652 matches
-
și filocalice sau a cursurilor de artă eclezială - ar putea oferi șansa unei declericalizări a Bisericii, dar și garanțiile implicării laicilor cu pregătire într-un proces de autentică formare a celor mai tineri. Această instrucție, asumată fără constrângeri, ar putea seconda în mod inspirat educația pluralistă, de tip secular, din licee și facultăți. În România culturală marcată de opera lui Mircea Eliade, reabilitarea academică a disciplinei istoriei religiilor ne-ar obliga să cântărim vechimea istoriei și perenitatea sacrului. O știință fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fecunditatea credinței personale într-unul Domn Iisus Hristos. În lumina Revelației, până și cel mai inaparent „joc secund” al ființei capătă relevanță. Drumul spre rădăcinitc " Drumul spre rădăcini" Miezul cărții lui Teodor Baconsky este orchestrat responsorial: capitolul despre ortodoxie e secondat de unul despre catolicism și adună laolaltă eseuri și conferințe redactate mai ales pentru un public internațional (cel mai adesea italian). Cu excepția a două subtile „încercări” portretistice, dedicate memoriei părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993) și pictorului Horia Bernea (1938-2000), ambele capitole
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prezență deosebită are în paginile revistei N. Iorga, care abordează numeroase probleme de istorie literară sau aspecte privitoare la viața din trecut. Astfel, el semnează un articol despre orașele oltenești în perioada modernizării (1760-1830), în aceeași zonă de preocupări fiind secondat de N. Bănescu, D. Furtună, Lazăr Toma, C.D. Fortunescu, Sextil Pușcariu, I. Lupaș, M. Strajanu, Constantin Cehan- Racoviță. Interesul pentru document și arhivă este viu și sunt scoase la lumină numeroase date noi despre scriitori ca Gr. Alexandrescu, B.P. Hasdeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
părea că acesta este de preferat de către profeți pe motiv că mesajul lor are o mult mai strânsălegătură cu cărțile lui Moise. Așadar, în cuvântările profetice aparefoarte frecvent radicalul bth cu sensul de „a fi încrezător în, a-și puneîncrederea”, secondat de hsh â „a afla refugiul în” (Dumnezeu sesubînțelege). Ambii termeni: emuna și bitahon deși privesc două aspecte oarecum diferite ale credinței se folosesc aproape în paralel.Totuși ele se deosebesc unul de celălalt. Dacă primul poate defini credința în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fotbalul românesc depășea vârsta ingrată a începuturilor, evoluând spre un campionat veritabil. Tot în această perioadă, ca urmare a răspândirii jocului în rândurile elevilor și ale unor cadre didactice, a fost organizat, la inițiativa directorului Liceului „Gheorghe Lazăr”, Marin Dumitrescu, secondat de profesorul de engleză Henry Waltrek, campionatul interșcolar. Drept stimulent pentru această competiție, Ion Cămărășescu, directorul „Revistei Sportive”, a oferit o cupă. Meciuri aprig disputate au avut loc între 18 aprilie și 16 mai, perioadă în care reprezentantele liceelor „Matei
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pentru consiliile locale din județul Constanța, PSD a obținut 42.32%, în timp ce al doilea partid clasat, PDL, a însumat puțin peste 20 de procente (22.39%). În Tulcea situația se prezintă total răsturnată, cu PDL pe primul loc (41.23%), secondat de PSD (23.97%). Același tablou electoral se repetă și în cazul orașelor reședință de județ, Constanța fiind fief PSD (59.02%), iar în Tulcea PDL ocupând primul loc, cu 62.89%. Alegerile generale nu schimbă cu nimic noua geografie
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
la iveală în 1911 în „Convorbiri literare”, la care va continua să colaboreze destul de susținut și mai târziu, cât și de o lucrare de seminar, intitulată Despre utilitatea studiilor clasice, apărută în același an în „Cultura română”. Student încă, își secondează fratele în redactarea revistei „Sânzeana” (1912-1913), unde dădea alte tălmăciri din autori antici și moderni, precum și studiul Clasicismul și cultura națională, tipărit în 1913 și separat. Intrat în învățământ în 1913 la Seminarul Pedagogic al Universității ieșene, apoi la liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
numai șase ore, Convenția Națională a PD nu a adus nici un fel de surpriză. Emil Boc a fost ales, cu 3555 de voturi pentru și 144 împotrivă, 16 voturi fiind anulate, noul președinte al PD. Urmașul lui Traian Băsescu era secondat de Adriean Videanu ca președinte executiv, funcție nou instituită. Totodată, cei 4000 de delegații au decis, de astă dată în unanimitate, retragerea PD din Internaționala Socialistă și afilierea la Partidul Popular European, al cărui secretar general, Antonio Lopez, participase la
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
