335 matches
-
nu-l mai aud? Lângè o gaurè de canal, un muncitor împunge asfaltul cu picamerul, dar Matei îl privește, fèrè sè distingè nici un zgomot, ca și cum ar cerceta prin telescop un om de pe lunè care mânuiește un instrument de spart solul selenar, Sau urechea mea sè fi schimbat frecvență de captare a sunetelor, deplasându-se înspre o zonè de inaudibil, abstractè și irealè? Poate cè, încè din momentul în care nebună m-a atins în tren, am murit, devenind pentru mine însumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
respira fără probleme, ba mai mult, nu numai că nu-l durea nimic, dar nici măcar hainele de pe el nu îi erai sfâșiate. Nu-i venea să creadă, se afla pe pajiștea ierboasă, foarte aproape de Stânca Adevărului. Nici vorbă de peisajul selenar de mai înainte și ceața groasă în care plonjase care se întinsese peste tot. Nu pricepea ce se întâmplase. Visase? Să-și fi pierdut cunoștința și să fi plonjat într-un coșmar? Poate din cauza oboselii i se întâmplaseră toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stradale care ne îndrumau spre autostradă, mașinile parcate pe acoperișul supermarketului, toate erau clare și bine definite, ca după retragerea mult așteptată a apelor unui uriaș potop care ar fi lăsat pentru prima oară fiecare lucru izolat - trăsăturile unui peisaj selenar, o natură moartă compusă de o echipă de demolare. Ajunși la autostradă, am pornit spre sud. - Unde e traficul? Unde sunt toți? Mi-am dat seama că cele trei benzi de circulație erau aproape pustii. - Nu mai e nimeni. - Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe „modelul” acesteia, pianistul Theodor Fuchs (1873-1953): „Tinerii muzicieni de după al doilea război mondial, printre care și autorul acestor rînduri, l-au putut cunoaște personal pe Theodor Fuchs. Fără a ști nimic de „Fuchsiada”, am văzut în bătrîn un personaj selenar, mucalit și fantezist”. Pe linie... presocratică, Urmuz este văzut, în sfîrșit, ca poet și oracol: „poetul, ca și Filozoful, pentru a fi mai precis, devine uneori Pitia vorbind în dodii”. Din nou, fără comentarii... Morala: pelicanul sau babița Realizate prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ta sau ca a lor, sau poate așa gândesc pentru că mă simt neputincioasă să descriu tot ceea ce am trăit. Așa că vă rog să priviți alături de mine în oglindă. În spatele fetiței cu ochii de azur, fluturași cu aripi îmbrăcate în bumbac selenar duceau în zbor gândurile copilăriei uitate. În mâna copilei se cuibarea o stea neclintită furată din magia cerului. Când am înălțat o spre soare, am simțit că mirosul florilor de liliac era ca o ispită ce-și aștepta prada în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să lase cerul și mai gol. Trecând prin sită pulberea stelară Tot colectând pepite de meteoriți, Mi-ai apărut în infinita seară Mireasă boreală, vrând să te măriți. M-am îmbătat pe loc fără idee Trăgând o dușcă din trăscăul selenar Având itinerar Calea Lactee Buimac pe o orbită fără vreun habar. Azi îi schițez timid la timp cadastru Să reușesc să-l îngrădesc cât mai ușor, Când voi putea să-ți dau în dar un astru, Atunci, poate voi vrea cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
găsești Marea Carte nesfârșită ce este Un ocean de Neștiut și Nesfârșit Izvor al Ințelepciunii fără sfârșit! Noaptea de Cristal în noaptea de cristal Se-nfruntă aștrii nopții. Ce-aruncă pe pământ raze argintii care te prefac într-o umbră selenară. Tu speri că vei înlănțui în ea pe Zâna Iubirii. Ce poartă pe umerii albi, albi de mirare gânduri ce devin flori de crini ce se pierd în ruguri de visare. Dar viața curge ca o apă cu torente, zidind
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de salam și dintr-o franzelă. Pe rând, bineînțeles. Muștarul Îl ținea pe bord și se servea din el cu arătătorul mâinii stângi. Masa a durat cam o jumătate de oră. Desertul era o bere Bucegi. În tot cartierul acela selenar, trestia doar era vie, grațioasă. Se opunea parcă cu o discretă disperară sau resemnare acelei invazii de blocuri din panouri de beton, calcifieri hilare Într-un plămân Încă sănătos. Șoferul Își luase prânzul și, mulțumit peste măsură, coborî din cabină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lîngă nisipul ciocolatiu al plajelor pustii. FÎșia litoralului era o Întindere nedefinită de grădini de zarzavaturi, depouri de tractoare și vile În construcție. Am trecut pe lîngă un Aquapark construit pe jumătate, viitoarele sale lacuri excavate arătînd ca niște cratere selenare, și pe lîngă un club de noapte dezafectat de pe un deal artificial, al cărui acoperiș În formă de cupolă semăna cu un mic observator astronomic. Munții se retrăseseră din fața mării, distanțîndu-se la un kilometru și jumătate În interiorul uscatului. LÎngă Sotogrande
