950 matches
-
și, ca un ghid bine pregătit ne plimbă prin toate locurile și ne invită la masa sentimentelor sincere. Povestite cu lux amănunte și datate conștiincios, scrierile devin amintiri vii, le trăiești, alături de ochiul format al autorului. Descrierile momentelor sunt superbe: "Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așează în urma sa, în buchete." Agârbiceanu și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cap. 5 Scâncet de copil Roțile carului se mișcau agale prin glodul drumului desfundat de țară, în ritmul mersului legănat al boilor, care rumegau opintindu-se în jug. Cât timp Nelu și Lili au tăiat cu secera la tulpinile de porumb, animalele au avut timp să se odihnească și să se hrănească cu iarba crescută pe miriștea alăturată. Era destulă samulastră[ 16 - Plante crescute din boabele scuturate, fără a fi semănate special, imediat după recoltarea unui lan
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreeană, rusă, franceză, italiană, japoneză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
Descriere: Capul este robust, cu rostru distinct, aplatizat dorso-ventral și o lungime de aproximativ 8 cm. Pe fiecare jumătate a maxilarului se găsesc 18-26 dinți conici. Spatele prezintă o formă caracteristică, fiind lat la bază, înalt și curbat ca o seceră. Înotătoarele pectorale sunt de mărime medie, închise la culoare și subțiri, iar înotătoarea caudală este concavă, având o crestătură mediană bine definită în partea posterioară. În ceea ce privește colorația, spatele este gri închis, flancurile sunt mai deschise, iar abdomenul
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
5 Phocoena phocoena (Otero et al., 2019) Descriere: Corpul este robust, fără rostru distinct, cu 19-28 dinți mici pe fiecare jumătate de maxilar. Înotătoarea dorsală este mică, triunghiulară, poziționată la mijlocul corpului, iar înotătoarele pectorale, sunt mici, în formă de seceră, ușor rotunjite și de culoare închisă. Înotătoarea caudală este lată, cu o crestătură mediană bine marcată. Partea dorsală a corpului este de culoare negru-maroniu, gri foarte închis sau gri, iar flancurile și burta sunt de culoare deschisă, cu o zonă
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Denumirea științifică Falco subbuteo 3. Denumirea populară Șoimul rândunelelor 4. Descrierea speciei Șoimul rândunelelor este un șoim de talie mică, subțire, cu o coadă relativ lungă și pătrată la capăt, având aripi lungi, ascuțite și arcuite spre interior ca o seceră; aceste caractere îl face să apară ca o drepnea de talie mare. Adulții sunt gri pe partea dorsală, ventral sunt întunecați, abdomenul fiind puternic striat iar gâtul este alb. De aproape se observă „pantalonii”, zona cloacală ruginii - roșiatice și mustața
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Dar țigla e udă, sub lacrimi de jad. Se tânguie clopote-n vechea biserică, Surâd sânziene pictate pe cer, A mamei cunună n-a vrut să rămână... Demult, adumbrită-i sub lacrimi de ger. În sat pregătite-s în corlițe seceri, Recoltele-așteaptă, țăranu-i avid... Eu, secera morții, nicicând n-oi ierta-o, Mi-a dat amintirea... Azi câmpu-i arid. Și plâng sânziene când rupt le e trupul De mâini plămădite pe câmpuri cu dor, Eu trec mai departe, sărut lin o
DE SÂNZIENE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378901_a_380230]
-
lacrimi de jad. Se tânguie clopote-n vechea biserică, Surâd sânziene pictate pe cer, A mamei cunună n-a vrut să rămână... Demult, adumbrită-i sub lacrimi de ger. În sat pregătite-s în corlițe seceri, Recoltele-așteaptă, țăranu-i avid... Eu, secera morții, nicicând n-oi ierta-o, Mi-a dat amintirea... Azi câmpu-i arid. Și plâng sânziene când rupt le e trupul De mâini plămădite pe câmpuri cu dor, Eu trec mai departe, sărut lin o cruce, Iar viața devine floral
DE SÂNZIENE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378901_a_380230]
-
