422 matches
-
împrejurări interne nefavorabile. Statistica nu ne arată întotdeauna condiția socială a beneficiarului unui privilegiu. Pe cumpărătorul unui sat ești tentat să îl treci în categoria proprietarilor mărunți, dar, de fapt, el este Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă. După cum cumpărătorul unei seliști, pe care l-ai crede sărac, este marele logofăt Tăutu. Privilegiile se dau doar atunci când are loc schimbarea de moșie, când se simte nevoia să fie întărită stăpânirea unei moșii. Sunt mari domenii, care apar în documente înainte de Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
B. T. Câmpina și Eugen Stănescu, este astfel: Perioada 1457-1472 Din cele 70 de privilegii, 14 se referă la stăpânirea unei mici proprietăți, mai puțin de un sat. Unele sunt locuri în pustiu, unde să se întemeieze un sat, sau seliști, unde a fost sau se poate întemeia un sat; altele se referă la părți de sat și 9 la o jumătate de sat. Când s-a făcut statistica, B. T. Câmpina nu a precizat ce înseamnă țăran și proprietar mărunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la moșii de două sate, cinci reprezintă întărirea unei cumpărături, la 4 martie 1479, cumpărătorul fiind Dajbog, pârcălabul de Neamț. La 13 mai 1484, Mihail, pârcălabul de Crăciuna, cumpără un sat; la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 17 octombrie 1483, pan Onică vornic, cumpără o seliște, iar Hărman, pârcălabul de Cetatea Albă, cumpără, la 24 august 1480, cutul de sus din satul Siminceani. Un mare boier, așa cum era Tăutul logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare face în această perioadă două danii: la 5 aprilie 1474, dă satul Anteleștii lui Ion Bulboșii și fratelui său Mihul. La 5 aprilie 1488, domnul dăruia lui Duma pârcălab, fiul lui Vlaicu, unchiul lui Ștefan, un sat și o seliște, care “ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga”. Este, probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului. În răstimpul de care ne ocupăm are loc reînoirea a două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare, este faptul că nu mai asistăm la întărirea unor mari domenii, cum s-a întâmplat înainte de 1457, și nici la formarea unui mare domeniu, așa cum a fost cel al Mihului logofăt. Boieri mari cumpără un cut, o seliște, o parte de sat, o jumătate de sat sau un sat. Același lucru îl fac și oameni cu mijloace financiare modeste. Avem de-a face cu o proprietate mică sau foarte mică și mai puțin cu mari moșii. Se poate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat pentru moșii de o jumătate de sat, 64 de privilegii, pentru moșii de un sat, 302 privilegii și pentru moșii de două sate, 50 de privilegii. Pentru moșii mai mici de o jumătate de sat, locuri în pustiu și seliști s-au dat 176 de privilegii. În documentele de după 1504, sunt menționate mai multe danii făcute de Ștefan cel Mare. Cinci se referă la o parte de sat, în două documente sunt dăruite seliști, în cinci domnul dăruie câte un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sat, locuri în pustiu și seliști s-au dat 176 de privilegii. În documentele de după 1504, sunt menționate mai multe danii făcute de Ștefan cel Mare. Cinci se referă la o parte de sat, în două documente sunt dăruite seliști, în cinci domnul dăruie câte un sat, iar într-un document domnul dăruia lui Radu Pisc trei sate. Domnul a mai dăruit două locuri în pustiu și în alte două danii e vorba de un loc. În felul acesta, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fuseseră dăruite de către Petru voievod (1375-1392). La 7 noiembrie 1409, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii iezerul Luciu pe Prut. La 12 martie 1422, domnul dăruia Neamțului, unde era acum stareț Silvan, satele Budzești, pe Moldova, alt sat pe Topolița și seliștea lui Nenovici. La 14 septembrie 1427, erau întărite din nou satele de la gura Neamțului, Crâstianești și Temeșești, arătându-se și hotarele lor. La 4 decembrie 1428, Bașotă Manoil dăruia mânăstirii satul Bașoteni. La 31 august 1429, Alexandru cel Bun dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de desetină și mai dăruia și casa lui Crăciun din Piatra. La 13 septembrie 1439, Ilieș voievod întărește mânăstirii vama de la Bacău, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vămii de la Moldovița era dat la 14 aprilie 1411, vama ce duce în Transilvania. Peste un an, și tot în luna aprilie, Ana, soția domnului, dăruia Moldoviței, cu un an înainte să moară, satul Vaculinți, unde Zârnă și-a făcut seliște sub pădure. În 1503, Zârnă (Zernă) era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Humor, cu hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost ridicată de Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea la 20 ianuarie 1456 pe locuitorii din satul Părtești și din seliștea Dieniș de toate dările și muncile datorate domniei “ca să lucreze numai pentru sfânta mânăstire și ei (acesteia) să îi plătească toate dările și toate veniturile”. Călugării aveau drept de judecată asupra locuitorilor, chiar și atunci când era vorba de furtul unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui”. La 26 noiembrie 490, urmașii lui Lazor și Sima vând domnului satul Glodeni, lângă Stăuceni, unde a fost Stan, sat pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. Cu această ocazie, egumenul de la Humor i-a dat domnului o seliște, anume Poiana, la Gura Humorului, și a primit în schimb satul Glodeni, unde a fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până unde dă în iezerul Cerlenul și cu toate gârlele și cu toate băltiuganele, cum și satul pe Frumușița. Domnul mai cumpără de la 15 inși “cu tot neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani”. Față de scutirile acordate mânăstirii lui Iațco, de data
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde avea curtea, satul Ochienii, seliștea Stânceoaia și Căpoteștii, formând o moșie compactă, plus satul Urecheștii pe Trotuș, în fața Adjudului și satul Cătina, pe Putna și satul Ivăneștii, în ținutul Sucevii. Ochienii și Căpoteștii fac parte din comuna Huruești, deci nu erau foarte mari, nu aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș”, acordându-le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș”, acordându-le oamenilor „oricâți sunt în aceste sate” slobozie deplină. În 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș”, acordându-le oamenilor „oricâți sunt în aceste sate” slobozie deplină. În 1475, însă, i se spune „curtea lui Dieniș” dar, în slavă, dvoriște înseamnă unde a fost curtea. În secolul al XV-lea, i se va spune la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]