943 matches
-
anatomico-fiziologică, medicală, psihosocială; studierea modalităților sale socioculturale de conviețuire, de la cercetările de urbanism și construcții de locuințe, la cele privind evoluția așezărilor teritoriale - sat și oraș; cunoașterea sistemelor actuale de diferențiere economică și socioculturală pentru a Înțelege noile criterii de segmentare a piețelor; analiza modelelor socioculturale naționale pentru a vedea cum se pot desfășura procesele pe piețele mondiale etc.). Omul și societatea, În armonie cu natura, conturează o zonă vastă de cunoaștere. Iată de ce, managementul nu se reduce la activitatea managerilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prioritate dată tehnologiei, producție masificată și standardizată, o mare diviziune a muncii pe operații care duce la descalificare, o structură puternic ierarhizată) și trecerea spre noi filosofii și practici manageriale (managementul competențelor negociate; personalizarea clientului, a produselor și a salariaților, segmentarea piețelor pe criterii de stil de viață, democratizarea conducerii etc.). e) În conformitate cu cele spuse, putem Împărți funcțiile Întreprinderilor și ale instituțiilor publice(de care ne ocupăm În mod special) În: a) externe și b) interne. f) La rândul lor, fiecare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
adaptării la diferențele individuale. Rezolvarea acestei probleme Îmbracă forme specifice care se sprijină pe capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv-educative, În procesul de Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
raportare pe de-a-ntregul relevantă. Fragmentarismul notației jurnaliere se află la originea unui cameleonism structural al textului, forțat să se reînnoiască ori măcar să se adapteze În funcție de presiunea temporală care-i condiționează existența. Rândul alb care separă o zi de alta, segmentarea aproape mecanică a porțiunii zilnice din jurnal fluidizează până la prolixitate o materie pe care autorul ar vrea-o concentrată și plină de expresivitate. Eul privitor Un autoportret - mai degrabă un autoportret involuntar - putem descifra totuși În orice jurnal. Dar el
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o misiune: de a-și atinge, prin consecvență, cota maximă a fidelității față de propria-i existență și de propriile-i condiții de funcționare. Premisa jurnalului intim reclamă supunerea la un cod: fragmentul se dizolvă În Întreg, evenimentele, izolate prin actul segmentării În unități independente, se recompun În perspectiva Întregului. A Întregului reprezentat de viața scriitorului 68. Altfel spus, privite prin ocheanul memoriei, evenimentele vieții se văd așa cum nu au fost niciodată: explicabile, firești, logice, pline de sens. La rândul său, Întregul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce caracterizează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Structuralismul american cunoscut și sub numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-o abordare sistemică a limbii, bazată pe următorul algoritm: * deteminarea corpusului de date lingvistice, corpus ca-racterizat prin reprezentativitate și închidere (analiza trebuie să fie completă și exhaustivă); * segmentarea elementelor supuse analizei (în foneme, morfeme etc.); * investigarea relațiilor dintre aceste elemente. Distribuția reprezintă contextul tipic de apariție a elementului (de pildă adjectivul lung după substantiv în limba franceză ap-partement impressionnant/vs/adjectivul scurt precedînd substantivul: bel ami). Datorită accentului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
analizei (în foneme, morfeme etc.); * investigarea relațiilor dintre aceste elemente. Distribuția reprezintă contextul tipic de apariție a elementului (de pildă adjectivul lung după substantiv în limba franceză ap-partement impressionnant/vs/adjectivul scurt precedînd substantivul: bel ami). Datorită accentului pus pe segmentare și clasificare, distribu-ționalismul a fost numit mai tîrziu structuralism taxinomic. În Europa, structuralismul va fi reprezentat în ordine cronologică de Cercul lingvistic de la Praga, fondat în 1926 de Roman Jakobson, Nicolai Troubetzkoy inter alii, care a avut o influență considerabilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
table, 1968; IV L'homme nu, 1971, Lévi-Strauss vizează constituirea prin intermediul analizei miturilor a unei "logici a concretului" și în consecință a regulilor de funcționare a gîndirii mitice. Constatînd că miturile prezintă nenumărate variante, antropologul structural încearcă degajarea invariantelor prin segmentarea tramei narative în unități minimale, numite miteme ale căror relații sintagmatice și ierarhice determină elementul esențial al construcției mitului-schemă. O analiză exemplară precum lectura gestei lui Asdiwal, bazată pe analiza variantelor mitului indienilor de pe coasta de nord a Pacificului (Anthropologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
