1,001 matches
-
der Weltgeschichte (1918-1922), postfață de A. M. Koktanek, dtv, München, 1972. "Pessimismus?" (1921), în Reden und Aufsätze, Beck, München, 1937, pp. 63-79. Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, Beck, München, 1932. Stirner, M., Der Einzige und sein Eigentum (1844), A. Meyer (ed.), Reclam, Stuttgart, 1972. Șestov, L., La filosofia della tragedia. Dostoevskij et Nietzsche, E. Lo Gatto (ed.), Edizioni Scientifiche Italiane, Napoli 1950 (ediție originală în rusă, 1903; trad. fr., 1926). Turgheniev, I. S., Padri e figli
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
du nihilisme russe, G . Charpentier, Paris, 1880. Lee, J.-W., Politische Philosophie des Nihilismus. Nietzsches Neubestimmung des Verhältnisses von Politik und Metaphysik, de Gruyter, Berlin /New York, 1992. Lehnert, H. și Wessel, E. (ed.), Nihilismus als Menschenfreundlichkeit. Thomas Manns "Wandlung" und sein Essay "Goethe und Tolstoi", Klostermann, Frankfurt a. M., 1991. Leiner, M. K., Drachensaat. Der Weg zum nihilistischen Helden, Merve, Berlin, 2000. Leyerberg, G. și Forté, J.-J. (ed.), Traversées du nihilisme, Osiris, Paris, 1993. Löwith, K., Kierkegaard und Nietzsche oder philosophische
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
V, partea a II-a, p. 83. 42 H. Hofer, "Barbey d'Aurevilly, Nietzsche und Dostoevskij. Zum Problem von Nihilismus und Dekadenz in der Literatur des 19. Jahrhunderts", Schweizer Rundschau, 68, 1969, pp. 148-163. 43 M. Stirner, Der Einzige und sein Eigentum (1844), A. Meyer (ed.), Reclam, Stuttgart, 1972, p. 5. 44 Idem, p. 412. 45 A. Schopenhauer, Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972, vol. V, p. 443; Aforisme asupra înțelepciunii în viață
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de personnes qui communiquent. La communication est un moyen essentiel de transmission, maintien et transformation des images dans la société, car elle contient des symboles et des représentations facilitant l'échange de messages, le traitement de la réalité, l'intégration au sein du groupe, par l'intermédiaire des motifs et des représentations communes, mais aussi la cohésion du groupe, en fournissant et en promouvant des valeurs communes. La communication est un problème intrinsèque de l'image, les deux étant étroitement liées, car
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
l'image, soutenant les processus de représentation par l'intermédiaire de l'interaction entre les individus et l'échange d'idées et d'opinions. De ce point de vue, la communication est un acte d'image car elle cache dans son sein une certaine métaphysique de la représentation. Le message et l'interaction sont des actes imagologiques. C'est de ces actes que la vie de l'image dépend, c'est dans leur force que réside la possibilité de l'image de s
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
contient sinon une image? Pourquoi peut-il engendrer des représentations s'il n'est pas en soi une représentation? En étudiant attentivement les mythes sur le même sujet, mais rencontrés dans de différentes cultures, nous constatons que ceux-ci contiennent en leur sein les raisons dominantes et se réfèrent à une catégorie fondamentale qui ne comprend pas d'attributs afin d'être pris pour des images. L'archétype serait donc une question anhistorique, une raison principale, que l'individu a acquise inconsciemment par
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
qualité de l'éducation. • Les acteurs aux niveaux central et régional devrait réglementer le moins possible les relations de collaboration entre l'école et ses partenaires, pour permettre aux écoles de mobiliser des ressources. Nous savons que le besoin, au sein des organisations, d'une stratégie flexible pour pouvoir surmonter les procédures rigides et les règles qui fragmentent cette activité. • Leur rôle est crucial en coordination de la collaboration des inter-agences avec la fondation des coalitions nationales en réunissant des enseignants, des