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
neant nu este visul lui Dumnezeu, însă cu siguranță reprezintă înțelesul unei mirări, care sancționează un anumit gen de gratuitate extremă, nocivă. De aceea, inutilitatea sublimă a sexualității homosexuale nu pare a sugera decât neajunsul invocației fatidice și indiferența fantasmei. Selenarul sentiment de iubire care unește doi homosexuali poartă cu sine înțelesul escatologic al unui tip de autosugestie ontologică pe care lumea nu și-o mai poate reprima. Invincibil, zigotul singurătății se sparge, spre a-și contempla misterul predestinat imaginarului, care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sfârșit / Prin filtrata lumină de la arteziene - perechea primordială sau doar cea ideală, trecând prin zona galactică, spre steaua din vis, printre nuferi îmbobociți, pe unde îndrăgostiții sunt călăuziți de miracole, de întâmplări și de fulger, universul acesta amintind de imaginile selenare din Sărmanul Dionis al lui Eminescu. După cum am mai arătat și cu privire la alte cărți ale lui Emilian Marcu, influența barocului este sesizabilă și aici, în manifestarea irepresibilei apetențe a poetului pentru frumos, pentru luxuriant, pentru decorația abundentă, pentru armonie etc.
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ceriul cu o uriașă explozie, fiecare dintre ele încolțind apoi și dând lumină, asemenea unei supernove, încât Stelele înflorite, ca zarzărul în aprilie, / Desăvârșirii se lasă desăvârșite... și, Pe puntea aceea dintre lumi neumblate, / Fluturele plutește pe labirintul cuvântului. // Ecou selenar peste cosmica vrajă. Ecou / În litere rumeguș de imagine, zaț de vorbire, / Un altar în acest labirint... Beția simțurilor, acel dérèglement de tous les sens, despre care vorbea A. Rimbaud, izvorăște aici din decantarea neobosită a esențelor, într-un proces
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se bucura împingând spuma valurilor nesfârșite spre țărm iar întunericul, înstăpânit pe oriunde, arunca umbre lungi spectrale. Pluteau singuratici răscolind secolele în așteptări; dezmățul pregătit de natură a căzut cu toate stelele din cer... se apropia furtuna întâlnirii cu astrul selenar. Iluzii pascale Ocean nesfârșit biruitor, pământ binecuvântat, oameni printre oameni, istorie milenară scump plătită! Întunericul izbucnește distorsionat din oceanul de necuprins; planeta răscolită de istorii macabre impregnate continuu în regnuri se împrăștie cu furie. Cine va ieși biruitor? Marea nesfârșită
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i stimulează puternic trăirile afective, dar mai ales îi provoacă imaginația creatoare, descătușând-o din lanțurile ei nevăzute [...]” Iubirea dintre Dionis și Maria reprezintă o ipostază selenară, serafică a eroticii eminesciene. Este acea „dragoste de păsări albe care străbat eternitatea și se întâlnesc în dreptul unei stele” despre care vorbea Arghezi referindu-se la erosul eminescian. Este o dragoste din care dispare orice nuanță senzuală. Maria este simbolul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