o serie de dezertări, dar compensate pe deplin de migrațiile politice dinspre alte partide, de altfel fenomene obișnuite în viața politică românească, Partidul Democrat a evoluat ca o mașinărie bine unsă. În plus, strategia sa politică, aceea de a-l seconda perfect pe Traian Băsescu în toate acțiunile sale, l-a propulsat în fruntea preferințelor electorale, astfel că nici măcar ieșirea de la guvernare, în aprilie 2007, nu a avut urmări negative asupra traiectoriei sale. Poziția sa a fost confirmată de victoria în
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
luni mai târziu, în Parlament, dar nu fără intervenția directă a președintelui Băsescu. Pe scurt, după ce, pe 24 iunie, Camera Deputaților a amânat o decizie în acest sens privindu-i pe social-democrații Adrian Năstase și Miron Mitrea 339, Traian Băsescu, secondat de liderul democrat-liberalilor, a acuzat din nou "coaliția celor 322" de blocarea acțivității justiției, cerând o sesiune extraordinară pentru reluarea votului asupra cererilor de urmărire penală a celor doi, dar și pentru reexaminarea Legii Curții de Conturi. Deși Bogdan Olteanu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comunist, așa-zisele „democrații populare”6. Autorul se apleacă asupra atmosferei speciale din timpul și de după procesul xe "Slansky"Slansky. Câteva cărți despre evrei În perioada comunistă au oferit o perspectivă mai largă subiectului cercetat. Același F. xe "Fejtö"Fejtö, secondat de Gyula xe "Zeke"Zeke, Într-o monumentală lucrare asupra Întregii istorii evreiești În xe "Ungaria"Ungaria 7, se oprește și asupra episodului antisemit de la crepusculul lui xe "Stalin"Stalin. Cartea subliniază zelul șefului partidului maghiar, evreul Matthias xe "Rakosi
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
propria umbrelă cât mai multe personalități și organizații evreiești. Cel ce conducea din partea Partidului Comunist acțiunea de pregătire a unei structuri politice evreiești era avocatul Iosif Șreier, care deținea funcția de secretar de stat la Ministerul de Interne. Acesta era secondat de H. xe "Maxy"Maxy, și el activ În structurile evreiești ale epocii și activist important al Partidului Comunist. După o serie de contacte prin care comuniștii Încearcă să-i atragă În noua organizație atât pe Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al acesteia cu patos inventiv și ingeniozitate sintetizatoare. Se tinde programatic spre înălțimi pline de implicații metafizice (pe latura umanistă a educației), în vreme ce în știință există o tendință pronunțată de părtinire a laturii teoretice, nu în dauna, dar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de tip coagulant (ce strâng laolaltă determinări a căror diversitate riscă să fărâmițeze disponibilitatea cercetătoare a conștiinței). Natura umană poate căpăta statut de decident neutru și impersonal în conjugare cu conștiința de sine care o ia drept cerință și poate seconda principial orice demers de natură etică în postura unui martor motivant. Ea poate asuma atribuirea calificativelor axiologice pentru orice situație în care subiectul se găsește implicat, încarnând un rol explicativ în care jocul binomului "bun-rău" primește caracteristica unei simplități sintetice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cărora medicul a fost obligat în urma soluționării litigiului au fost pe măsură. Toate formele de vinovăție analizate anterior pot fi relativ ușor diferențiate în teorie; în practică însă, ele interacționează, se află într-o inevitabilă interferență: abandonul pacientului poate fi secondat de netrimiterea acestuia la un specialist, imprudența în aplicarea tratamentului sau în efectuarea unei intervenții chirurgicale poate fi dublată de ușurința cu care este prescrisă medicația pe care pacientul o are de administrat ulterior etc. Astfel, analizând documentele existente la
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
referitoare la apariții editoriale (de exemplu, romanele Răscoala de Liviu Rebreanu și Patul lui Procust de Camil Petrescu) sau la cărți aflate în acel moment în lucru: sunt anunțate volumul al treilea din Antologia poeților de azi de Ion Pillat („secondat de Z. Stancu”), romanul Mica publicitate de Tudor Mușatescu, un volum de nuvele al lui Mihail Sebastian. În 1933 „Cronica literară” devine o rubrică aproape permanentă, Lucian Ruga, semnatarul ei, comentând cu aplicație romane precum Camere mobilate de Damian Stănoiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
così come è în un momento dato. Bisogna svilupparlo parallelamente all'aumento della popolazione e dei bisogni collettivi. În questi sviluppi necessari è îl pericolo maggiore dell'iniziativa privată e qui sarà maggiore l'intervento statale". Nel corrispondente testo di seconda stesura (Q 22, 14, 2176), Gramsci precisă che lo Stato è spinto a intervenire per "i salvataggi delle grandi imprese în via di fallimento o pericolanti; cioè, come è stato detto, la "nazionalizzazione delle perdite e dei deficit industriali"". Gramsci
