1,554 matches
-
1968 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Landscha 11, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Timișoara, Într. Tehnicii nr. 4, bl. A2, ap. 10, județul Timiș. 353. Secui Valentina, născută la 28 octombrie 1969 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Vas Ion și Ana, cu domiciliul actual în Austria, Weiz, Landscha 11, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Timișoara, Într. Tehnicii nr. 2, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
a rămas neschimbat până la Primul Război Mondial. Sub stăpânirea austriacă, Bucovina era o provincie relativ mixtă etnic: predominant românească în sud, predominant ucraineană (sau "ruteană", așa cum se menționa în înscrisurile din Imperiu) în nord, cu un mic număr de țărani secui, slovaci și polonezi, precum și un procent de târgoveți germani, polonezi și evrei. Recensământul din 1910 a evidențiat 800.198 de persoane, din care: 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
deținea atribuțiuni militare, administrative și juridice. Coroana maghiară însă a permis exercitarea numai celor administrative și militare, celelalte fiind încredințate comiților săsesc și secuiesc. Voievodul era sprijinit de Dieta Transilvaniei, la care participau boierii români, alături de nobilii maghiari, sași și secui. Din secolul XIV, românii au fost înlăturați din Dietă. Unitățile administrative ale românilor din Transilvania purtau denumirea de districte-cele ale sașilor și secuilor se numeau scaune, conduse de un jude regal. Au existat tentative de afirmare a autonomiei și independenței
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
secuiesc. Voievodul era sprijinit de Dieta Transilvaniei, la care participau boierii români, alături de nobilii maghiari, sași și secui. Din secolul XIV, românii au fost înlăturați din Dietă. Unitățile administrative ale românilor din Transilvania purtau denumirea de districte-cele ale sașilor și secuilor se numeau scaune, conduse de un jude regal. Au existat tentative de afirmare a autonomiei și independenței Transilvaniei în timpul domnitorilor Roland Borșa și Ladislau Kan II. Unii voievozi au încercat să formeze dinastii, precum cei din familia Lackfi, în secolul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1599, l-a înfrânt pe Andrei Báthory. La 1 noiembrie, a intrat triumfal cu un alai impresionant, călare pe un cal roib, purtând o tunică și o mantie albă, urmat de slujitori, trâmbițași, lăutari, boieri, căpitani și ostași, cete de secui, în Alba Iulia, primind cheile orașului de la episcopul Napragy. L-a numit mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar că guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. În 1600, a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
judecătoresc. Nobilii trebuiau să execute sarcini în numele autorității, să pună un proprietar în stăpânirea moșiei, să stabilească hotarele unei moșii, să împartă moșia, să cheme la judecată, dar îndeplineau aceste sarcini în prezența unui om de mărturie sau capitlu-notar. Comitele secuilor era numit de rege peste cele șapte scaune secuiești, având rol administrativ, juridic, militar. Judele regal era numit de rege peste scaunele săsești, având atribuții juridice limitate de judele sas. Țărănimea era predominantă și era împărțită în două categorii: liberă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în proprietatea domnitorului. În Transilvania, nobilii erau proprietari de moșii, recunoscuți prin diplome regale, dreptul asupra moșiei fiind exercitat de familie sau clan nobiliar, fiind toți descendenții unui strămoș comun. Unii obțineau noi moșii prin donație. Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie regală sau achiziții și s-au integrat nobilimii. Mulți cnezi și voievoizi au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi moștenite. Jelerii nu aveau un lot de pământ care să fie moștenit, dar se puteau mută de pe un domeniu pe altul, însă erau mai săraci că iobagii. Țăranii liberi, predominant sași și secui, plăteau fiscul și ofereau câte un boi la încoronarea, căsătoria sau nașterea primului fiu al regelui. Din cauza obligațiilor prea mari, țăranii au fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în 1437 și în 1514. La orașe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. Ca urmare a constituirii sale, comunitatea săsească din Transilvania a devenit „"națiune politică"” alături de maghiari și secui, având drept de reprezentare în Dieta Transilvaniei. În primă instanță, denumirea „"Nationsuniversität"” (Universitatea Națiunii) poate induce în eroare, dar prin descompunera cuvântului în componentele sale regăsim termenii latini „"natio"”(popor, etnie) și „"universitas"” (întreg, totalitate). Prin urmare, în această sintagmă
Universitatea Săsească () [Corola-website/Science/313801_a_315130]
-
după numele primului predicator, preotul Bogomil (ulterior a fost numită „catarism”, de la cuvântul grecesc "katharos" „curat”). Borilă a organizat represalii împotriva bogomililor și a putut să înfrângă o conjurație a boierilor la Vidin cu ajutorul unei oști din Ungaria, compusă din secui, români și pecenegi și condusă de comitele Joachim (Ioachim). În timpul domniei lui Borilă, rolul românilor în statul Asăneștilor a început să scadă. În 1218 a revenit în țară Ioan, prințul moștenitor legitim, care cu ajutorul boierilor l-a prins și l-
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
(n. 18 iulie 1889, Jimbor, pe atunci în comitatul Odorhei, în prezent în județul Brașov - d. 16 octombrie 1953, Madrid) a fost un scriitor și politician maghiar (secui), deputat în Camera inferioară a Parlamentului din Ungaria, din partea Partidului Ardelenesc, între 1941-1945. S-a născut la Jimbor, fiind primul dintre cei patru copii ai lui Mihály Nyirő, directorul școlii generale din comuna. În anul 1900, după decesul tatălui său
