428 matches
-
săptămâni de Occident, cu o strângere de inimă. Au dispărut parcelele bine cultivate, ca în Germania sau ca în Polonia, le-au luat locul câmpiile părăginite. Uneori, mai zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de albeața omogenă a pustietății. La stația de frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Săveni pe 15 zile ca să-și cultive moșiile, cu interzicerea de a veni în București. După ce au pus administrație forțată la moșiile celor plecați din teritoriul ocupat și au dezorganizat pe cea existentă acolo, acum, văzând că nu pot face semănăturile pentru viitor, reveniră și declarară că nu vor decât controlul financiar. În acest caz sunt moșiile lui Niculescu-Dorobanțu, Herești, Florica, care ar trebui reluate, deoarece aveau procuratori în regulă și fuseseră bine exploatate până acum. Pe această bază s a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orice aspirare în privirea acestui mândru tablou din care faci și tu parte?... Acum ești în capul meu, înger, frumoasă cum nu te-am văzut niciodată... dulce... Nu știi tu că eu te iubesc?... Ea se-nfioră, dar [tăcu]. Privește semănăturile de stele, parcă e * arătură * de lumină... bulgări de aur pe o câmpie albastră... și apoi privește asupra orașului întreg, pe acest amestec strălucit de palate și domuri, vezi cum, întunecate * de lună, strălucesc asupra maselor întunecoase vârfurile turnurilor și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ale aurorii. Tăceri eterne. Păduri eterne. Cântece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator se înscrie și mai vechiul discurs umanitarist al poetului, rezolvat acum în viziunea unei omeniri fericite, a unei vârste edenice recuperate: Zi liniștită. Zi luminoasă, Cu semănăturile strălucind lângă soarele de aramă, Cu împărțirea dreaptă a bucatelor, Lângă aburii desfăcuți între fânețe și vânturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cântăreț cu uneltele amiezii, Câinii latră bucuroși plopii îți ies înainte Din vocea ta
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oferi mai mult spațiu sau pentru a-i schimba pământul. Scurta: A tăia, a scurta foarte mult ramurile, rămurelele sau tulpinele unei plante cam la jumătate din lungimea lor în scopul de a determina formarea de noi ramuri sau mlădițe. Semănătură: Acțiunea de a semăna; mici plante provenite din semințe; terenul însămânțat cu aceste tinere plante. Răsadurile de interior se pun în casete sau alte recipiente, în timp ce răsadurile de exterior pot fi risipite (împrăștiind semințele la întâmplareă sau în rând (în
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cadru de euforizare a iernii care o face parcă nostalgic-acceptabilă: "Brăduleț, brăduț drăguț / Ninge peste tine", "serbarea pomului de iarnă", "orășelul copiilor" ("Tovarășe milițian, ce se construiește aici? - întreabă doi copii cu ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari și deși" / "mici și deși", bătrîna care alunecă pe gheață și e ajutată să se ridice etc. În anii mai mari intervenea și literatura clasică, cu inevitabilele ei transgresiuni intimiste
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
m-am reîntors în comună, au început căldurile. Am cules cireșe de pe plută. Apoi au început pescuitul și băile în marea de dincolo de dig. O lume fermecătoare pentru noi, copiii. Cui să-i fi păsat pe-atunci de hectarele de semănături aflate sub apele din zona inundabilă, de faptul că livezile de piersici au început să moară? Copiii văd lumea cu totul altfel decât adulții. De la Beghei la Bega Cum bogăția Banatului trebuia exploatată, dar și pentru a mai fi domolită
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
cu seamă de ordinea și disciplina din Svițera și Germania. Angajat ca preceptor în casa Caradja la Grumăzești, tânărul se lasă furat de frumusețile naturii, face excursii minunate pe Tarcău și Ceahlău, iubește scalda în râurile pe unde trece, admiră semănăturile de grâu și porumb, urmărește cu atenție și disputele politice dintre liberali și conservatori, se lansează în cercetarea temeinică a articolelor lui Eminescu din „Timpul” sau a provincialismelor lui Creangă. Cele mai multe din scrisorile de tinerețe dezvăluie aria preocupărilor sale științifice
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
voi înălța capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din rărunchii lui și voia să urce la cer. Săltă capul, deschidea gura, însă pe neașteptate suflarea i se tăie; auzi în clipa aceea clar în urma lui alergând cele două tălpi; micșoră pasul, trase cu urechea
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Inima îi veni puțin la loc: „Să nu pierd timp”, se gândi el, „s-o iau la picior, să ocolesc pe-acolo colina, să mă pierd”... Și începu să alerge. În dreapta și-n stânga lui, de un stat de om semănăturile; aici în câmpia aceasta a Galileei, s-a născut întâia oară grâul; aici și vița-de-vie, și încă se mai târau pe coastele muntelui viile sălbatice. Departe se auzi cum scârțâie un car cu boi; măgărușii țâșneau din ogoare, adulmecau văzduhul
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
altele, tip de Don Juan, plin de răutate, câine, arțăgos, perfid, laș, atacând mișelește. Rivalitatea dintre ei este prezentată și ea, de la o variantă la alta, diferit: fie încălcarea moșiei (deși Toma priponise calul cu grijă ca să nu producă stricăciuni semănăturilor), fie erotică, fie din motive religioase. Iordan Datcu relevă câteva momente încorporând o încărcătură poetică mai deosebită, ca, de pildă, așezarea mesei de către erou, unde nu are drept parteneri decât calul și codrul. Motivul "închinării" se regăsește în basm și
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
