. S-a stre curat prin acel Îngust coridor, mergând pe-o parte, aproape că n-a atins pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de mașină plutea cu gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase, lanul înghite oricât. Și totuși, tragic, tulpinile porumbului sunt seci, parcă fără vlagă, știuleții mari sunt puțin dezveliți. De câtva timp lumina nu mai cunoaște decât două culori. Ziua e zi, noaptea e noapte. Lanul nu vrea altceva. El a înghițit totul și zile și nopți. Un foșnet grav trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-a grăbit să-și aleagă o plăcintă. Pe ea discuția dintre cei doi bărbați o măgulea pentru ca era Ștefan la mijloc, dar o irita în aceeași măsură, prea i se părea neatractivă. Niciodată nu receptase cu plăcere datele informaționale, seci, în miezul cărora nu exista pic de dramă. Așa cum își ținea plăcinta, Carmina putea să-i admire inelușul de aur cu o împletitură bombată. Și Ștefan purta pe deget un ghiul mare, pătrat, dar, prins de conversație, părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a-i elogia frumusețea crepusculară, accesibilă lui numai cu prețul unor mari eforturi retorice. Răsplata era de fiecare dată una morală. Ce altceva mai poate dobândi un bărbat la vârsta lui? Își umezi buzele În Cadarca de Miniș. Un vin sec, aspru ca un postav țărănesc. Făcu o grimasă cu care descurajă dorința de conversație a plasatoarei, descoperită vederii sale de retragerea grăbită a Agathei.. El era cel ce va pleca. Amânase atât de mult această plecare, Încât se punea Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se întinse, cu un picior pe vârful degetelor pe punte, cu celălalt în aer, cu o mână ținându-se de balustradă și cu cealaltă întinzând parul. Se clătină, ezită, se întinse, cârligul ratând frânghia și lovind butoiul cu un pocnet sec. — Ai grijă, am zis. Încă întins peste bord, Fidorous se întoarse să se uite la mine și fu pe cale să spună ceva, când butoiul prinse brusc viață, aruncând în aer o trâmbă neașteptată de apă și luând-o la goană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Afară-i toamnă grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
deranja existența cuiva. Nici nu era obligat să spargă canoanele pe care tot el le inventase. Avea să-și poarte imaginația după cum voia, fără a avea vreun sentiment de implicare în trăirile personajelor. Rolul lui a fost întotdeauna de narator sec, de a expune cu o conciziune controlată chiar dacă ar părea crud simțămintele altora, care-l lăsau rece. Știa că trebuie să le înscrie în circuitul firesc al vieții și atât. Puțin îi păsa ce putea stârni cunoașterea lor. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
afumată, jumate macră jumate grasă, hrean cu oțet și mămăliguță, apoi a urmat felul doi: jumări scoase din chiupul cu untură, Înfierbântate și bine fixate Într-un scrob galben-portocaliu, mujdei de usturoi frecat cu undilemn și „harbujăi muraț”. Era Lăsatul Secului, Începea postul Paștelui și bunica Ileana, fire evlavioasă ținea cu sfințenie la toate „celi sfinti”. Cei mari trecuseră de multă vreme peste mâncare, erau la amintiri și amintiri picante din tinerețile lor, când bunicu’, om harnic cu fire veselă și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
stil. Intonația frazelor complicate inutil devine tenebroasă atunci când autorul filozofează; ea aduce aminte de marșurile funebre interpretate la fanfară: „Suntem posesorii unei averi antinomice: viața și moartea. De la fusiforma zbatere de aripi a păsării Iris până la descoperirile sacrosancte ale arheologiei sec. XX, absolut totul se subordonează acestei predestinări neantice.“ Culmea este că și descrierea actului sexual suferă de aceeași artistizare forțată, lipsită de grație: „O simțeam cum tremură și-i alimentam emulația, fie că stam răsturnați în fânul cosit proaspăt, pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe ambele părți? Șotronul meu mă încape cu tot cu visare. Copilule, nu fac minuni, vreau doar să-ți deschid ochii, să privești dincolo de sticlă. Tu nu ești ca ei. Uite-i, sunt goi, inconștientul clipocește ca un opaiț în capetele lor seci. Dumnezeu, sau dracu știe cine, a apăsat butonul și memoria li s-a voalat ca o fotografie necoaptă. Au câteva căcaturi în sertărașe și le repetă de când am venit rezident. Vezi acela, este profesor de istorie, a predat la universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îmi privesc palmele: nicio urmă de pământ, de cer, ceva rece și alunecos îmi brăzdează palma. În fiecare ramură de pom bătrân moare câte un șarpe. Crește în mine veninul, precum vinul peste drojdie în butoaie primăvara. Petre, comoditatea fântânilor seci nu motivează setea melcilor. Lasă șarpele să alunece în voie, fiecare om este o a doua ispitire. Conștientizarea Edenului ca o livadă de mere coapte nu îndreptățește nesațul de lumină. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ascultat. Și-a salutat pe rînd invitații, neuitîndu-i pe cei doi dregători de pendule, poftiți și ei ca martori a ceea ce avea dumnealui să spună. Și-a amintit apoi de părinții părinților lui alungați din Irlanda de foametea de la mijlocul seco lului al XIX-lea, a lăudat cum s-a priceput Întinderea Atlanticului și, În sfîrșit, a ajuns la povestea tinerei sosite nu din Irlanda ori din Anglia, insule aflate pe celălalt țărm al oceanului, cu alte cuvinte, la doi pași
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pe cel pe care-l voi săruta, acela este. ș...ț și venind îndată și apropiindu-se de El, zice: Rabbi! și l-a sărutat cu drag (katephilesen)35. Ce ne spune relevant acest episod? Despre Iuda avem informații neutre, seci, transmise cu un fel de obiectivitate, să o numim așa, jurnalistică. Iuda este prezentat ca „unul din cei doisprezece”, adică, trebuie insistat pe acest aspect!, ca unul dintre apostolii recrutați de Isus însuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți unsprezece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unde să mă las să cad. Dar cum tot n-aveam altă treabă iar al meu rămăsese pe loc, mi-am zis să văd ce căutau aici, pe vârful muntelui (și eu cu ei împreună, proastă ce eram! De ! Cap sec de sămânță neagră ! mi-ar fi zis firimiturile de pâine din buzunar... Dar se vede treaba că alea așa de tare mă disprețuiau, că nici nu se gândiseră să-mi vorbească vreodată... Da' acu' era târziu... Mintea de pe urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
un bilet de ieșire unui pacient... Lucrurile devin Însă mai complicate dacă este vorba despre un deces produs În spital. Aceste lămuriri nu i-au spus prea multe, ba s-a simțit jignit și drept urmare a plecat cu un bună ziua sec. Amuzat, Gruia a bătut În ușa cabinetului profesorului. ― Să trăiți, domnule profesor. ― Bine ai venit. Te văd cu o anume lumină În ochi, lucru care mie Îmi lipsește. Și știi de ce. ― Vă ascult, domnule profesor. ― Păi, nu sunt prea multe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
săptămână-două... Și, cu un dispreț suveran, vru să-i dea o coală de scris, dar Sever refuză, lăsând coala să cadă înapoi pe birou. Văd că dumitale îți place să pui oamenii pe drumuri! îi vorbi el pe un ton sec și acuzator. Cum îți permiți?! sări birocratul nervos de pe scaun. Ieși afară!... vociferă el, arătându-i cu mâna întinsă ușa. Dar Sever nu se pierdu cu firea și nici nu se grăbi să părăsească biroul. Atunci, îi ceru el birocratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]