1,137 matches
-
voi trezi, în fiecare dimineață, și voi sorbi roua de pe dulci clorofile iar în clipa celesta voi picura lumină pe sufletul, recunoscător, ce înfloare - iar în clipa celesta voi picura lumină pe sufletul, recunoscător, ce înfloare - pe țarina << necuvậntului >> voi secera, poate, si grậu, si neghina, deodată, pe țarina << necuvậntului >> voi secera, poate, si grậu, si neghina, deodată, si vreun nor înțelept îmi va spune de-i grabă robului prea aprins-visătoare - si vreun nor înțelept îmi va spune de-i grabă
ELOGIU NECUVÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356264_a_357593]
-
clorofile iar în clipa celesta voi picura lumină pe sufletul, recunoscător, ce înfloare - iar în clipa celesta voi picura lumină pe sufletul, recunoscător, ce înfloare - pe țarina << necuvậntului >> voi secera, poate, si grậu, si neghina, deodată, pe țarina << necuvậntului >> voi secera, poate, si grậu, si neghina, deodată, si vreun nor înțelept îmi va spune de-i grabă robului prea aprins-visătoare - si vreun nor înțelept îmi va spune de-i grabă robului prea aprins-visătoare - o ruga voi face lui Zamolxe să boteze
ELOGIU NECUVÂNTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356264_a_357593]
-
o sorcovă de dor, și-mi zburda clipă, prin nămeți, ca pe o sorcovă de dor, și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor, și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor, și-mi secera dușmanii, de-oi adormi, îndatorat, sub murg - și-mi secera dușmanii, de-oi adormi, îndatorat, sub murg - o, Doamne, să nu mă ierți de-oi spune Lumii o minciună o, Doamne, să nu mă ierți de-oi spune Lumii o
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
ca pe o sorcovă de dor, și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor, și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor, și-mi secera dușmanii, de-oi adormi, îndatorat, sub murg - și-mi secera dușmanii, de-oi adormi, îndatorat, sub murg - o, Doamne, să nu mă ierți de-oi spune Lumii o minciună o, Doamne, să nu mă ierți de-oi spune Lumii o minciună ci, doar, săpậndu-mi singur groapă într-o dumbrava nouă
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
Prof. coordonator Rebegel Silvia MILLINGER MARISSA, NICULA LUANA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coord. Banu Angelica PREMIUL AL III-LEA COJOCARU SONIA, Liceul Tehnologic Iacobeni, Prof. coordonator Banu Manuela Dana Ciurar Eva Uta, Liceul Tehnologic Iacobeni, Prof. coordonator Secere Maria Mihaela DRAGAN ALEXANDRU, Școala Gimnazială „G.D. Teutsch” Agnita, Prof. coordonator Tîrziu Viorica CIOCA TEODORA-CRISTINA, ROMÂN RUXANDRA, Școala Gimnazială Bîrghiș, prof. Sîmpălean Daniela CULDA IULIANA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Jecan Ionela Elisabeta Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
prof. Sîmpălean Daniela CULDA IULIANA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Jecan Ionela Elisabeta Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Oliu Elenă 2. Nivel gimnazial Premiul I BURDUHOS DANIEL, Liceul Tehnologic Iacobeni, Prof. coordonator Secere Maria Mihaela Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Zgabercea Dana Elenă Premiul al II-lea Lucrare Colectivă Școala Gimnazială „G.D. Teutsch” Agnita, Prof. coordonator Antohi Veronica Henț Denișa, Școala Gimnazială Nocrich, prof. coord. Blăjan Mihaela Cristina
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
ales câte o culoare mai mult sau mai puțin semnificativă. În nostalgia lor, nedeclarată, partidele de stânga se cred reprezentate de culoarea roșie. Chiar stindarde roșii sunt des fluturate la diferitele reuniuni. Este adevărat că nu mai au pe ele secera și ciocanul. Pentru mine culoarea roșie mai reprezintă sângele martirilor care se varsă și astăzi pentru o lume mai bună, cu alte cuvinte o pată greu de șters chiar dacă legislația de astăzi înfierează pedeapsa capitală. Oricum sângele este sânge și
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
măreția răsăritului și căntă patima ce mistuie misterul întunericului. În palma amintirilor se scriu pe veci valuri alergănd să prindă o fărămă de mal, puterea apei sfarmă pietrele și jeturi de dureri se cambrează peste frumusețea tăcută a pămăntului și seceră bine inima mea. Autor: Urfet Șachir Mangalia, 16.05.2015 Foto: Internet Referință Bibliografică: Glasul tăcut al iubirii / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate