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
adeguare la società civile alla struttura economică. Torniamo oră allo schemă che abbiamo visto espresso nella notă 49 del Quaderno 4. Vi è la "struttura", mentre società civile e Stato fanno parte della "sovrastruttura"; come dice Gramsci nel corrispondente di seconda stesura, vi sono "...due grandi "piani" superstrutturali, quello che și può chiamare della società civile, cioè dell'insieme di organismi volgarmente detti "privați" e quello della "società politică o Stato""7. Gramsci - possiamo dire - è îl più grande studioso marxista
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
delle sovrastrutture, di cui indaga importanza, complessità, articolazioni interne. Non per questo perde di vista îl ruolo determinante della struttura, sia pure all'interno di una concezione dialettica del loro rapporto. Secondo "allargamento": società politică e società civile Veniamo alla seconda direzione în cui și realizza l'"allargamento del concetto di Stato" proposto da Gramsci. Nella lettera a Tania del 7 settembre 1931 abbiamo una fotografia di rară efficacia di questa scoperta teorica gramsciana: "Lo studio che ho fatto sugli intellettuali
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
essere concretă, quindi îl risultato dei rapporti tra Stato e "società civile". Per le classi subalterne l'unificazione non avviene: la loro storia è intrecciata a quella della "società civile", è una frazione disgregata di essa" (ibid.). Îl testo di seconda stesura è ancoră più esplicito: Le classi subalterne, per definizione, non sono unificate e non possono unificarsi finché non possono diventare "Stato": la loro storia, pertanto, è intrecciata a quella della società civile, è una funzione "disgregata" e discontinua della
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
rimando continuo soggettivo-oggettivo che ne costituisce gran parte del fascino (e della difficoltà). Gramsci non rinnega, neanche indirettamente, le riflessioni e definizioni sullo Stato che abbiamo visto fin qui, che anzi vengono riproposte anche în molti degli ultimi quaderni, în seconda stesura. Mă prospetta un modello interpretativo dello Stato sempre più dinamico e processuale. Lo Stato è îl terreno, îl mezzo e îl processo în cui questa lotta necessariamente și svolge, mă gli attori principali di tale lotta sono quelle che
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
non tanto sul piano personale, quanto șu quello teorico, avviando con lui uno scambio di opinioni che, pur nelle differenze disciplinari risultarono estremamente proficue. A tal punto da costituire uno di quegli elemenți che molto influirono sul filosofo viennese nella seconda parte della sua elaborazione filosofica. Prese separatamente, queste due amicizie possono sembrare esperienze personali tra tre grandi protagoniști del secolo scorso, mă la domanda è: possiamo isolare un filo comune che, attraverso la figură di Sraffa, possa congiungere tra loro
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
comuni tra Sraffa e Wittgenstein non è altro che la necessità di rendere complesse le rispettive discipline di studio, alla luce del progressivo liquefarsi dell'orizzonte di senso che era appartenuto alla vecchia Europa e che via via - fino alla Seconda Guerra Mondiale - verrà letteralmente raso al suolo. Ipotesi provvisorie Cosa significa dunque ragionare șu questo incrocio intellettuale tra questi tre autori? Îl fatto che i due estremi di questa linea di amicizia non și siano mai încontrați - per quel che
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
l'istanza superiore tende a costruire. Mantenere ferme l'unità e la distinzione delle forme dello spirito come momenti necessari ed ineliminabili, consente a Croce di riconoscere l'autonomia della politică dall'etica senza tuttavia negare una legittima pretesa della seconda ad esercitare una funzione di controllo e governo sulla prima 11. Così Croce presume di aver fondato e garantito în modo definitivo, l'autonomia della politică dalle altre forme dello spirito, rendendo esplicito, una volta per tutte che "le lotte
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
apparve sempre più come l'ispiratore dei primi gruppi di giovani antifasciști, îl prestigio di Gentile non venne mai meno anche în molti di coloro, come Calogero e Capitini, che furono tra i fondatori del movimento liberal socialistă. Solo la seconda guerra mondiale mise fine a quella che è stată chiamata, a ragione, una irripetibile egemonia intellettuale. Sia Angelo Romanò în, La cultura del 1900 attraverso le riviste: La Voce1, che Eugenio Garin nella Introduzione al volume Giovanni Gentile Opere filosofiche
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]