581 matches
-
maxim 17%, în anul 1999 acestea au ajuns chiar până la 46%. Analizând producția obținută în anul 2000, se poate afirma că aceasta a fost mai mică decât în ceilalți doi ani luați în studiu, datorită secetei prelungite in acest an. Semănatul în epoca a III-a, când temperatura solului avea 70C (24 aprilie 2000) năutul a obținut cele mai scăzute rezultate, producția de boabe fiind de numai 992 kg/ha, cu 27% mai mică decât la varianta martor (epoca I) când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în epoca a III-a, când temperatura solului avea 70C (24 aprilie 2000) năutul a obținut cele mai scăzute rezultate, producția de boabe fiind de numai 992 kg/ha, cu 27% mai mică decât la varianta martor (epoca I) când semănatul s-a efectuat la data de 4 aprilie la o temperatură a solului de 30C. Recolta maximă de 1711 kg/ha a fost obținută la năutul semănat în epoca a II-a (14 aprilie) când temperatura solului a fost de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cei trei ani cele mai bune rezultate la cultura năutului, s-au obținut în cazul însămânțatului în epoca a II-a (9-14 aprilie, la temperatura solului de 4 0 C) cu o producție de 2.024 kg/ha urmate de semănatul în epoca a IIIa (20-24 aprilie, la temperatura solului de 8 0 ) cu o producție de 1.645 kg/ha și semănatul în epoca I (30 martie - 7 aprilie, imediat ce se poate intra în câmp) cu o producție de 1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
aprilie, la temperatura solului de 4 0 C) cu o producție de 2.024 kg/ha urmate de semănatul în epoca a IIIa (20-24 aprilie, la temperatura solului de 8 0 ) cu o producție de 1.645 kg/ha și semănatul în epoca I (30 martie - 7 aprilie, imediat ce se poate intra în câmp) cu o producție de 1.555 kg/ha (tabelul 110). Producția de proteină a fost influențată semnificativ de epoca de semănat, fiind proporțională cu procentul de proteină
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 38,8 kg/ha (tabelul 112). Experiențe privind influența epocii de semănat asupra creșterii și dezvoltării năutului au mai fost efectuate în sudul țării (VASILIU NATALIA, 1958, IONESCU AL., 1956), stabilindu-se că năutul reacționează cel mai bine când semănatul se face în prima epocă (30 martie) imediat ce se poate intra în câmp. în condițiile ecologice ale Câmpiei Jijiei inferioare și a Bahluiului (Ferma Ezăreni - Iași) năutul a reacționat cel mai bine atunci când s-a semănat în epoca a II
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor a crescut, așa cum era și de așteptat, odată cu creșterea desimii de la 30 la 60 b.g/m 2 cu 1,1-2,6 cm, însă valoarea maximă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut cel mai mare număr mediu de fructe pe o plantă cu 43,9 păstăi pe plantă în anul 1998, 38
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g/pl mai mult decât la plantele unde semănatul s-a făcut la desimea de 60 b.g./m2 (tabelul 119). Desimea însămânțării a influențat în mare măsură greutatea medie a semințelor pe plantă, care a crescut până la 9,3 g/pl. (în cazul însămânțării la 30 b.g.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2 ; iar în anul 2000 MMB a crescut de la 215 g la 220 g, odată cu scăderea desimii de semănat de la 60 b.g./m2 la 30 b.g./m2 (tabelul 122). Masa plantelor, în anul 1998 a crescut odată cu desimea semănatului de la 21,7 g/plantă (60 bg/m2) la 26,1 g/pl (30 bg/m2). Masa plantelor a fost influențată de creșterea și dezvoltarea unor factori morfologici cum ar fi : nr. de ramificații, nr.de fructe, nr.semințe și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de 30 b.g./m2, dar mai mare cu 0,5 g/pl decât în cazul semănatului la desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea de 30 b.g./m2, dar mai mare cu 0,5 g/pl decât în cazul semănatului la desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a semănat la desimea de 30 bg/m 2 și un minim de 22,7 % în anul 1998 când s-a semănat la desimea de 60 bg/m 2 . în medie pe anii 1998-2000 în care s-au efectuat experiențele semănatul la desime mare (60 bg/m 2 ) a favorizat scăderea procentului de proteină la 23,2% valoare semnificativă negativ față de martor (45 bg/m2) la care procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de înflorire. Făcând media celor trei ani de experiențe se observă că față de martor (45 cm distanță între rânduri) la care numărul fructelor la o plantă a avut valoarea de 34,2, diferențele au fost foarte semnificative negativ în cazul semănatului la distanța de 15 cm între rânduri (29,5 fructe/plantă) și semnificativ pozitiv când distața la însămânțare a fost de 60 cm între rânduri (36,4 fr./pl.) Masa fructelor pe o plantă a avut valori de la 9,4
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