arhaic, înlocuind un fonem prin altul, concomitent deschidem cale dintr-un defileu în altul al limbii și, ca niște adevărați ingineri de drumuri, trasăm căi de comunicație spre țara cuvintelor, escaladând piscurile tăcerii verbale. "Limbajul nud" își acoperă poienile cu semănăturile proaspăt răsărite. Cuvântul poate fi pur, genuin, sau uzual. S-ar crede că în el este tăinuită nocturna rațiune astrală și cea diurnă, solară. Și aceasta din considerentul că o anumită semnificație uzuală îi ascunde cuvântului toate celelalte sensuri, la
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor dus ca semințele de scaieți, Unică semănătură pe ogoarele mai multor vieți, în gușa mierlei, cu sâmburii în strugurii de iederă și urmuz, Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat și dat mereu afară Cu țară și fără de țară Până la Patria lui Odată Ca Niciodată
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
pește Cânda, la începuturile ei, când era vorba de a păzi o pădure, o vie, ori un eleșteu, era o meserie onorabilă, care nu urmărea neapărat prinderea răufăcătorului, ci împiedicarea răufacerii și ocrotirea bunului dat în răspundere. Jitarul colinda hotarele semănăturii, îndepărtând prin zgomot dăunătorii, mai ales animalele și păsările, ori avertizându-i prin foc de pușcă pe cei care-și doreau un pumn de grăunțe pentru acasă. La Madrid, abia instalat în "apartamentul ambasadorului", s-a prezentat "șeful biroului administrativ
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
întreține conversația. Astfel, remarc un lucru... Piranda pronunță totul atât de clar românește, - ca nici un român de pe lume - încât limba folosită de ea cu accentul ei cântător pare una străină de curând învățată. Când vine vorba de grâu și de semănăturile văzute în drum rostește rar ce-re-a-le, încât mai întâi nu pricep; pe urmă îmi spun că poate așa se exprimă sărăcia totală.
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege toamna chiar 800 de boabe”, pe când „grâul își dă sămânța locuitorilor numai cu 24 de părți mai mult, iar meiul cu 300 de părți mai mult decât semănătura”. În afară de un belșug real, noua plantă americană era, ca și meiul, nepanificabilă, fierberea mămăligii, aflăm de la D’Hauterive, nepunând răbdarea la încercare, precum prepararea pâinii: „Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă îl năpădesc cireși pădureți, pe dreapta îi ies pruni, pe pântece îl cotropește un zmeuriș, iar pe spate îl îmbălsămează un afinet. Trupul lui miroase acum a semănătura, a pădure rasă, a oale și ulcele, în vecii vecilor, amin". Grigore Ona, alias Krekor Parabellum, ajuns inspector la Scotland Yard, moare la puțin timp după rezolvarea celebrului caz al Gloanțelor lui Van Moos. Cred că miza acestei povestiri nu
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de strajă "la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire, scrie crestinortodox.ro. Se credea că, astfel, oamenii, vițele și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. Măsurile de protecție se luau mai ales împotrivă strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mână vitelor cu lapte. Tot împotrivă strigoilor se
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
vieții. Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial Anul Nou în lumea romană
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
pentru speciile de faună de interes cinegetic la care vânarea este permisă, pentru sezonul care a început pe 15 mai. Gestionarii fondurilor de vânătoare vor recolta - specifică Ordinul nr. 315 - câte 200 de exemplare din speciile cioara grivă, cioara de semănătură, coțofana și gaița, pe fiecare fond de vânătoare. Pentru speciile ciocârlie și prepeliță, numărul maxim de exemplare ce se pot recolta într-o zi, de către fiecare vânător înscris în autorizația de vânătoare, este de 100, respectiv 50. Pe de altă
Agenda2006-21-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284980_a_286309]
-
câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a revoluțiilor împrăștiind cenușa martirilor Lângă inima ta enigmatic cufundată-n muțenie se zbenguie acum fluturele de noapte nepăsător ca adevărul morții Arborele magnetic Cu o carte de aur în mâini am rătăcit prin nesfârșitele câmpuri prin valurile unduitoare de semănături ale înaltului prin albia unor pâraie în care îngerii uciși de bâtele oierilor în apus își scoteau degetele lor de prunci dintre tufe de iriși ori din înmiresmatele pâlcuri de flori fără nume galbene albastre ori violete Ceva mai în
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
prin aer și să ne așezăm peste tot. - Eu aș vrea să mă așez pe copaci, spuse Fulguleț. Acolo sus ești ca într-un observator, poți vedea departe... - Mie îmi place să mă așez pe câmp, să le țin cald semănăturilor de grâu. - Eu aș vrea să mă așez pe crenguțele brazilor, să-i decorez cu poleiala hăinuțelor mele... zise Fulgușor. - Mie mi-ar plăcea să mă așez pe luciul inghețat al apelor, să-mi pot privi chipul in oglinda gheții
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
facă prieteni.Dar nici pe ea nimeni n-o iubea. Pe deasupra, mai făcea și multe răutăți: bârfea pe toată lumea, fura mâncarea pasărilor, fura puii de prin cuiburi și-i omora, uneori chiar Îi sfâșia În bucăți și Îi Înghițea, strica semănăturile oamenilor. Vroia chiar să ajungă regina pasărilor.Noroc că visul ei nu s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă." 9. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 10. "Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Cînd veți intra în țara pe care v-o dau, și cînd veți secera semănăturile, să aduceți preotului un snop, ca pîrgă a secerișului vostru. 11. El să legene snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]