464 matches
-
Vezi tu, eu nu știu dacă mai am răgaz. Aș vrea să mergem la Coeni pentru că nu am făcut pisania și mă arde, că simt că nu mai am mult. — Hai, spune-mi-o acum, o s-o scriu și până în seceriș o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese de scris în stil franțuzesc. — Mă gândeam, deasupra ușii la intrare să fie cioplit în piatră cam așa: „Această sfântă dumnezeiască biserică, care se vede zidită, este făcută de Doamna Elina, fata
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Maicii Domnului ardea candela. Doamne, iartă-mă că o să stric pacea sfântă a acestei seri, se rugă Brâncoveanu în gând. Începu amabil conversația, întrebându-l curtenitor pe marele stolnic despre cum a fost vremea în țară, despre recolta de grâu, seceriș și altele, apoi adresându-se sfinției sale, se interesă de mersul muncii la tiparnițele de la Vâlcea, Snagov și București. Oftă și, îndreptându și spinarea în jilțul tare, lucrat cu dalta în lemn de nuc, lăsă să i scape ca din întâmplare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile de-a rândul pretutindeni joacă hora Și-o blândețe fără margini vezi În ochii tuturora! Cor vorbit: Astfel, de-ai veni pe-aici vreodată și-
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
neverosimil de frumoase, parcă nu mai văzusem niciodată astfel de mâini... Chiar nu mai văzusem... Le țineam minte pe ale mamei, ca niște crengi, le punea adesea lângă ale mele, să vadă cum sunt, câți ani trecuseră peste ele, câte secerișuri, câte veri în care le băga în urzici sa le toace cu satârul, să dea la rațe... Creștea cîte-o suta, lua pe ele o sută de poli, ca să cumpere o sută de metri de pânză... I se chirciseră, erau crăpate
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
doamna Pitiș) și am părăsit clinica "ameliorat". în realitate mâncasem și dormisem zdravăn și mă odihnisem două săptămâni fără să fac nimic. Crescusem chiar și în greutate. M-am întors să descifrez mai departe viața eroului meu. Îl lăsasem în preajma secerișului... Clipe fericite! Și eu fusesem la seceriș! Îl vedeam, îi auzeam glasul, îmi aminteam de febra plecării, apoi lungi zile sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în realitate mâncasem și dormisem zdravăn și mă odihnisem două săptămâni fără să fac nimic. Crescusem chiar și în greutate. M-am întors să descifrez mai departe viața eroului meu. Îl lăsasem în preajma secerișului... Clipe fericite! Și eu fusesem la seceriș! Îl vedeam, îi auzeam glasul, îmi aminteam de febra plecării, apoi lungi zile sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de urmele nopții și înfiora clipa, și care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cântând o doină de jale... Cotidian Nu știu cum a trecut primăvara; a fost ca o veste adusă de păsările călătoare. Astăzi mă uit cum se scutură polenul de la florile de tei ca niște lacrimi. Uite, acu’ o să treacă și vara, odată cu secerișul grâului, toamna va trece și ea tot atât de repede, cât ai bate un nuc. Va veni iarna. Si iar se încheie un an cu șampanie, pocnitori și artificii... De la un timp bucuriile au devenit ca timpul: trec repede. Tot așa se
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de nisip în mijlocul mării, unde piticii, printre cămile și servitori, vor să construiască o cetate Meka. Fugi vară, să nu te blestem că ne-ai trădat copilăria. Nici luminița de la capătul tunelului nu se mai vede; acum privim tablouri cu secerișul lanurilor mănoase de grâu, cu porumb, cu floarea-soarelui, cu viță de vie, tablouri cu păduri și codrii verzi în picioare, tablouri cu case cu cerdac și oameni gospodari și tablouri cu bunici citind povești nepoților. Fugi vară și ascunde-te
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
orice fel de neputință, care era în norod. 36. Cînd a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37. Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! 38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." $10 1. Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37. Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! 38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." $10 1. Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, și să tămăduiască orice fel de boală și orice fel de neputință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37. Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! 38. Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." $10 1. Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, și să tămăduiască orice fel de boală și orice fel de neputință. 2. Iată numele celor doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lucrul acesta." Și robii i-au zis: "Vrei dar să mergem s-o smulgem?" 29. Nu", le-a zis el, "ca nu cumva smulgînd neghina, să smulgeți și grîul împreună cu ea. 30. Lăsați-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriș și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: "Smulgeți întîi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grîul strîngeți-l în grînarul meu." 31. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