GLASUL TĂCUT AL IUBIRII de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370297_a_371626]
-
mii de luminițe care au început să alerge spre el. Pasămite erau vietăți ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul său de nuntă. După ce a trecut de Cruce și a ajuns în dreptul lotului unde a fost astă vară la secerat, a strigat la amintirile sale : -Hei, voi ciocârlii, prepelițe și voi, dolofane dropii! Voi, gureși pitpalaci, cinteze și călifari, ca niște roșii curcani, ce-ați cântat la secerat, când eu snopii i-am legat, veniți și voi să aflați și
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
Cruce și a ajuns în dreptul lotului unde a fost astă vară la secerat, a strigat la amintirile sale : -Hei, voi ciocârlii, prepelițe și voi, dolofane dropii! Voi, gureși pitpalaci, cinteze și călifari, ca niște roșii curcani, ce-ați cântat la secerat, când eu snopii i-am legat, veniți și voi să aflați și cu toți vă bucurați, că...”astăzi s-a născut Hristos, Mesia cel luminos!” Niciuna din păsările pomenite nu i-a ascultat chemarea. Depărtările au rămas mute...Dar, această
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
zilele sau nopțile stătea pe acasă. Abia aștepta să vin cu el în grădină, să-l ajut la tunderea pomilor, la stropitul sau legatul viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau treburi serioase, necesare. Zicea că mai este timp de învățătură, dar de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început și înjuram grădina în gând, pe motiv că este
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
sufletește: „- Și totuși, spui că ai suferit cumplit la moartea lui.” (p.21) Unul din mentorii săi, profesorul Ivan Evseev, alias Unchiul Vanea, cel mai strălucit slavist al UVT, care a pus bazele predării disciplinei Semioticii la Timișoara, se stinge secerat de un necruțător cancer al laringelui în 2008. Cu moartea lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În același fatidic an, au mai trecut la cele veșnice Doina Comloșan, G.I. Tohăneanu și
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
personal pe aviatorii supraviețuitori pe peronul gării din Sinaia, antrenîndu-se militărește pentru ceremonia la care erau invitați de oficialii români, acum aliați. Din cîte știu din presă, nu au fost obligați, ca aliați, să depună o floare la mormîntul nefericiților secerați de bombardamentele lor. Nici un guvern român de atunci și pînă azi nu a făcut nimic întru memoria românilor morți din aprilie, dar ascultă slugarnic de marele aliat care, prin ambasadori sau locțiitorii lor, își aroga drepturi de guvernatori de colonie
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
fulgi pufoși în orga iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunză prinsă-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dă speranța plinelor hambare, Când câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște noua pâine. Azi câmpul auriu este alb ca varul Și dă speranța zilei, când țăranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clădește noi iluzii Cu
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
amărât de sclav că ține. Trebuia să explice! Cercetașul forță barieră, plonjând brusc în amintirile copilăriei. Imaginile secvențiale ale soarelui violaceu care scalda câmpiile bogate răsunând de țipetele unor copii veseli, fură înlocuite de cele cu adulți purtând haine colorate, secerați de focul deschis de grupurile de soldați purtând uniformă albă a cuibului, iar apoi de imaginile asistenților care preluau copiii în cuib. Un nou val de informații legate de importanță înmuguririi, împinse amintirile departe, insă cercetașul se ancorase bine în
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
vedea că nici Marieta nu avusese grijă de sufletul odraslelor. Artemie fusese păstor pentru alții, bunicul, deh, țăran plugar, nu meritase a fi ascultat, iar frații parcă aveau trupurile goale pe dinăuntrul lor, ca paiul de grâu după ce l-ai secerat... Și, meditând la soarta Marietei, nu putu să nu-și amintească cum murise bunicul. Fusese luat de Artemie la el, dar, fiul fiind mereu plecat, bătrânul, în ultimii ani de viață, când neputințele îl dovediseră, rămăsese izolat în odaia lui