9 g/pl (60 cm distanță între rânduri). în medie comparativ cu martorul (45 cm distanță între rânduri) la care masa semințelor la o plantă a fost de 8,4 g/pl, diferențele au fost foarte semnificativ negative în cazul semănatului la 15 cm distanță între rânduri unde masa semințelor a fost de 7,2 g/pl. și distinct semnificative pozitiv în cazul semănatului la 60 cm distanță între rânduri unde masa semințelor la o plantă a avut 9,2 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o plantă a fost de 8,4 g/pl, diferențele au fost foarte semnificativ negative în cazul semănatului la 15 cm distanță între rânduri unde masa semințelor a fost de 7,2 g/pl. și distinct semnificative pozitiv în cazul semănatului la 60 cm distanță între rânduri unde masa semințelor la o plantă a avut 9,2 g (tabelul 135). MMB a avut valori medii de 233 g în cazul însămânțării la 15 cm între rânduri, 232 g când distanța între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantă a avut 9,2 g (tabelul 135). MMB a avut valori medii de 233 g în cazul însămânțării la 15 cm între rânduri, 232 g când distanța între rânduri a fost de 45 cm și de 240 g când semănatul năutului s-a facut la 60 cm între rânduri. MMB a avut valorile cele mai mari când plantele au fost semănate la 15 cm între rânduri, în anul 1999, pentru ca în cazul semănatului la 15 cm, în anul 2000, valorile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
45 cm și de 240 g când semănatul năutului s-a facut la 60 cm între rânduri. MMB a avut valorile cele mai mari când plantele au fost semănate la 15 cm între rânduri, în anul 1999, pentru ca în cazul semănatului la 15 cm, în anul 2000, valorile să fie cele mai mici cu 203 g (tabelul 136). Față de varianta martor (45 cm între rânduri) în cazul semănatului la 15 cm diferențele au fost foarte semnificative atât în anul 1998 cât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost semănate la 15 cm între rânduri, în anul 1999, pentru ca în cazul semănatului la 15 cm, în anul 2000, valorile să fie cele mai mici cu 203 g (tabelul 136). Față de varianta martor (45 cm între rânduri) în cazul semănatului la 15 cm diferențele au fost foarte semnificative atât în anul 1998 cât și în anul 1999 și distinct semnificative în anul 2000, iar când însămânțatul s-a făcut la 60 cm între rânduri diferențele au fost distinct semnificative în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost de 60 cm. Diferența de producție a fost de 497 kg/ha la variantele semănate la distanța de 45 cm între rânduri față de cele semănate la 15 cm între rânduri. în anul 1999 producția a fost maximă când semănatul s-a realizat la distanța de 45 cm, fiind mai mare cu 292 kg/ha față de producți a realizată de năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri și cu 404 kg/ha mai mult decât cel semănat la distanța
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
distanța între rânduri de 15 cm (1.618 kg/ha). în anul 2000 producția de semințe la năut a avut valori cuprinse între 1265 kg/ha când s-a însămânțat la 15 cm între rânduri și 1375 kg/ha când semănatul s-a realizat la distanța de 60 cm între rânduri. Varianta martor, semănat la 45 cm între rânduri, prin recolta de 1320 kg/ha a depășit variantele de năut semănate la 15 cm între rânduri cu 55 kg/ha și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
avut valori foarte semnificative negativ față de martorul semănat la 45 cm între rânduri în toți anii experimentați când însămânțarea năutului s-a făcut la 15 cm între rânduri. în anul 1999 producția de proteină a fost mai mică în cazul semănatului la 60 cm între rânduri (409 kg/ha) decât la 45 cm între rânduri (474,4 kg/ha). Cea mai mare producție de proteină la un hectar s-a realizat în cazul semănatului la 60 cm între rânduri în anul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
proteină a fost mai mică în cazul semănatului la 60 cm între rânduri (409 kg/ha) decât la 45 cm între rânduri (474,4 kg/ha). Cea mai mare producție de proteină la un hectar s-a realizat în cazul semănatului la 60 cm între rânduri în anul 1998 având valoarea de 599,4 kg/ha iar cea mai mică producție în anul 2000 la distanța între rânduri de 15 cm, cu o valoare de 298,6 kg/ha proteină (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de nutriție cât mai bun și a posibilității ca razele de soare să cadă pe cât mai multe frunze, pentru a mării procesul de fotosinteză a plantelor, sunt numai câțiva factori care se urmăresc prin combinarea acestor doi parametri tehnologici din cadrul semănatului la năut. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 41,8 cm (EIII x 60 cm) și 52,9 cm (EII x 15 cm) în anul 1998, pentru ca în anii următori valorile să fie mult mai echilibrate între ele, de la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
41,9 cm și 40,4 cm au prezentat diferențe foarte semnificative față de martorul EI x 45 cm care a avut talia de 38,5 cm. Talia plantelor de 39,6 cm a fost semnificativ pozitivă comparativ cu martorul atunci când semănatul s-a făcut în epoca I la 15 cm distanță între rânduri. Năutul semănat în EI x 60 cm, cu o talie a plantelor de 37,1 cm a avut o diferență distinct semnificativ negativ comparativ cu talia martorului (38
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
eliberează terenul devreme, bogat în azot, ce pot fi pregătite corespunzător pentru culturile timpurii de legume din primăvară; o drenarea terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și sunt nocive pentru dezvoltarea larvelor; o semănatul sau plantatul răsadurilor cât mai timpuriu pe terenurile slab infestate și cât mai târziu pe cele puternic infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]