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în totalitatea lor, sub severă observație, din unghiuri diverse și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef și de fildeș, paravanul ornat la fel, ascunzând un colț al odăii, cu un șal de muselin atârnând peste el, masa joasă cu tipsii de argint cu dulciuri, cele câteva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de divan improvizat sta turcește aga Selin Kuciuk. Lângă domn, în picioare sta Ștefan, îmbrăcat ca un călăreț oarecare cu pantaloni negri, cizme cu pinteni de argint, cămașă din tort neînălbit și, peste ea, un ilic din aba de lână seină cusut cu fireturi din mătase neagră. De chimirul lat, bătut cu ținte de argint și de aur, avea prins un paloș scurt, mai degrabă un pumnal cu teaca de o lucrătură cu pietre prețioase de toate culorile și de toate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și acum, când lucrurile au început să se lămurească, o reînnodare a conflictului nu i-ar fi prielnică. — Să intre, spuse el blajin, înfruntându-și bănuielile. Cercetător, îl analiză pe cel intrat rămas lângă ușă, zgribulit în anteriul de lână seină negru maroniu. Chipul fratelui nu-l prea puteai distinge, potcapul prea mare și el ponosit îi acoperea toată fruntea, parcă sprijinindu-se în sprâncenele negre neobișnuit de groase, care erau singurele ce se puteau vedea, tot obrazul fiind acoperit. — Îndrăznește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a candelei citind ceva într-o carte. — Sărut mâna, măria ta! — Ștefane, vino încoace să mă întind pe pat, că așa știu jupânițele. Am aflat de scrisoarea grecului, nu crez să fie minciună. Se culcă peste macatul țesut din lânică seină și se propti în perinile brodate. — O să trimit vorbă măriei sale să dea de lucru la toți tălmacii și scribii în alte părți ca de pe la chindie să fii stăpân pe spătăria mică. Te duci ca să nu te vadă nimeni și te
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
e versetul!” — Âââ, âââ, reveni neînchipuit de grav isonul, terminându-se cu înfrățirea la unison alături de glasul dascălului: — Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor va pieri. De jur-împrejur pe pereți, păretare, scoarțe caramanii, pe câmp negru din lână seină cu jocuri de cruci și romburi din diferite culori, când stinse când aprinse... Se spunea că pe locul acesta primul lăcaș de închinăciune l-ar fi ridicat un cioban, Bucur, de unde și numele de București, oftă spătarul, amintindu-și de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mormântului Pe cărări nepricepute Sboar-a omului gândire Îngerul păcii cu floarea luminii în mâna albă Doina Floarei - Doina Dainei ca și Klage des Ceres Und wie die Welt bewegt sich der Gedanke Aus Gedanken besteht der Mensch Der Mensch ist sein Gedanke Muma vântului e movibilitatea (neconstanța) Muma munților suflă vânt de primăvară Mumi mării îmflă vijelia prin turbidele valuri Muma ernei desghiață aripele crivățul[ui] din stâncile de ghiață Muma florilor respiră jelița plină de miros Muma pustiei Siroco arzător
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și fericesc universul cu teorii ieftene? Răspunsul îl dăm cu toată răceala sa crudă. Clasa noastră cultă, în cea mai mare parte, nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu-mi dai nimic. Dacă te învoiești cu ce-ți voi spune, îți voi paște turma și mai departe, și o voi păzi. 32. Azi am să trec prin toată turma ta, am să pun deoparte din oi orice miel sein și pestriț și orice miel negru, și din capre tot ce este pestriț și sein. Aceasta să fie simbria mea. 33. Iată cum se va dovedi cinstea mea: de acum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
turma și mai departe, și o voi păzi. 32. Azi am să trec prin toată turma ta, am să pun deoparte din oi orice miel sein și pestriț și orice miel negru, și din capre tot ce este pestriț și sein. Aceasta să fie simbria mea. 33. Iată cum se va dovedi cinstea mea: de acum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein și pestriț între capre și negru între miei, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