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
a pornit în vară o ofensivă cu ajutorul turcilor și al curuților comandanți de pretendentul la tronul Transilvaniei, Emeric Tököli. Luând-o pe poteci de munte, au ocolit Branul, putând astfel să-l ia prin surprindere oastea formată din austrieci și secui: bătălia de la Zărnești a fost catastrofală pentru imperiali, generalul Heissler fiind luat prizonier. Tot acolo a murit și Constantin Bălăceanu. Deși l-au încoronat pe Tököli principe al Transilvaniei, sosirea armatei ducelui de Baden i-a determinat pe învingători să
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
dintre cele mai dense sisteme de fortificații medievale bine păstrate de pe continentul european. În Transilvania, în așezările rurale săsești și secuiești se pot regăsi trei tipuri principale de fortificații: Bisericile fortificate ardelene se înscriu în fenomenul european al bisericilor fortificate. Secuii s-au instalat ca grăniceri în sud-estul transilvan în cursul secolului al XI-lea. Satele săsești au început a fi construite de la mijlocul secolului al XII-lea, când regele Géza al II-lea a adus coloniști germani în regiune pentru
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
teutonici la începutul secolului al XIII-lea și conform acordurilor cu regele Ungariei, germanii au obținut un statut special printre populațiile provinciei, iar civilizația lor a putut supraviețui în cadrul unor puternice comunități de țărani, de meșteșugari și de comercianți. Atât secuii cât și sașii fiind situați într-o regiune aflată constant sub amenințarea invaziilor otomane și tătare, ambele comunități de grăniceri și-au construit fortificații de diverse mărimi. Orașele cele mai importante au fost fortificate în întregime, iar în localitățile mai
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
în apropierea fortificațiilor sunt edificiile publice: școala sau primăria (uneori, școala era situata în interiorul fortificației, cum e cazul la Prejmer). Casa parohială și locuințele țăranilor bogați sunt situate în jurul acestei piețe centrale. Unele dintre bisericile construite de sași și de secui în secolul al XIII-lea au fost puternic influențate de bisericile cisterciene de la Cârța și de la Igriș. Bisericile au fost fortificate începând cu secolul al XIII-lea și au jucat un rol defensiv până în 1788, data ultimei incursiuni otomane în
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
stabilește ce fel de dijme să se ia de la localnici. Emisă la Laterano (Romă), o întărește pe cea din 1213 în ceea ce privește dijmele. Această adaugă: Acest document demonstrează faptul că Țara Bârsei nu era, la acea vreme, populată cu unguri sau secui, iar aceștia nu aveau nici măcar în intenție așa ceva. Prin ea se confirmă din nou cea din 1211 și sunt adăugate scutiri de vămi, la trecerea cavalerilor teutoni prin țară secuilor sau țară blacilor: De asemenea,
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
Bârsei nu era, la acea vreme, populată cu unguri sau secui, iar aceștia nu aveau nici măcar în intenție așa ceva. Prin ea se confirmă din nou cea din 1211 și sunt adăugate scutiri de vămi, la trecerea cavalerilor teutoni prin țară secuilor sau țară blacilor: De asemenea,
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari,etc). În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui, care pe parcursul conviețuirii cu populația autohtonă au creat o cultură proprie și originală. Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec din 1925 consemnează desprinderea satului Băile Slănic, care a format o comună separată și preluarea satelor Tuta și Pârgărești de la comuna vecină Bogdănești, comuna Târgu Trotuș având atunci 2824 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de tăiat în mână. În anul 1434 cămărășia se mută definitiv la Târgu Ocna iar pecetea localității înfățișa un ciocan încrucișat cu un bătător. Dezvoltarea exploatării sării se Înregistrează În timpul domniei lui Ștefan
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György - căpitanul lui Ștefan Bathori - ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipat de către generalul Gheorghe Basta - după ce a fost înfrânt lângă Teiuș în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, a încheiat un pact de schimb
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
considera prietenul lor de vreme ce sprijină pe adversarul său. Un protest asemănător este adresat și conducătorilor Brașovului în care spune că de vreme ce el îi protejează de invaziile turcești, "[...]vrăjmașii noștri se ridică din mijlocul vostru și se duc în Moldova împreună cu secuii și-mi pradă țara și se întorc iarăși între voi și beau și mănâncă în casele voastre[...]", totodată, în numele prieteniei cu voievodul Ardealului, le cere "[...]să pedepsească pe acei secui..., precum și pe pribegii ce se ridică din mijlocul vostru[...]". Brașovenii
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
ridică din mijlocul vostru și se duc în Moldova împreună cu secuii și-mi pradă țara și se întorc iarăși între voi și beau și mănâncă în casele voastre[...]", totodată, în numele prieteniei cu voievodul Ardealului, le cere "[...]să pedepsească pe acei secui..., precum și pe pribegii ce se ridică din mijlocul vostru[...]". Brașovenii, susținuți de voievodul moldovean și de regele maghiar, refuză să răspundă solicitărilor lui Laiotă Basarab care își reînoiește de câteva ori cererile până spre vara acelui an când, convins că
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]