i-au zis: "Vrei dar să mergem s-o smulgem?" 29. Nu", le-a zis el, "ca nu cumva smulgînd neghina, să smulgeți și grîul împreună cu ea. 30. Lăsați-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriș și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: "Smulgeți întîi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grîul strîngeți-l în grînarul meu." 31. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pilda cu neghina din țarină." 37. El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămînța bună, este Fiul omului. 38. Țarina este lumea, sămînța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii Celui rău. 39. Vrăjmașul care a semănat-o, este Diavolul; secerișul, este sfîrșitul veacului; secerătorii, sunt îngerii. 40. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfîrșitul veacului. 41. Fiul omului va trimite pe Îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
mînia lui. Prostul moare ucis de aprinderea lui. 3. Am văzut pe un nebun prînzind rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuința. 4. Fiii lui n-au noroc, sunt călcați în picioare la poartă și nimeni nu-i scapă! 5. Secerișul lui este mîncat de cei flămînzi, care vin să-l ia chiar și din spini și averile lui sunt înghițite de oameni însetați. 6. Nenorocirea nu răsare din țărînă și suferința nu încolțește din pămînt. 7. Omul se naște ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
că m-ați vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. 6. Iată, sunt doi ani de cînd bîntuie foametea în țara și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7. Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămînă sămînța vie în țară, și ca să vă păstreze viața printr-o mare izbăvire. 8. Așa că nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
puternic, s-a născut în cer altă lumină, parcă aproape tot așa de puternică. Lumina aceea a străbătut cerul ca un stâlp de văpaie cu iuțeala celei mai repezi lănci. Tatăl tatălui meu se plimba într-un câmp pustiu, după seceriș. Era preot tânăr și se închina Zeului Apelor. Departe, în marginea câmpului, erau câțiva oameni care-și frigeau o capră, pregătindu-se de ospăț. La vreo cincizeci de pași de tatăl tatălui meu, stâlpul de foc a căzut din cer
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Și asta când e bine! Dar gîndește-te că uneori apa din Hapi nu se ridică atât cât trebuie și ogorul nu mai are mâl, e uscat! Nu toți au putere să-și facă șanțuri pentru scurgerea apei. Sau dacă înainte de seceriș vin lăcustele? Iahuben oftă: - Și ce se întîmplă atunci cu țăranii aceia? - Se mută fiecare cu toți ai lui în Țara Morților. - Atunci poate că-i mai bine așa. Cel puțin robii, în Atlantida, au hrană în fiecare zi. - O
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de vânt și cerul era senin. Grâul în care s-au așezat l-au ars tot, fiindcă oamenii s-au depărtat de zei și nu le mai aduc jertfe de grâu. Zeii și-au ars singuri jertfa. Noi eram la seceriș și, după ce i-am văzut, am fugit ca să nu pierim. De atunci nu se mai duce nimeni acolo. Mai merseră puțin, și țăranul zise: - De aici eu mă întorc. Zeii sunt la depărtare de un ceas. Voi, dacă vreți, vă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
valurilor pe care le înnegrește în larg vântul aspru care bate dinspre apus. Și pulberea câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
atipică. S-ar fi putut împlini în tiparele, dorite de Ahile, ale vieții ca viață bună de trăit și de trăit ani mulți, în ritmul frumos al anotimpurilor și al îndeletnicirilor și ceremoniilor vieții, nașteri, nunți și morți, vânători, judecăți, secerișuri și jertfe. Dar n-a fost să fie așa. Iar în partea gloriei, Ahile n-a ajuns să cucerească Troia, și Troia n-a fost cucerită după legea lui de războinic crud și curat, ci prin viclenia unei minți. În
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
valurilor pe care le înnegrește în larg vântul aspru care bate dinspre apus. Și pulberea câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
atipică. S-ar fi putut împlini în tiparele, dorite de Ahile, ale vieții ca viață bună de trăit și de trăit ani mulți, în ritmul frumos al anotimpurilor și al îndeletnicirilor și ceremoniilor vieții, nașteri, nunți și morți, vânători, judecăți, secerișuri și jertfe. Dar n-a fost să fie așa. Iar în partea gloriei, Ahile n-a ajuns să cucerească Troia, și Troia n-a fost cucerită după legea lui de războinic crud și curat, ci prin viclenia unei minți. În
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii, în cântece și dansuri; o turmă de vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]