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Elohime, luminile se varsă! Pe vârfu-i, alunecând stele se prefiră, Dansează frenetic pe ram, scăldând lumină, Torcând lianele de inimi când sosiră; Elohime, luminile se varsă! Prinzând trunchiul lumii, secerându-l din mijloc, Tremurânde, cad pe frunza lui senină, Șovăită le devine ruga sub al limbii foc; Elohime, luminile se varsă! Peste rădăcini născânde, înfierate-n dor, Sfâșiită-i culmea-n haos când dorința se anină, Făcând cosmosul jăratic, din humă
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370249_a_371578]
-
din convalescența de după meningită. Fusese prin anii ’50 o cumplită epidemie. Ea contractase o formă ușoară. Alții, mai puțin norocoși, supraviețuiseră bolii, dar rămăseseră cu dizabilități mai grave. Majoritatea, după cum le fusese sortit... Oricum, și din lipsa vreunui vaccin maladia secerase atâtea vieți de copii! Când se întorsese la școală, nu avusese voie să spună bolii pe nume. Așa hotărâseră ai ei. Marea șansă fusese că scăpase zdravănă! Își supusese mintea și sufletul interdicției într-atât, încât, în timpul bolii, nu recunoștea
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
O sete de viață transpare din paginile cărții, la o primă lectură, candidă participare la sublimul acestui univers, într-o deplină concordanță cu acesta. Însă, la o a doua lectură, mai de adâncime, vom sesiza rosturi nebănuite, semnificații profunde care secer decriptate. Lipsa de podoabe, de rafinament artificial, nu presupune neapărat lectură facilă, ci, din contră, atenție sporită, aplecare îndeaproape, matură, lucidă, întocmai ca asupra apelor limpezi, care întotdeauna ascund ceva. Epica ideilor, sentimentelor, faptelor, trăirilor, se desfășoară amplu, cinematografic. Impactul
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
unele pomelnice pe care le aduceți, că pomeniți pe DRACUL NOROC, zicând: Pentru norocul fetei, norocul băiatului, pentru norocul familiei. De ce mi-ați pus pe dracul pe pomelnic? Voi știți cine a fost Noroc? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Și voi, creștinilor, scrieți noroc pe pomelnic. Vai de mine! Mare nebunie, mare rătăcire! N-ai pe Dumnezeu? Pui pe dracul Noroc?... ” (în „Ne vorbește Părintele Ilie Cleopa", volumul 7, pagina 68) În aceeași categorie pot fi
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Fereastră către tine Fereastra mea împinge cu umărul Întunericul așternut între pereții tăi; Dar bezna fermentează-alchimic Pe parbrizul sorții ce refuză A porni ștergătoarele. Te consumă! Acolo, timpul și-ascute coasa Secerând șoapte nenăscute Ori priviri risipite pe podea... N-ajung la tine! Iei pipa și inspiri adânc, Pereții se-ngustează, hibernează Atrofiați, închistați.... Fereastra mea-ți întinde mâini Ce se preschimbă-n păsări negrăite - Făpturi ale Raiului, pline de Duh Sfânt
FEREASTRĂ CĂTRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353756_a_355085]
-
cel mic , trei comandanți și opt sute de honvezi și-au găsit sfârșitul vieții lor. În asemenea încleștări pe viață și moarte sunt pierderi de ambele părți, dar ungurii au pierdut-o și s-au retras în mare spaimă urmăriți și secerați de moți, până la ieșirea din Munții Apuseni. Aceasta a fost ultima încercare a lui Kossuth de-a cuceri Țara Moților pentru a supune slugile în opt zile. Vara pierzaniei lor venea din toate părțile cu mari dezastre pentru Honvedseg și
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
parcă tot mai aproape de suflet se cuibăresc gândurile, destăinuirile și, uneori, sentimentele de neputință în fața timpului care zidește și dărâmă în același timp, care aduce bucurii odată cu nașterea și lacrimi în pragul morții. Versurile poetului Traian Vasilcău tulbură, răscolesc și seceră neliniști. În multe dintre poemele sale poetul îndeamnă la calea cea dreaptă scăldată în Lumina ce ni s-a dat. Acea Lumină pe care o ascundem inconștient în cotloane întunecate ale sufletului, pe care o zăvorâm fără regret refuzând și
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
joc începea: -Uite Brâul, trece râul! Dansatorii repetau strigătura, făcând pași de căprior ce sărea din piatră-n piatră: -Uite Brâul, trece râul! Hoop, hoop, hop și-așa! Mai strigau și: Hai la Brâu, la Brâu, la Brâu și la secerat de grâu! Însă jucătorii de-atunci erau niște mucaliți rafinați, din neamul lui Păcală. De aceea mai strigau: -I-auzi Brâul, i-auzi Brâul! I-auzi cum se coace grâul! A-haa! Și făceau mutre de prostovani mirați, ducând mâna la ureche
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]