324 matches
-
arabă. El a luat parte și la înființarea mișcării presioniste Hovevey Tzion din România și a corespondat cu Theodor Herzl, Max Nordau și Eliezer Ben Yehuda, mai ales în problema reînvierii limbii ebraice, insistând asupra necesității adoptării oficiale a pronunțării sefarde a ebraicii. Bejerano a publicat articole în gazetele contemporane în limba ebraica -„Hamaghid”, „Hatzofe”, „Hahavatzelet”, de asemenea în ziarele de limbă ladino Telegrafo și „El Tiempo”. A scris și în gazetele evreiești („Egalitatea”, „Revista israelita”) și românești („Adevărul”, „Albina”) din
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
Turciei, funcție pe care a îndeplinit-o până la sfârșitul vieții. Alegerea să a avut loc într-un moment delicat, în perioada de tranziție între Imperiul Otoman și Republică Turcă modernă. Fiind el însuși fiu al generației de tranziție din cadrul iudaismului sefard otoman, activitatea sa s-a desfășurat pe multe planuri: pe de o parte în domeniul halahic, si, pe de altă parte, ca simpatizant al sionismului și activist al cauzei naționale și al propagării moștenirii culturale evreiești. El a întreținut și
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
într-o spaniolă veche, care nu era alta decât limba ladino. Astfel a început cunoștință dintre Bejerano și Pulido care și-a consacrat o bună parte din restul vieții strădaniilor pentru reconcilierea și restabilirea relațiilor dintre Regatul Spaniei și evreii sefarzi risipiți în lume. Bejerano a redactat și o culegere de 3,600 proverbe și zicale din tezaurul folcloric al evreilor de limbă ladino. Între poeziile pe care le-a compus Bejerano în ladino, unele exprimă dorul de Spania și dragostea
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
aplicării legilor discriminatoare ale lui Omar, și nu aveau dreptul să-și renoveze sinagogile sau să construiască altele în preajma celor degradate. În secolul al XVI-lea, la începuturile dominației otomane populația cartierului evreiesc a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
evreiesc a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se deosebeau de evreii locali, care majoritatea erau „mustarabim” care adoptaseră în cursul secolelor limba arabă. Diversitatea colewctivității evreiești s-a accentuat odată cu sosirea in anul 1700 a unor evrei așkenazi sub conducerea
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se deosebeau de evreii locali, care majoritatea erau „mustarabim” care adoptaseră în cursul secolelor limba arabă. Diversitatea colewctivității evreiești s-a accentuat odată cu sosirea in anul 1700 a unor evrei așkenazi sub conducerea rabinului
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
neplatei datoriei, musulmanii au interzis evreilor așkenazi să mai locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine situată. Ea se întreținea din munca proprie, precum și din donații de la comunitățile sefarde din lume. Majoritatea caselor din cartierul evreiesc aparțineau unor proprietari arabi, musulmani sau creștini, iar chiriașii evrei se straduiau să facă față cheltuielilor asociind
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine situată. Ea se întreținea din munca proprie, precum și din donații de la comunitățile sefarde din lume. Majoritatea caselor din cartierul evreiesc aparțineau unor proprietari arabi, musulmani sau creștini, iar chiriașii evrei se straduiau să facă față cheltuielilor asociind mai multe familii în aceiași casă. Imigranții sau pelerinii (Olim) evrei care au sosit și ei
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartierul a fost populat de peste 10000 evrei, jumătate sefarzi și jumătate așkenazi. După estimări, la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau în Orașul Vechi circa 20000 evrei. Abatorul Ierusalimului se afla în partea de vest a Cartierului evreiesc, lângă sinagogile sefarde. El răspândea în jur o duhoare greu de suportat. Și un călător străin a remarcat în anul 1806 că acesta „răspândește mirosuri rele în cartier" și că evreii erau de părere că musulmanii au înființat abatorul dinadins în acel loc
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
deschisă, pătrată și înconjurată de ziduri și magazii. Vitele legate de niște stâlpi erau tăiate pe loc, bucăți de carne erau aruncate pe jos, sângele curgea din toate direcțiile și gunoiul acumulat nu era evacuat.” Filantropul evreu britanic de origine sefardă Sir Moses Montefiore a fost impresionat de suferința provocată de supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat un teren de pământ la circa
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cu lumânări izolate sau cu tăciuni aprinși, aerul în odăi fiind îmbăcsit cu fum de smirnă.(după descrierea lui Ari Ben Zahav) În culegerea sa de povestiri „Yalkut Sipurim”, scriitorul Yehuda Burla a descris viața în așa numită Curte a sefarzilor (Hatzar Hasfaradim sau Hahakura) din Cartierul evreiesc într-o lumină mai optimistă.Cu toată înghesuiala și îngustimea locului și cu tot necazul și sărăcia, locatarii acestor case nu se simțeau de fel rău. Nimenea nu se plăngea că locul îi
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartierului, a fost ocupată de iordanieni de la începutul luptelor și aruncată în aer. În zilele următoare Legiunea Transiordaniană sub comanda lui Abdallah Al-Tal a ocupat părți considerabile din cartier și i-a blocat pe locuitori în zona celor patru sinagogi sefarde.La 27 mai1948 după zile grele de lupte, arabii au ocupat Sinagoga Hurva și au aruncat-o și pe aceasta în aer. Pe toată perioada ostilităților forțe israeliene au încercat în zadar să pătrundă în cartier și să-i ajute