transparenți, cu ușa toată din sticlă, tavanul era și el transparent și prin el vedeam bolta nopții semănată cu miliarde de stele și galaxii, întocmai ca pe o hartă fără margini agățată de un colț al lunii în formă de seceră. Sala aceea unde eu ajunsesem coborând scări interminabile era neluminată, lipsea lampa electrică și în ea mă aflam doar eu. Nu era necesară o lumină artificială. Aveam de acolo o panoramă perfectă a imensității cerului nopții, în orice parte priveam
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
bolnavei pe un scaun. M-am trezit strigând : -Tu ești Moartea! Eram deja în picioare lângă patul acelei sărmane care tocmai își dădea sufletul. Era incredibilă cât de repede acționase ea și nici măcar nu avea cu sine vreo coasă sau seceră. La răsăritul soarelui a plecat luând cu sine un alt suflet apropiat mie. Referință Bibliografică: FEMEIA CE COBORA DIN STELE / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
frunză subțire de lămâiță, dizolvându-i aroma și împresurând-o cu lumină proaspătă. Iar dacă lumina ochilor Stelei Enache ar fi lucru, chihlimbar auriu ar fi, strălucind după sărutul soarelui! Minunată și adorabilă artistă! Semănând iubire, prin natura adevărurilor, iubire seceră pe câmpia muzicii ușoare românești, pe care artiști ca ea, într-o viață de cântec au înflorit-o cu flori spirituale, au semănat-o cu duh, au rodit-o cu smaralde de opere muzicale nemuritoare. Când nu o întâlnesc pe
STELA ENACHE. SEMĂNÂND IUBIRE, SECERI IUBIRE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382088_a_383417]
-
care m-au răsturnat ca pe un pitic neputincios în iarba așteptărilor. Acea iarbă îmi părea mereu amară și parcă nu-i mai vedeam clar culoarea. Verdele devenise rugina unui timp care parcă lua forma tot mai mult a unei seceri nemiloase pe sub care rătăceam alergând continuu. Ce mă uimea era faptul că nu-mi pierdeam mințile, nu aveam porniri nebunești, nu căutam scăpare ci dimpotrivă parcă voiam cu tot dinadinsul să-i cunosc gradul ascuțișului, să măsor prin mine forța
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
și cu așa o neghioabă indulgență față de corupții arhidovediți, încât au izbutit să-i lase cu gurile căscate deopotrivă pe liderii PSD pentru scorul nevisat (niciodată în cei 26 de ani de făcătură postdecembristă ei nu reușiseră să refacă mariajul secerei cu ciocanul în întregul București!) și pe străini pentru mioritica performanță de-a pune autoritatea publică locală în labele unor megarăufăcători, unul dintre aceștia (Cătălin Cherecheș) pușcăriaș sadea, alții (și nu puțini) aflați foarte aproape de mititica (bunăoară, „faimoșii” primari realeși
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]
-
Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar. Poate secera, de vrea, Sus, în vârf, nu- i creangă mea. Citește mai mult Iar salcâmii...Secera vântul pustia,Sufletu- mi, melancolia,Secera toamne și veri,Românul poartă dureri,Iar salcâmii înflorițiCiucuri albi, înzăpezițiIute cad pe caldarâmCalci pe ei, rămași pe drum.Amintiri, dureri trecutePagini de român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt, pala- adieriiNu mă tulbură, nu piereSunt iluzii, chiar himere.Versul meu te- ademenește,Niciun vânt nu ne clintește.Suntem doi pe- un balansoarEu de vânt nu am habar.Poate secera, de vrea,Sus, în vârf, nu- i creangă mea.... XI. DE DOR..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016. De dor... Te- am visat și mi- e dor, Cu ochii tăi verzi și frumoși De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ZIDURI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Iele desculțe-mi bântuie iarba. Cu gheare -ascuțite înjunghie seara. Copacii și-au tuns pletele, barba, Cu secera lunii îmi spintecă fiara. Ziare, reviste-n care nimeni nu scrie ci-și lasă doar pseudonimul cult, Așteaptă cuminte un timp, să rescrie scenarii anoste, cu-n greier ocult. Se-mperechează-n travalii o lună cu stele. Poștașii mai poartă speranțe în
ZIDURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371417_a_372746]