3,225 matches
-
Acasă > Versuri > Visare > MA-NCHIN Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorului , ma-nchin , Ce-și duce dorul Din adânc de vremuri , Din vârful nins , Din codri seculari . Ma-nchin luminii , Firelor de iarbă , Grădinilor în pârg , Curatei flori de crin . Ma-nchin iubirii , Că-i nepieritoare , Si zorilor , Ca-n fiecare zi , răsar . Ma-nchin năvalnicului Val de mare , Si bunătății , dragostei , Ma-nchin . Referință Bibliografica: Ma
MA-NCHIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385287_a_386616]
-
-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber spre zarea diafană, Prin roua pastelată a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei ... Citește mai mult Voi păsări călătoareEu știu că ați venit din țara meași vă privesc cum
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
-i sărut pământul,Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea,Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu,Să zboare liber spre zarea diafană,Prin roua pastelată a unui curcubeu,Printre stejarii, din pădurea seculară.Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare,În țărișoara mea să mă întorc cu voi,Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei ... III. SUFLEȚEL HOINAR, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017. Suflețel
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Oamenii secolului 14 asociați au săpat un vad nou râului care, din când în când făcea și pe atunci ravagii. Noul canal, după ce înconjura biserica se întindea în mijlocul satului pe toată lungimea lui. De-o parte și de alta pomi seculari între care șerpuiește promenada, drumul spre biserică. Casele se află la o distanță se siguranță în care a încăput chiar drumul rural asfaltat de ambele părți ale canalului. Nu se făcea pe atunci prin 1500 „economie” la „autostrăzi” ca în
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
zi sunt cuprinși de o nevroză asemănătoare celeia cari îi cuprinde pe școlari în ora de examen. La Timișoara sosește mâine nu numai un membru al Familiei Regale, ci însuși Regele, cel mai iubit dintre toți regii pe cari această seculară cetate i-a primit între zidurile sale. Emoția ce ne-a cuprins pe toți așteptând pe Acel în ale cărui vânjoase mâini sunt azi destinele țării, e cu atât mai mare, cu atât mai tulburătoare, cu cât noi timișorenii îl
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
Gheorghe Jurchescu: „Am debarcat din tren la Orșova și caravana s-a înscris în coridorul Almăjului. După o scurtă oprire în comuna Petnic, satul meu natal, a urmat lecția de istorie la bustul revoluționarului de la 1848, Eftimie Murgu, din parcul secular al Bozoviciului... S-a vizitat întreaga regiune și s-a învățat carte pe viu... Profesorul nostru de istorie, Gh. Lazăr, un descendent al dascălului de la Avrig, ne-a prezentat trecutul exploatărilor miniere din țara noastră... Marele Voievod purta cu sine
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
privind fapte ce nu erau nici pe departe de competența sa. Ele vorbesc despre acei oameni care au cutezat să-și ridice glasul, condeiul sau gândul, împotriva celui mai opresiv regim pe care l-au îndurat românii vreodată în istoria seculară. Pe culoarele instituției au răsunat pașii înlănțuiți ai unor oameni de seamă de pe aceste meleaguri... M-am aflat pentru câteva clipe în sala în care deținuții erau înghesuiți, loturi de câte 20 sau 30 de oameni, pe un spațiu restrâns
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
Asigurări de Sănătate Caraș-Severin a încheiat contracte pe 2005 cu nouă laboratoare de analize umane - patru din Reșița, două din Bocșa și câte unul din Moldova Nouă, Oravița, Oțelu-Roșu. ( T. T.) l „Cetățile bisericii săsești din Transilvania cu istoria lor seculară nu trebuie date uitării“ este titlul-pledoarie al conferinței în limba germană pe care prof. Luise Finta o va susține luni, 14 februarie, cu începere de la ora 15, în cadrul Universității Populare de la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“. ( S. P.) l În luna
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
Plopi. ( M. D. P.) Versuri Luni, 16 mai, ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură din Timișoara va avea loc, în cadrul Cenaclului „Pavel Bellu“, lansarea volumelor de poezie „Înțelepciune“ de Simion Giurgeca, apărut la Editura Timpul, și „Ibis seculari“ și, respectiv, „Problema jafrilor“, ambele de Marcel Turcu, apărute la Editura Mirton. Prezintă Mircea Șerbănescu, Ion Marin Almăjan, Adrian Dinu Rachieru, Aurel Turcuș, Marcel Tolcea, Eugen Bunaru, Rodica Opreanu. ( C. D. T.)