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
și Talmudul însuși, ca o expunere a Mishnei urmată de discuții. În aceste discuții el evita aspectul dialectic și prezintă concluziile și deciziile autorităților din generațiile precedente (citate mai ales prin titluri și supranume, decat nominal), atît așkenaze cât și sefarde. În plus el furnizează cititorului informații utile pentru bună înțelegere a textului. După cum arată Hâim Soloveitchik, Hameiri se distinge de comentatorii clasici, prin aceea că nu ezită să facă apel la Talmudul palestinian (din Ierusalim) pentru a lămuri sensul Talmudului
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]
-
trei capitole consacrate citirii rugăciunii Shma! la serviciile divine de dimineață și de seară, fundamentelor rugăciunii cotidiene Amida și a binecuvântărilor recitate înainte de îndeplinirea poruncilor. Cartea începe apoi cu citirea rugăciunii Shma la poalele patului și continuă cu ordinea ritualului sefard din zilele profane, apoi cel de sâmbătă, si de sărbătorile iudaice. El abordează apoi ordinea pasajelor din Biblie , datele în care sărbătorile pot cădea sau nu, anotimpurile (tkufot) anului evreiesc, legile cu privire la binecuvântările numite de bucurie, împrejurări particulare cum ar
David Abudarham () [Corola-website/Science/336818_a_338147]
-
stat face parte din dreptul lor la egalitate. El a sprijinit procesul politic care a dus la Declarația Balfour din 1917. În anul 1919 el a vizitat Palestina. Cu această ocazie el a întâlnit și reprezentanți ai evreilor orientali și sefarzi din țară, Yossef Eliyahu Shlush (Chelouche) și Yehoshua Abrabiya, cărora le-a pus întrebări în legătură cu coexistența cu locuitorii arabi. În cuvântările sale în problema sionista Brandeis punea accent pe încurajarea productivității și a asigurării autonomiei economice a evreilor în Palestina
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
Alep cerându-le să le trimeată un nou șef rabin. Funcția a fost atunci preluată de rabinul Sadka Bekhor Hussein din Alep și venirea lui a avut drept consecință o și mai mare asimilare a iudaismului irakian la ritul religios sefard (al evreilor spanioli) În fruntea comunităților evreiești mai importante stătea un Haham bași. La Bagdad, însă, în fruntea comunității stătea un consiliu civil de 60 de enoriași însărcinat cu încasarea cotizatiilor și taxelor, și un consiliu religios în frunte cu
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Evenimentul, deja tradițional în spațiul cultural românesc, va beneficia în acest an de prezența unor personalități de prestigiu în studiul culturii sefarde și se va desfășura după următorul program: Luni 24 aprilie 2017, ora 18.00 - Cuvânt de deschidere: Roșa María Moro de Andrés - Directoarea Institutului Cervantes la București, Aurel Vainer - Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, E.S. Osman Koray Ertaș - Ambasadorul
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Ertaș - Ambasadorul Republicii Turce la București și Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman - Universitatea din București; - Proiecția filmului documentar Turkish Passport (regia: Burak Arliel, Turcia, 2011, v.o, turcă, subtitrare engleză). Miercuri 26 aprilie 2017, ora 18.00 - Vernisajul expoziției Bucureștiul Sefard: 500 de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
aprilie 2017, ora 18.00 - Vernisajul expoziției Bucureștiul Sefard: 500 de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
de ani de istorie în imagini Prezintă: Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Conf. Univ. Dr. Felicia Waldman- Universitatea București și Dr. Anca Tudorancea, secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului; Felicia Waldman - Universitatea București
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
Istoriei Evreilor din România; - Conferință Istoria muzicii sefarde susținută de Karen Gerson Sarhon, coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane de la Istanbul; - Masă rotundă: Istoria sefarzilor din Balcani și Imperiul Otoman ajunși în România Participa: Karen Gerson Sarhon - Centrul de Studii Sefarde Turco-Otomane (Istanbul); Carol Iancu - Universitatea Paul Valery, Montpellier ;Mark Weitzman - Centrul Simon Wiesenthal ( New York) și Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului; Felicia Waldman - Universitatea București, Anca Tudorancea - secretar științific - Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, FCER. Joi 27 aprilie 2017
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
din România, FCER. Joi 27 aprilie 2017, ora 18.00 - Prezentarea expoziției individuale Anca Halfon Mircea. Prezintă: Felicia Waldman, Universitatea București - Concert klezmer și ladino: Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern Karen Gerson Sarhon (foto) este coordonatoarea Centrului de Studii Sefarde Turco-Otomane din Istanbul, editoarea suplimentului în ladino El Amaneser și una dintre personalitățile culturale cele mai implicate în apărarea culturii iudeospaniole. Absolventa a Departamentului de Limbă și Literatura Engleză a Universității Bogaziçi din Istanbul, a unui Master în Psihologie socială
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]