omoplații văruiți de acnee. Ajunge, paradoxal, cel mai bine plătit model din lume, datorită urâțeniei sale șocante, conform principiului complementarității extremelor. Se Îndrăgostește, fără speranță, de cel mai frumos (desigur) manechin feminin și, (iar desigur) Îi mărturisește, dintr-o Japonie selenară, Înghețată și atopică (Estul extrem o fascinează pe Amélie Nothomb) ei, care se afla În Franța, că o iubește: ceea ce pune capăt prieteniei lor, pe care el n-o mai suporta, pe care ea o dorea, căci nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică". Cetatea veche este îmbăiată de raze selenare, esențele pământului se distilează și problemele existenței oamenilor devin și problemele lui, de aceea se întreabă în ce măsură oamenii știu că drumul spre comunism trece prin ei: Nu va veni nici un mesia/ Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mănucă, intitulat Clinica de metafore, conservă mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care să sporească frumusețea lumii. Majoritatea poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate cu migală de o artistă care nu se sfiește să își recunoască undeva sursa de inspirație, o eternă fascinație în fața spectacolului universului: "mereu tânără, uimirea,/ cu semnul de lună/ apare de după moară/ în crucea bolții se oprește și naște
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
magnetosferă. VĂRSTA SISTEMULUI SOLAR Perioada de timp scursă din momentul formării Sistemului Solar de aproximativ patru mii șase sute de milioane de ani. Determinarile s-au făcut prin studierea timpului de injumătățire a unor elemente radioactive (U, Th) din rocile terestre, selenare și a meteoritilor. VÂRSTA UNIVERSULUI Timpul scurs de la explozia inițială de când durează expansiunea universului de aproximativ cinsprezece miliarde de ani 15×10 9 . Valoarea a fost estimată pe baza calculelor și a observațiilor, cu ajutorul constantei Hubble, a studiului atmosferei stelelor
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de ordinar într-o insulă și cuprinde în mijlocul ei într-un sicriu un cadavru în figura căruia poetul se recunoaște cu spaimă. Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de lemne). Radu Cosmin vede Bucureștii ca o Sodomă în romanul Babylon și veștejește societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de decoruri selenare în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-o proiecție pur imaginară, ecou al temperamentului său moldovenesc, înclinat spre paseism și idealizare ("un târg împletit din cele mai subțiri fibre ale firii lui moldovenești și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și decadența târgului părăginit nu le vedea; peste dânsele aruncase podul selenar al imaginației lui aprinse". Memoria afectivă impune mai apoi "tranziția" firească de la istoria neamului la biografia personală (de la "rasă" la "individ"), până când Eminescu izbutește să și-o amintească pe Veronica așa cum îi convenea lui, reconstituind trecutul nu exact cum a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca urmare a conținutului ridicat de sulfat de calciu din roci) este un sector andin de o rară frumusețe, localizat la cca.70km distanță de localitatea Calama. Între arealele cu o concentrare maximă de forme bizare de eroziune și peisaje selenare se înscriu: Valle de la Luna (declarat sanctuar al naturii ca urmare a frumuseții peisajelor) și Valle de la Muerte, vizitate anual de sute de turiști. Salar de Atacama este un lac sărat situat la sud de localitatea San Pedro de Atacama
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Muzeul de Artă. Sustrăgîndu-se regulei (mai toate marile muzee franceze sînt foste edificii civile), acesta își etalează capodoperele în clădire specifică, ideală ireproșabilei panotări. Parcurgînd palierele, parcurgi traseul de la Velázquez la Léger cu naturalețea ireversibilei deveniri. Spre ce? Nișă luminată selenar și, probabil, alarmată hipersensibil, cu un Picasso mic, extras parcă din debaraua sublimului monstru, nișă semănînd cu cea, la fel de mică, din mai puțin pretențiosul muzeu din Tours, un Rembrandt modest (totuși, un Rembrandt).Iată spre ce. O singură obsesie, majoră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Triumful talentului, Nicolae Georgescu, George Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu, Dobre Mihăilescu din Cum se naște o revistă), recidivează la Mircea Horia Simionescu. În Nesfârșitele primejdii, un George Pelimon moare și este plâns de "selenara" Helga, iar omonimul său rememorează, în romanul pe care-l scrie, dispariția iubitei cu același nume. În Toxicologia găsim într-o notă autobiografică sursa acestei preocupări pentru straniile coincidențe existențiale: Dublii din cărțile mele s-au născut din observarea, mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]