Agenda2005-20-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283701_a_285030]
-
unde se află calea ferată îngustă, singura cale ferată industrială de acest gen din Europa. De-a lungul liniei, turiștii au ocazia să descopere cele mai pitorești forme ale naturii, de la maluri abrupte ce pornesc chiar de lângă linie și păduri seculare și răcoroase, până la stânci masive străbătute de tuneluri întunecate. Linia pornește printre ulițe și case cu specific maramureșean, după care pătrunde adânc în pădure și se strecoară apoi prin locuri prea înguste chiar și pentru poteci. A. M. P. Noutăți la
Agenda2005-22-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283759_a_285088]
-
în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la pământ, indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
Ce-a unit Dumnezeu, omul să nu despartă »”. Prozatorul își creionează personajele tocmai sub egida acestui imperativ, accentuând conturul lor psihologic, conflictul lor interior, metamorfozele de ordin psihic si afectiv în scopul realizării misiunii fiecăruia în asociere cu magnetismul conacului secular din Panhandle. În acest sens, am putea spune că Alecsander este un epic psihologic al măștilor. De fapt, în romanul lui Viorel Trandafir ne confruntăm cu o camuflare a fantasticului; sub iluzia unui cotidian cu dramele sale existențiale, cel care
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
copiilor). Și cu câte un ochi mic și fix scrutând mâinile oamenilor de după gratii care-i întindeau mici momeli de zahăr sau de pâine. Alte animale nu mai aveau chef nici de atâta, dormeau inerte, fără a mai trăda aspirațiile seculare ale speciei. Căci cum ar putea fi amăgit urșii polari cu un bazin cu pereți înalți de 3 metri, închiși într-o suprafață joasă, cu multe pietre, destul de întinsă, creând o palidă senzație de răcoare. Vedeam cum niște urși albi
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PRIN CODRII SECULARI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea Albastră, Te numeri și tu printre ele, Frumoasă mușcată în fereastră. Referință Bibliografică: PRIN CODRII SECULARI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
mai nou, cu rachete tot mai sofisticate. Am luat în deșert numele Managerului General, punându-i în cârcă toate crimele noastre, în procesul de „civilizare” a celorlalți semeni. Unii cu civilizații mult mai avansate (sic!) ca a cuceritorilor ! Când coloniștii seculari s-au retras, au lăsat multe zone fără structuri civilizatoare bine constituite. Neavând învățământ și sistem sanitar eficiente, în loc să evolueze s-au prăbușit. În timp ce Europa avansa tot mai mult, împreună cu alte câteva state de prin alte părți ale lumii. Mai
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TOAMNĂ ÎN PARC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ ÎN PARC Prin parcul vechi cu arbori seculari, Pe alei pavate cu frunze policrome, Mă plimb sub bătrânii falnici castani, Să simt savoarea strugurilor arome. În peisajul toamnei cu colorit cromatic, Mă simt la brațul tău atât de minunat, Iar cerul pare mult primăvăratec, Sufletul îmi e nespus
TOAMNĂ ÎN PARC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384694_a_386023]
-
de natură. Mai aveau puțin și ajungeau la următorul popas: Cabana Poiana Secuilor. Știau că se apropiau de finalul celor șase kilometri care îi despărțeau de Cabana Trei Brazi, când întâlniră trei cai, odihnindu-se la umbra binefăcătoare a stejarilor seculari. Mira îndrăgea aceste ființe. Le urmări mersul sincopat, fornăitul mândru, liniile atât de pline de perfecțiune ale corpului lor. Și-ar fi dorit să îi sărute și să le mângâie sublimul, însă se mulțumi cu starea de prosternare în fața frumuseții
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sub cerul de azur al Daciei sfinte, eterne Norul pufos povara-i generos o cerne E-atâta revărsat de alb pe ramuri și aș vrea Să-l iau cu mine până-n vis dacă-aș putea. Copacii seculari stau drepți, ca împărații Sunt păzitorii seculari ai încercatei nații Sunt frații noștri vegetali, nu-s nălucire Înamorați de cer, înveșmântați în strălucire. Dinspre zenit, lumina toarce raze albe, lin Le răsfiră - botează văzduhul cu preaplin De armonie, duh binecuvântat
SUB CERUL DACIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382421_a_383750]
-
azur al Daciei sfinte, eterne Norul pufos povara-i generos o cerne E-atâta revărsat de alb pe ramuri și aș vrea Să-l iau cu mine până-n vis dacă-aș putea. Copacii seculari stau drepți, ca împărații Sunt păzitorii seculari ai încercatei nații Sunt frații noștri vegetali, nu-s nălucire Înamorați de cer, înveșmântați în strălucire. Dinspre zenit, lumina toarce raze albe, lin Le răsfiră - botează văzduhul cu preaplin De armonie, duh binecuvântat, dezlegător Căi răsucite, fabuloase, așternne iubirilor. Prietenul
SUB CERUL DACIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382421_a_383750]
-
se pare ciudat: cerul nu e decât reflexia apelor și-a infinitului descătușat, pământul ne reflectă trupurile, cu amintiri împovărat, trăind reflexiile frunzelor-iluzii, spulberate uneori de un vânt turbat! Reflexiile s-au întins prin noi, unindu-ne într-un legământ secular: mi-am reflectat chipul și inima în ochii tăi, atât de clar, că n-a mai încăput în tine reflexia vulturului hoinar ce încerca să-mi spulbere reflexiile aripilor de înger, atât de barbar! Am simțit când speranțele mele au
REFLEXII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382424_a_383753]
-
-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții, tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Și voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber, prin zarea diafană, Prin roua pastelată, a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu, vă voi aștepta, micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea, să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător, să-l sting, cu-al ei izvoare, Să spun oricui, că nicăieri, nu este ca la noi. Versuri, de dor și dragoste
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382431_a_383760]
-
vecinătatea Regatului maghiar și interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de granițele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar și cu responsabilitatea adevărului, ținuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimițând din loc în loc săgeți la adresa prezentului iresponsabil față de o astfel de moștenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogății în conformitate cu nevoile omului, dar și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]