87). Arbitrariul lingvistic se referă la faptul că limba decupează realitatea (fonică sau conceptuală) într-o manieră proprie, diferențiatoare (zeci de termeni pentru conceptul de zăpadă în limba eschimoșilor sau termeni diferiți pentru frați în limba maghiară și chiar o segmentare neomogenă a spectrului culorilor:vechii celți / vs/ de limbile actuale). Salutînd definirea semnului ca arbitrar, Émile Benveniste (1939, Nature du signe linguistique) îl contrazice însă pe Saussure în interpretarea noțiunii de arbitrar pe care o corelează relației semnificant/referent (cf.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare se va furniza reprezentarea matricială a textului la nivelul configurației de personaje (cf. D. Rovența, 1976), prilej cu care se va raporta lumea actuală la lumea posibilă a ficțiunii (sau istoriei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru menținerea respectului), dar și intrarea în contact, "pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a da sens evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului verbal (feature for feature, spune Hall): dubla articulare (segmentare la nivelul unităților dotate cu sens morfeme, lexeme și la nivelul unităților acustice minimale fără sens fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea de-a doua articulare. Dubla articulare a limbajului explică infinita sa creativitate ( un număr potențial infinit de fraze generate de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și-o fi dorit). Apropierea parodiei de retorică îi conduce pe unii la perceperea fenomenului drept o formă de imitare pe scară largă, deprinsă în procesul educativ, de care depinde și care promite succesul oratoric. Apar acum și cele dintâi segmentări, de genul acelei paratragoedia ce denumește strict parodia unei tragedii. Primele considerații teoretice ale vechilor greci privind etimologia și evoluția termenului îmbracă noi haine pe solul fertil al romanului latin, plecând de la premisele parodice lansate în satira menippee. Importanța epopeicului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vieții sociale, mai ales în domeniul educației și doar subsidiar în domeniul sănătății. Alternativa propusă este monopolul de stat și laic asupra acestor instituții. Această situație este specifică țărilor catolice sau minorităților catolice puternice și poate duce la o importantă segmentare a societății pe ansamblu, cum ar fi cazul Țărilor de Jos, Belgiei, Elveției și Austriei. Importanța sa a crescut în mod considerabil în ultimele două decenii și numeroase partide s-au realiniat altor planuri de clivaje. 2. Clivajul centru / periferie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații au cunoscut suferințele opoziției timp de zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux unde social-democrația s-a înfruntat cu segmentarea societății în "grupuri" datorită religiei. Pentru ea, aceasta însemna luarea în considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații condamnate chiar de sensul istoriei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tratare inițială: • Experiența directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bontului Se procedează ca și la bonturile preparate pentru coroane metalice. Inspecția (privirea directă sau în oglindă) este, de obicei, concludentă, dar se poate face și palparea cu latul sondei sau dentimetrie pe prag. Shillingburg recomandă înregistrarea unei amprente mici (segmentare) cu gura deschisă, cu material siliconat vâscos (tip Optosil), înainte de prepararea dintelui, sau pe model, după corectarea morfologiei dintelui, când el este cariat. Amprenta detașată se secționează cu o lamă de bisturiu în dreptul marginii incizale, iar pe fragmentul vestibular se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
atare, în fiecare dintre aceste cazuri, cunoașterea atribuită la nivelul limbilor populare este dependentă de viața social-istorică a comunităților, în vreme ce cunoașterea științifică este unică și universală. Din punct de vedere logic, și cunoașterea populară are o organizare internă și o segmentare de tip noțional, însă noțiunile cunoașterii și culturii populare nu au de obicei același conținut (și nici aceeași sferă) cu cel al cunoașterii științifice și al culturii de erudiție, chiar și atunci cînd vizează aceeași categorie de realități. De aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
practici de realizare a aspectu-lui cult al limbilor, în perioadele tîrzii luîndu-se ca model de excelență unele limbi antice (îndeosebi limba latină). O lungă perioadă de timp, în Europa, s-a crezut chiar că limbile populare, cu mobilitatea și cu segmentarea lor, sînt de fapt aspecte corupte, decăzute ale limbilor literare, interesul pentru crearea unor limbi de cultură (naționale) corespunzătoare limbilor vernaculare reușind cu greu să înlăture această prejudecată. Ca atare, lucrările apărute ca urmare a interesului pentru limbă au fost
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar acestea se subdivid apoi în mai multe limbaje, unele cu posibilitatea de a fi grupate pe baza corespondențelor dintre ele (limbajele științelor naturii, limbajele fizico-chimice, limbajele matematice etc.). Pe de altă parte, trebuie observat că există o direcție a segmentării cunoașterii în științe și discipline distincte, dar și o direcție a unificării cunoașterii prin științe și discipline de graniță. Viziunea integralistă nu poate lipsi, de aceea, nici în epoca actuală, apreciată ca o epocă a specializărilor, deși lipsesc spiritele înalte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discipline de graniță. Viziunea integralistă nu poate lipsi, de aceea, nici în epoca actuală, apreciată ca o epocă a specializărilor, deși lipsesc spiritele înalte care să acceadă la o astfel de viziune. Din punctul de vedere al departajărilor din limbă, segmentarea cunoașterii presupune și o grupare în limbaje diferite a elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]