miel negru, și din capre tot ce este pestriț și sein. Aceasta să fie simbria mea. 33. Iată cum se va dovedi cinstea mea: de acum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein și pestriț între capre și negru între miei, și se va găsi la mine, să fie socotit ca furat." 34. Laban a zis: "Bine! fie așa cum ai zis." 35. În aceeași zi, a pus deoparte țapii bălțați și pestriți, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pestriț între capre și negru între miei, și se va găsi la mine, să fie socotit ca furat." 34. Laban a zis: "Bine! fie așa cum ai zis." 35. În aceeași zi, a pus deoparte țapii bălțați și pestriți, toate caprele seine și pestrițe, toate cele ce aveau alb pe ele, și toți mieii care erau negri. Le-a dat în mîinile fiilor săi. 36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Apoi a pus nuielele, pe care le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească. 39. Oile zămisleau uitîndu-se la nuiele, și făceau miei bălțați, seini și pestriți. 40. Iacov despărțea mieii aceștia și abătea fețele oilor din turma lui Laban către cele seine și bălțate. Și-a făcut astfel turme deosebite, pe care nu le-a împreunat cu turma lui Laban. 41. Oridecîteori se înfierbîntau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
turma tatălui vostru, și mi-a dat-o mie. 10. Pe vremea cînd se înfierbîntau oile, eu am ridicat ochii și am văzut în vis că țapii și berbecii care săreau pe capre și pe oi, erau bălțați, pestriți și seini. 11. Și Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: "Iacove!" "Iată-mă", am răspuns eu. 12. El a zis: Ridică ochii, și privește: toți țapii și berbecii care sar pe capre și pe oi, sunt bălțați, pestriți și seini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
seini. 11. Și Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: "Iacove!" "Iată-mă", am răspuns eu. 12. El a zis: Ridică ochii, și privește: toți țapii și berbecii care sar pe capre și pe oi, sunt bălțați, pestriți și seini, căci am văzut tot ce ți-a făcut Laban. 13. Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stîlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruință. Acum, scoală-te, ieși din țara aceasta, și întoarce-te în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cea mai bună dintre lumile posibile. Este unul din Înțelesurile poemului. Unul și mai universal este că, Într adevăr, toate drumurile, după ce te-ai Îvîrtit fără rost prin viața asta, duc către moarte, că omul este, cum spune Heidegger, das Sein zum Tode - existență către moarte. Am optat Însă pentru a trata tema puțin mai hazliu, nu atît de posac sau grav. Să pun În scenă pe cineva care pare să aibă o preocupare destul de serioasă - vrea să știe dacă altcineva
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
können. Eine mögliche Antwort kam gleichzeitig mit der Lektüre des Buches von Angenot, ein begabter Theoretiker des "polemischen und pamphletischen Wortes" der schon seit einigen Jahrzehnten mit dem kritischen und ideologischen Diskurs des "Ideenprosas" aus dem französischen Raum beschäftigt ist.. Sein grundliegendes Werk, nicht nur für uns, "La parole pamphletaire", zuerst 1982 veröffentlicht, 1995 neu aufgelegt, sicherlich auch alle nachfolgenden Werke, machten ihn berühmt in der Reihe der Wissenschaftlern die die Literatur mit dem Studium des politischen Imaginären konjugiert haben, mit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
einer sozio-kritischen des ideologischen Inhaltes, weil jedwelche Schrift dieser Art ist überquert von intertextuellen Vektoren die eine Konfiguration und eine Struktur erzeugen die spezifisch dem pamphletischen Diskurses sind. "Eine Metapher behauptet der Theoretiker kann genauso politisch wie ein explizites Postulat sein. Der Text fast einen Sinn nur in der unbestimmten Kontiguität anderer Diskursen". Weil moderne Orientierungen wie Poetik oder narrative Semiotik, das Studium der sogenannten "Ideenliteratur" ignoriert haben, schlägt Angenot eine interdisziplinäre Sichtweise vor, die von Anfang an verkündet, dass "er
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]